783 matches
-
fragede, mereu unduitoare...", cu sentimentele care "îți vor găsi gleznele,/ îți vor izbi gleznele/ cu umbre de fosfor te vor izbi în curând", atingerea pare a fi înlăuntrul eului și mai puțin înafară, cu umbre și lumini. Referindu-se la fonetica terestră în raport cu nervul divin citim "Diferite sunt învelișurile / iarba pentru pământ/ apa pentru pești/ blana și pielea pentru carne,/ țipătul pentru frică,/ literele pentru cuvânt,/ și, la urmă, peste tot aerul". Pielea, organ al simțului tactil poate deveni, dulcea de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fragede, mereu unduitoare..., cu sentimentele care îți vor găsi gleznele,/ îți vor izbi gleznele/ cu umbre de fosfor te vor izbi în curând, atingerea pare a fi înlăuntrul eului și mai puțin înafară, cu umbre și lumini. Referindu-se la fonetica terestră în raport cu nervul divin citim Diferite sunt învelișurile / iarba pentru pământ/ apa pentru pești/ blana și pielea pentru carne,/ țipătul pentru frică,/ literele pentru cuvânt,/ și, la urmă, peste tot aerul. Pielea, organ al simțului tactil poate deveni, dulcea de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
inseparabile de naționalism și avînd un efect interdeterminant reciproc. A găsit la București atmosfera de revoltă generală caracteristică scenei românești în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Iorga a reușit să intre în conflict cu revista "Convorbiri literare" în privința foneticii și a ortografiei limbii române, contrazicîndu-l chiar și pe B. P. Hasdeu 83. Legăturile lui cu alte reviste literare, ca "Revista nouă" sau "Lupta", s-au înrăutățit. Triumviratul literar CaragialeVlahuță-Delavrancea a fost supus mai multor atacuri. Atunci cînd Iorga i-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
unei colecții de scrisori, corespondențe literare sau particulare, fără consimțămîntul autorilor, scriitorilor sau a celor în drept. 6. Reproducerea totală sau parțială a unei lucrări literare din mijlocirea filmelor cinematografice sau prin orice alte mijloace mecanice de reproducere optică sau fonetica. Articolul 20 Din contră, nu constituie o atingere a dreptului de proprietate: 1. Citațiunile textuale a unor pasaje izolate din o scriere deja publicată, în dările de seamă sau studiile critice și polemice ce se fac asupra acestei lucrări; 2
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
să le aibă un absolvent al clasei a VIII-a, în condițiile în care în procesul de predare-invatare se utilizează manualele alternative, textul literar fiind folosit ca suport pentru recunoașterea și operarea cu noțiuni de teorie literară, cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa, de ortografie și de punctuație, studiate în anii de școală. Partea I a probei este destinată înțelegerii și operării cu textul. Pe baza acestuia, se vor formulă un numar de cerințe care să vizeze
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
acestuia, se vor formulă un numar de cerințe care să vizeze atât înțelegerea și analiza, pe diferite niveluri de receptare, a mesajului scris (A. înțelegerea textului), cât și operarea cu diferitele elemente ale textului, din perspectiva comunicativ-funcțională (B. Limba română - fonetica, vocabular, morfologie și sintaxa aplicată). Partea a II-a conține redactarea unui text funcțional (cerere, invitație, scrisoare, telegrama), în conformitate cu anumite cerințe, formulate prin itemi. Partea a III-a are în vedere elaborarea unei compuneri pe baza unor repere date: rezumatul
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
de vedere asupra următoarei idei din textul dat [...]. 22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/sens propriu, în textul de mai sus. B. Limba română (9 cerințe a câte 4 puncte fiecare) presupune recunoașterea și operarea cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa a propoziției și a frazei, având ca suport același text oferit candidatului. Cerințele formulate sunt cele de tipul cunoscut din examenele de Capacitate 2001, vizând selectarea, aplicarea, construcția, analiza, compararea și interpretarea unor fapte
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
prevederea este formulată în așa fel încât să permită părților să o aplice în lumina propriilor circumstanțe particulare. De exemplu, părțile pot folosi alfabetul limbii lor oficiale pentru scrierea numelui lor unei persoane aparținând unei minorități naționale în forma sa fonetica. Persoanele care au fost forțate să renunțe la numele lor originar (e) ori al (e) căror nume a (au) fost schimbat (e) prin forță ar trebui să aibă posibilitatea de a reveni la acestă (acestea), desigur sub rezerva abuzului de
CONVENŢIE-CADRU din 1 februarie 1995 pentru protecţia minorităţilor naţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140140_a_141469]
-
stabilească conexiuni între diferite spații culturale pentru a comunica idei, opinii, sentimente; - să stăpânească tehnici specifice muncii intelectuale: tehnică traducerii, a scandării (schemă metrica), a analizei gramaticale, stilistice, a interpretării; - să utilizeze adecvat instrumente de lucru; dicționarul latin-român. CONȚINUTURI A. Fonetica, morfologia și sintaxa propoziției și a frazei, studiate în clasele a IX-a și a X-a, integral. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I până în secolul V p. Chr. și operele lor (prezentarea generală a autorului
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Articolul 1 Unitățile de cercetare din subordinea Academiei Române se reorganizează și își schimba denumirea după cum urmează: a) Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan" se comasează prin fuziune cu Institutul de Fonetică și Dialectologie "Alexandru Rosetti" sub denumirea Institutul de Lingvistică al Academiei Române "Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti", instituție publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul București, calea 13 Septembrie nr. 13, sectorul 5; ... b) Institutul de Matematica Aplicată "Gheorghe Mihoc" se comasează
HOTĂRÂRE nr. 1.366 din 27 decembrie 2001(*actualizată*) privind reorganizarea şi schimbarea denumirilor unor unităţi de cercetare din subordinea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139587_a_140916]
-
măhăcene, Legenda Duminicei, Legenda lui Avram, Texte bogomilice, Balada Cucul și turtureaua, Povestea numerelor etc.), însoțite de studii privind filiația textelor și circulația motivelor respective în literaturile altor popoare. Dacă primele două volume stau la baza gramaticii istorice românești (inclusiv fonetica și vocabularul, cu nume comune, nume proprii și derivate), a literaturii populare comparate sau a arheografiei, cel de-al treilea tom este o sinteză laborioasă a problemelor de bază ale lingvisticii teoretice, construită pe eșafodajul a tot ceea ce se publicase
Editarea textelor vechi rom?ne?ti - o preocupare constant? a activit??ii ?tiin?ifice a lui B.P. Hasdeu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83579_a_84904]
-
referințe teoretice și practice ale disciplinei de care ne ocupăm. Toate cercetările întreprinse în acest sens au arătat ă limbajul, atât în latura lui normală cât și patologică, include influențe și modalități de tehnică psihologică, pedagogică, fiziologică, medicală, de foniatrică, fonetică etc., ceea ce conturează dinamica disciplinelor noastre și perspectiva programului ei. Logopedia are în vedere reabilitarea funcției de comunicare, funcției semiotice a limbajului ca funcție simbolică, care este comună tuturor disciplinelor care studiază limbajul. Precizăm însă că ne preocupă acel aspect
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
teoretice și practice ale disciplinei de care ne ocupăm”, arată C. Păunescu. Toate cercetările întreprinse în acest sens au arătat că limbajul, atât în latura lui normală cât și patologică include influențe și modalități de tehnică psihologică, pedagogică, fiziologică, medicală, fonetică etc. ceea de conturează dinamica disciplinei noastre și perspectiva progresului ei. Relația dintre comunicare și educație este foarte complexă, include relația emițător receptor și o educație a comunicării în context, căci înțelegerea este determinată nu numai de fiecare cuvânt în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și de gimnastică generală continuate în toate etapele corectării. Psihoterapia individuală și de grup însoțește toată activitatea psiho-logopedică, evidențiind rezultatele bune obținute de copii în activitatea de corectare cât și în reușite școlare. Paralel cu corectarea fiecărei abateri a limbajului (fonetică, ritm etc.) se cultivă interesul și motivația pentru o vorbire corectă a copilului, se are în vedere colaborarea cu medicul, aplicarea terapiei psihotrope, colaborarea cu familia și școala, factori imperios necesari în reabilitarea vorbirii și a personalității deteriorate prin abaterea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ceea ce duce, pe de o parte la ortografie greșită (în dictare) și la citirea greșită a scrierii. Tulburările scris-cititului se întâlnesc asociate, dar cele două loturi ale limbajului pot fi afectate în mod inegal: uneori deficitul e preponderent în descifrarea foneticii și aceasta sugerează înrudirea cu surditatea verbală, alteori se află în prim plan dificultăți de discriminare și recunoaștere a semnelor grafice, ceea ce amintește de cecitatea verbală. Dislexia-disgrafia de evoluție se integrează în patologia centrală a limbajului prin dificultățile de analiză
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ortografii raționale. INTRODUCERE ÎN GRAMATICĂtc "INTRODUCERE ~N GRAMATIC|" Limba este un sistem de sisteme care generează, în actul lingvistic, structuri specifice dar interdependente. Numite în mod curent, în lingvistică, nivele de organizare, ierarhică și integratoare, a sistemului general al limbii, fonetica, morfologia, lexicul, sintaxa au caracter sistemic și se desfășoară în structuri tocmai în temeiul acestui caracter de sistem al fiecărui nivel în parte și al limbii în ansamblu. Fiecare din aceste sisteme există și funcționează, în interiorul raportului om-limbă-lume, • în baza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai la genitiv-dativ, de pronumele care și oricare. Pronumele cel ce exprimă opoziția la nivelul primului constituent, prin dezinență: N.Ac.: -Ø/-i: cel ce/cei ce; G.D.: -ui/-or: celui ce/celor ce La nominativ-acuzativ se produce și alternanța fonetică l/i: cel/cei. Pronumele care și oricare exprimă opoziția prin dezinențe înscrise în flexiune internă, fiind urmate de particula deictică -a; G.D.: -ui, -ei(a)/-or(a): căruia, căreia/cărora; oricăruia, oricăreia, oricărora Cazultc " Cazul" Pronumele cel ce exprimă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-I (ultrascurt sau semivocalic): (tu) merg-I/merg-I (tu)!, (tu) rămâ-I/ rămâ-I (tu)! etc. Dezvoltarea acestei noi omonimii-excepție: persoana a II-a imperativ - persoana a II-a indicativ este condiționată de structura fonetică a verbului și de relațiile de fonetică sintactică în care acesta se cuprinde. Primesc dezinența -I și la imperativ cele mai multe din verbele bisilabice a căror rădăcină se termină în africatele ¥, ©: plâng-I!, trec-I!, merg-I!, tac-I! etc. și unele verbe cu rădăcina terminată în sonantele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tu). • Câteva verbe prezintă la imperativ forme particulare, explicabile din perspectiva istorică a limbii (ca și formele regulate, de altfel): a face - fă!, a zice - zi!, a aduce - adu!, a duce - du!. Alte forme speciale s-ar putea explica prin fonetică sintactică: a veni - vin-O! (alături de vin-|), datorită însoțirii aproape în permanență cu un vocativ; a aduce - ad|! etc. Dezinențe în funcție de timpul verbal În funcție de dezinențele specifice, timpurile verbului s-ar putea grupa în patru categorii; în interiorul acestor clase, unele dezinențe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i: cânți, lucrezi, cobori, sosești, scazi, petreci, strângi etc. Pers. III indicativ: -ă: cântă, lucrează, coboară etc. -e: sosește, scade, petrece, strânge etc. Observații: Un grup restrâns de verbe prezintă forme deosebite de imperativ, explicabile prin istoria limbii sau prin fonetică sintactică (eventual tot dintr-o perspectivă istorică): a face (și compușii: a preface, a reface, a desface etc.), a duce (și compușii: a aduce, a conduce etc.), a zice (și compușii: a prezice, a se dezice etc.), a veni (și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, consecințele acesteia observându-se în plan articulator, în planul vocabularului și al construcțiilor verbale. Astfel, sub aspect articulator, se constată o pronunție defectuoasă a consoanelor și grupurilor de consoane și o insuficiență discriminare fonetica, cu dificultăți în repetarea unui fonem, dificultăți de analiză și sinteză la nivel de sunete și cuvinte etc. Sub aspectul vocabularului, copilul dislexo disgrafic are, în general, un vocabular redus și dificultăți de evocare a cuvintelor. Se exprimă greoi, caută
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
grafeme, altele sunt prea mari sau prea mici, unele prea înghesuite sau altele, dimpotrivă, cu spații prea mari între ele; ¾ dificultăți în corelarea complexului sonor cu simbolul grafic. Acești copii stabilesc cu greu legătură fonem-grafem, realizează defectuos analiza și sinteză fonetica; ¾ omisiuni ale elementelor grafice, ale literelor, silabelor, grupurilor de grafeme, diftongilor, grupurilor consonantice sau chiar a cuvintelor întregi. Acestea se pot datora fie deficiențelor la nivelul auzului fonematic, fie insuficientei capacități de analiză fonetica sau celei de sinteză a cuvântului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fonem-grafem, realizează defectuos analiza și sinteză fonetica; ¾ omisiuni ale elementelor grafice, ale literelor, silabelor, grupurilor de grafeme, diftongilor, grupurilor consonantice sau chiar a cuvintelor întregi. Acestea se pot datora fie deficiențelor la nivelul auzului fonematic, fie insuficientei capacități de analiză fonetica sau celei de sinteză a cuvântului etc; ¾ substituiri de litere, silabe, cuvinte, ca urmare a asemănĂrilor din punct de vedere optic (d-p, un, s s, t-ț, a-Ă ), acustic, kinestezic și fonematic (f v, p-b, c-g
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
limbajul acestor logopați un mare decalaj față de normalul vârstei cronologice în plan articulator, al vocabularului și al construcțiilor de ansambluri verbale. Astfel, vocabularul este redus, articularea consoanelor și grupurilor de consoane e incorectă, copilul având o insuficiență capacitate de discriminare fonetica și dificultăți în analiza și diferențierea sunetelor și cuvintelor. Acest elev nu se poate exprima corect, logic, în propoziții și fraze, erorile apărând atât sub aspect lexical, fonetic, cât și gramatical. Disfazia este o altă tulburare a limbajului, care poate
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
folosirea silabelor f\r\ semnificație, formate din dou\ sau mai multe foneme. Adeseori folosește, ca un substitut al limbajului verbal, mimica și gestica. Lectură și scrierea sunt masiv atinse. Acești școlari realizează cu multă greutate operațiile de analiză și sinteză fonetica la nivel de silaba, cuvânt și propoziție. Apar astfel numeroase denaturări, omisiuni, substituiri, inversiuni în cuvinte și propoziții. (Mititiuc I. „Ghid practic pentru identificarea și terapia tulburărilor de limbaj”, 1999, p. 19). Din categoria tulburărilor grave de limbaj face parte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]