1,004 matches
-
copertă este incomplet, el anunță conținutul cărții, așteaptă ca spațiul inițial marcat de punctele de suspensie să fie umplut. Funcția de deschidere a titlului (R. Barthes, 1973) apare mai ales în jocul recurențelor fonetice ale consoanei lichide /r/ și a fonemului vocalic /u/ și în rima internă: PENTRU UN VIS DE DRAGOSTE Totul este pregătit pentru a pătrunde în roman, dar oare despre ce este vorba în carte? Dimensiunea semantico-referențială O dată cu această dimensiune, subliniem faptul că un text construiește treptat o
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
precum și ai mușchilor constrictori faringieni. Elementele de articulare își schimbă cu rapiditate poziția, cele mai mobile fiind limba și buzele care în vorbire modifică continuu spațiul rezonatorilor. Prin schimbări minime de poziție ale limbii și buzelor se obțin modificări ale fonemelor în vorbire cursivă precum și a vibrațiilor de timbru (fig.2). Experiența a arătat că în aprecierea formei trebuie ținut seama de principiul compensației. Pentru emiterea corectă a sunetului vocalic este necesar un spațiu constant fără menținerea aceleiași forme a rezonatorului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
rostite de om. Supapa principală în această coordonare o formează vălul palatin, organul esențial, care asigură închiderea și deschiderea ritmică între rezonatorii bucal și nasal. Lungimea și mobilitatea sa, trebuie să-i permită mișcări, de care depinde emisia corectă a fonemelor, cu caracteristici orale, a celor cu caracteristici nasale, precum și a vocalelor (cu caracteristici laringiene). 1.3.4. Prin contactul succesiv al vârfului sau numai a unei suprafețe mai mari sau mai mici a limbii cu diferite regiuni ale bolții palatine
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
date cu privire la istoricul apariției și dezvoltării vorbirii până la data examinării. Pentru stabilirea tulburărilor de pronunție s-au folosit teste de articulare formate din vocabular-imagini cât mai apropiat înțelegerii copilului în raport cu vârsta, mediul și posibilitățile psiho-individuale, în așa fel încât, fiecare fonem să existe în cuvânt în poziție inițială, medială și finală, metodă relevantă pentru o cercetare tipologică, după Müller et al. (117; p.177). Cuvintele sunt pronunțate cu nasul deschis și închis notându-se prin transcriere fonetică schimbările fonetice obținute prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
reeducare. Se notează felul de emisie al fiecărei vocale: dacă este clară, sonoră, deschisă, difuză, închisă, surdă, nasonată, fără intensitate, poate sau nu poate fi emisă pe diferite tonuri, observânduse înălțimea sunetului de care este capabilă vocea subiectului. În examinarea fonemelor cu valoare consonantică, testul vocabular întrebat s-a consemnat alături de testul răspuns. Pentru aprecierea generală a vorbirii s-a cerut copilului preșcolar să spună o poezie, școlarului să citească, să scrie. S-a stabilit astfel forma și felul dislaliei și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
alți factori determină gradul dislaliei la copii malformați. Diferențele mici ale valorilor comparative obținute din analiza datelor statistice sunt nesemnificative și practica confirmă validarea lor. Autoarea lucrării de față într-un studiu al fenomenelor dislalice găsește indici asemănători pentru fiecare fonem în două forme de despicături, factorul lor comun fiind valoarea funcțională a vălului operat și condițiile de mediu care stimulează și dirijează formarea fonetismului corect în perioada achiziției limbii și limbajului (197; p.84-113). Incidența tulburărilor funcționale este detectată la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit, mișcări dezordonate și asincronice în vorbire, direct răspunzătoare de o varietate extrem de largă a fonemelor dislalice care complică rhinolalia specifică despicăturii congenitale velo-palatine. Asinergia de contracție linguo-velară poate produce un zgomot glotic pe care francezii îl numesc „coup de glotte” (23; p.61-81), sau zgomot de clapă, observat mai ales în pronunția consoanelor labiale - p
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se produc pentru toate consoanele cu excepția celor nasale, afectând emisia constrictivelor și a fricativelor s, ș, z, t, f, ce-ci, ge-gi, într-un sens dislalic. Ele sunt înlocuite cu m sau n sau cu suflu nasal. Sunt afectate rareori fonemele l, r ale căror vibrații sunt diminuate dar nu transformate. Suflu nasal afectează de asemenea consoanele explosive împiedicându-le pronunția sau asurzindu-le: b spre p , d spre t, g spre c. Suflul nasal trebuie deosebit de deperdiția nasală deoarece nu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
obstacol la nivelul recepției. Dacă copilul surdo-mut este deficient sensorial, prin imposibilitatea perceperii acustice a modelului verbal, copilul cu despicătură congenitală velo-palatină este un deficient prin imposibilitatea ajustării la „modelul” verbal, exceptând de la respectarea regulilor privind utilizarea corectă a sunetelor, fonemelor și morfemelor „care aparțin unor repertorii bine precizate în limbă” (74; p.262). Surditatea întrerupe procesul comunicării la nivelul receptorului și prin aceasta utilizarea limbajului. Defectul anatomic congenital al elementelor de articulare stingherește realizarea corectă a instrumentalității verbale, deși auzul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
plasează la nivelul funcției de realizare fonologică, dar și unii și ceilalți comunică într-un fel, deoarece limbajul articulat este un mijloc, însă nu singurul. Pentru surd, mimica pronunției sunetelor, gesturilor, desenele servesc comunicarea ca și limbajul. Pentru copilul malformat, fonemele și morfemele deși neadecvate pentru interlocutor din perspectiva fonologică a limbii servesc totuși comunicarea într-o formă mai mult sau mai puțin inteligibilă. Limbajul face parte dintr-un complex de conduite indestructibil legate de dezvoltarea intelectuală și afectivă; el nu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este limitat ca posibilitate de comunicare”; dar „reprezentativ și definitoriu pentru om”; căci „din toate formele de comunicare, cea prin codul lingvistic în cadrul limbajului rămâne determinantă și polarizantă” (136; p.22). Orice limbă combină un mic număr de sunete distinctive (foneme) într-un mare număr de cuvinte, de înlănțuiri diferite, conform anumitor reguli, care îi sunt proprii - „eram” este un cuvânt de aceeași compoziție ca și „rame” care semnifică cu totul altceva. Fiecare limbă construiește fraze într-un număr infinit prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
buzelor (f, b, p, t, k), precum și celor care cer o poziție mai precisă (o, u, e). Acest ansamblu de factori în care intră imitația, mai ales în cazul labialelor, va permite constituirea unui repertoriu de sunete, care vor fi fonemele limbii materne. Sunetele neauzite în anturajul copilului vor dispare din repertoriul său, în timp ce linia melodică a vocalelor se va apropia și amplifica, secvențele devenind mai lungi, cu variații de ritm și intensitate. Holofrazele reproduc deja tipurile funcționale ale frazelor adultului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
gradat și că sunetele complexe sunt construite pornind de la cele mai simple, lucru verificat în practica logopedică cu copii malformați. Schultz subliniază că evoluția lalalizării este supusă celui mai mic efort fiziologic și că emisiunile fonetice ale copilului evoluează de la foneme labiale către sunete care cer un mai mare efort, adică sunetele linguo-velare. Ombredanne (131) constată această remarcă deja veche și de acord cu Irwin arată că desfășurarea progreselor fonemelor se face de la cele care implică o slabă tensiune dar care
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mic efort fiziologic și că emisiunile fonetice ale copilului evoluează de la foneme labiale către sunete care cer un mai mare efort, adică sunetele linguo-velare. Ombredanne (131) constată această remarcă deja veche și de acord cu Irwin arată că desfășurarea progreselor fonemelor se face de la cele care implică o slabă tensiune dar care sunt emise de buze - organele cele mai mobile ale limbajului - la cele care implică o mare tensiune musculară a glotei. El consideră că proeminența fonemelor labiale indică începerea funcționării
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
arată că desfășurarea progreselor fonemelor se face de la cele care implică o slabă tensiune dar care sunt emise de buze - organele cele mai mobile ale limbajului - la cele care implică o mare tensiune musculară a glotei. El consideră că proeminența fonemelor labiale indică începerea funcționării corticale și cu aproximație perioada imitației. La copilul rhinolalic de origină velo-palatină dificultățile în vorbire apar odată cu emisia consoanelor labiale, linguo-palatale și linguo-velare unde efortul tensional al glotei și explozia în rezonatorul labial nu se efectuează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
însă funcționarea anormală a sfincterului palato-faringian persistă în suflu și activitatea fono-articulatorie. Din această cauză se observă o frecvență crescută a consoanelor nasale, a aspiratei „h”, precum, și a vocalelor posterioare. Perioada imitației este mult prelungită peste normal, iar proeminența fonemelor labiale este reluată la mult timp după operație, dacă cicatricea postoperatorie permite mișcările de finețe ale buzei superioare. Imitația este un element extrem de important în dezvoltarea lingvistică. La copilul rhinolalic se apropie de emisia sonoră „model” prin eliminarea progresivă a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mijloacele de comunicare verbală fiind înlocuite cu gesturile, mimica sau cu un anumit cod lingvistic care nu poate fi decodat decât în contextul situațional și numai de către persoanele din preajma copilului. Prin imposibilitatea emisiei consonantice, vorbirea copilului rhinolalic devine neinteligibilă. Frecvența fonemelor afectate este amplu studiată în Capitolul V. Exemplificăm aici numai una din modalitățile de apreciere cantitativă prin extragerea fonemelor vocale și consoane, defectuos pronunțate, dintr-un text literar - paragrafele de la pagina 236 din „Divanul Persian” de Mihail Sadoveanu, care însumează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
decodat decât în contextul situațional și numai de către persoanele din preajma copilului. Prin imposibilitatea emisiei consonantice, vorbirea copilului rhinolalic devine neinteligibilă. Frecvența fonemelor afectate este amplu studiată în Capitolul V. Exemplificăm aici numai una din modalitățile de apreciere cantitativă prin extragerea fonemelor vocale și consoane, defectuos pronunțate, dintr-un text literar - paragrafele de la pagina 236 din „Divanul Persian” de Mihail Sadoveanu, care însumează 845 de foneme din care 435 consoane, respectiv 51,48% și 410 vocale, respectiv 48,40 %. Aceste procente sunt
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
amplu studiată în Capitolul V. Exemplificăm aici numai una din modalitățile de apreciere cantitativă prin extragerea fonemelor vocale și consoane, defectuos pronunțate, dintr-un text literar - paragrafele de la pagina 236 din „Divanul Persian” de Mihail Sadoveanu, care însumează 845 de foneme din care 435 consoane, respectiv 51,48% și 410 vocale, respectiv 48,40 %. Aceste procente sunt foarte apropiate de cele găsite de Fl. Constantinescu în studiul său asupra frecvenței fonemelor limbii române - 53,42 pentru fonemele consoane și 46,58
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
din „Divanul Persian” de Mihail Sadoveanu, care însumează 845 de foneme din care 435 consoane, respectiv 51,48% și 410 vocale, respectiv 48,40 %. Aceste procente sunt foarte apropiate de cele găsite de Fl. Constantinescu în studiul său asupra frecvenței fonemelor limbii române - 53,42 pentru fonemele consoane și 46,58 pentru fonemele vocale (51; p.6). Afectarea consoanelor la copilul rhinolalic se găsește într-un procent de 68,96% raportat la totalul consoanelor din textul analizat și a vocalelor într-
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care însumează 845 de foneme din care 435 consoane, respectiv 51,48% și 410 vocale, respectiv 48,40 %. Aceste procente sunt foarte apropiate de cele găsite de Fl. Constantinescu în studiul său asupra frecvenței fonemelor limbii române - 53,42 pentru fonemele consoane și 46,58 pentru fonemele vocale (51; p.6). Afectarea consoanelor la copilul rhinolalic se găsește într-un procent de 68,96% raportat la totalul consoanelor din textul analizat și a vocalelor într-un procent de numai 21,46
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care 435 consoane, respectiv 51,48% și 410 vocale, respectiv 48,40 %. Aceste procente sunt foarte apropiate de cele găsite de Fl. Constantinescu în studiul său asupra frecvenței fonemelor limbii române - 53,42 pentru fonemele consoane și 46,58 pentru fonemele vocale (51; p.6). Afectarea consoanelor la copilul rhinolalic se găsește într-un procent de 68,96% raportat la totalul consoanelor din textul analizat și a vocalelor într-un procent de numai 21,46 %. (Folosind și alte metode de studiu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o demonstrează psiholingvistica, trăsătura esențială a sunetelor limbajului uman, constând în aceea că sunt purtătoarele unei anumite funcții a sunetului - sunt legate de o anumită semnificație. În acest sens, sunetul este interpretat nu ca un sunet luat separat ci ca fonem, ca unitate fonologică indivizibilă, care prin funcția de semnificare păstrează însușirile fundamentale ale laturii sonore a limbajului. „Îndată ce sunetul încetează să fie semnificativ, rupându-se de latura sonoră a limbajului - spune Vîgotski - el își pierde însușirile proprii limbajului uman” (207
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ale laturii sonore a limbajului. „Îndată ce sunetul încetează să fie semnificativ, rupându-se de latura sonoră a limbajului - spune Vîgotski - el își pierde însușirile proprii limbajului uman” (207; p.12). În vorbirea rhinolalicului prin imposibilitatea efectuării formei sonore a unor foneme, cuvintele își pierd semnificația nu numai pentru interlocutor dar și pentru locutor în sensul că funcția de stimulare a formulării, a reverberației, a gândirii, deci funcția de mediere verbală se diminuează. Astfel cuvântul barcă este pronunțat parcă sau parhă sau
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu dificultate datorită despicăturii palatine: copilul încearcă să execute mișcările, cerând comanda și coordonarea a numeroși mușchi, dar care nu-l ascultă. Se formează o serie de apraxii fonetice cărora li se asociază o reprezentare incorectă a activității motrice corespondente fonemelor unei amintiri auditive defectuoase. Acest fenomen duce la un retard în vorbire care poate, la rândul său, să antreneze un retard în limbaj. Acest retard îl putem considera de tranziție deoarece dispare odată cu regresia progresivă a elementelor responsabile (determinate). Grupul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]