15,024 matches
-
expoziție și, slavă domnului, la Etaj 3/4 s-au deschis mari expoziții de artă europenă în ultimii zece ani, avea, de fapt, un singur scop: să camufleze absența desăvîrșită a interesului pentru această acțiune și să compenseze, prin supralicitări formale și administrative, apatia și suficiența de fond. Această expoziție s-a organizat, de fapt, a contre coeur, cu acea binecunoscută sastiseală pe care o emană toate lucrurile făcute de formă, doar așa, de dragul enumerării. Și ca nu cumva expoziția să
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
unor filosofii și tendințe estetice care se bănuiesc mult mai extinse la scara întregii picturi bulgărești de șevalet, dar și dovada că, la acest nivel al practicii artistice, artiștii români și bulgari au în comun atît un repertoriu de elemente formale, cît și tensiunile și motivațiile specifice. Recursul la memorie, fie ea istoricistă sau mai apropiată modelelor spirituale, vitalismul cromatic și arhitecturile cerebrale sînt componente ale unui cadru moral, ale unui peisaj interior, dar și ale unor realități contextuale, dacă nu
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
înfățișează cu deosebire tulburător în scrisul lui I.D. Sîrbu sînt notele vaticinare ale acestuia. Văzînd răul în adîncime, autorul Jurnalului a intuit capacitatea lui de a-și prelungi raza de acțiune, de a se răspîndi în societate și după răsturnarea formală a maleficului regim: " Propune ca după răsturnarea tiraniei să se creeze "o nouă disciplină juridică: victimologia. Opusă criminologiei". Ironistul sceptic și vizionar intră în rol atunci cînd definește funcția noii discipline, aceea de a "depista și pedepsi victimele", care, înspăimîntate
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
cu o evidentă spaimă de gol, este completat de cel de-al doilea, mai pregnant în descripții și cu o la fel de evidentă spaimă ontică sau, mai exact, cu o reală deschidere spre metafizic. Prin toate datele sale, pornind de la cele formale și terminînd cu cele de ordin valoric, expoziția artiștilor vâlceni nu trădează nici un complex, nici măcar unul de superioritate, și se înscrie perfect în discursul obișnuit al artei românești contemporane, evident în acea zonă care privește limbajele convenționale. Râmnicu-Vâlcea are, în
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
pătruns în română printr-un intermediar neogrecesc, care ar explica relativa vechime și răspîndire a numelui florii. Solida fixare în limbă e dovedită de altfel și de existența unui derivat diminutival, care a devenit o denumire alternativă: panseluță. Oricum, diversificarea formală și încadrarea morfologică în genuri diferite au accentuat în română ceea ce în limba de origine (ca sursă directă sau mai îndepărtată) era doar o diferență de sens. Panseu aparține unui registru familiar care i-a împiedicat pentru o vreme accesul
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
imens. Vorbindu-se de înfăptuirile politice pozitive dobîndite sub vremea lui Carol I, nu se spune nimic (de ce?) despre carența esențială a sistemului electiv care, pornind de la prerogativa constituțională că domnitorul (regele) numește și revocă miniștrii, alegerile, la noi, erau formale. Guvernele (numite de rege) organizau alegerile și le cîștigau invariabil. În acest fel, guvernele nu erau expresia parlamentului ci invers. Și anomalia s-a menținut și în Constituția din 1923, falsificînd grav regimul democrației românești. Apoi disputa între filoagrarieni și
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
suntem niște barbari interesați doar să ne umplem burdihanurile, doar niște violatori de găini și niște criminali în serie. Toate acele cărți dovedesc oricui că ne merităm locul în Europa. Voci tulburate de contactul cu aerul tare al unui pro-occidentalism formal și inconsistent s-au trezit din picoteală și-au dat cu pumnul în masă: "Editura Minerva" trebuie să intre în libera concurență! întreb și eu: cu cine să intre în concurență? Care dintre editurile românești de succes a scos, în
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
aruncă ramuri în floare, buchetul se mărește, otrăvitor, captează lumină, luminează el însuși. Pentru cine flori? Pentru nimeni. Cucuvele, speriate de trecerea noastră hulpavă, țipă și-și schimbă un horn pe altul". Prin subtilitatea analizei gestului minor, autorul înfruntă angoasa formală, pe care o bănuim a-l stăpîni (e un subtext permanent ce-l împiedică, probabil, a trece peste dimensiunile scurte ale prozelor, consemnări de pulsații pure, fără nici o umplutură), după cum acest gest însuși înfruntă blazarea, stare existențială așijderea suverană: "Strînsoarea
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
blîndă, care nu tulbură și nici nu distorsionează. În partea inferioară a imaginii, în regiunea gîtului și a umerilor, compoziția este susținută plastic printr-o suprafață mai amplă de alb și o pată puternică de negru care sprijină întreaga arhitectură formală și cromatică a capului. în colțul din drepta al tabloului, în zona echivalentă umărului stîng, pictorul a semnat decis cu o culoare roșie, a subliniat cu o linie groasă semnătura și a notat anul. Această pată aerisită de roșu, așezată
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
începînd cu lexicul simplu, surprinzător de simplu în raport cu cel opulent și nuanțat pe care-l mînuiește în postura-i de strălucită eseistă și mergînd pînă la imaginarul rezervat, ce recurge la culoare cu parcimonie, țintind o dematerializare și sub aspect formal. Eposul vizionar al plinului la care aspiră apare trasat cu o mînă timidă, lăuntric șovăitoare. Laconismul e resimțit drept o salvare: "Cum este cu putință/ această respirație/ în cinci versuri/ tot ce urmează/ e în plus" (Cum este cu putință
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
actuală; cu reguli de uz destul de nuanțate și diferențiate. Frecvența aparițiilor nu pare totuși să producă o ștergere a conotațiilor stilistice și sociolingvistice ale acestor forme: apariția lor într-un text de tip cult sau folosirea în situații de comunicare formală șochează, produce reacții uneori surprinzător de acute. Cu excepția, mai de mult remarcată, a formei feminine cu valoare neutră asta, acceptată și în alte registre cînd e cuprinsă în expresii și îmbinări relativ stabile ("Asta e situația", "Asta e tot" etc.
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
nașpa. Aceasta e asimetrică din anumite puncte de vedere: în vreme ce marfă e un cuvînt foarte cunoscut și frecvent, avînd o evoluție semantică destul de transparentă, nașpa e unul inexistent în afara limbajului argotic și are o etimologie neclară. Le apropie totuși trăsăturile formale și funcționale: ambele sînt invariabile chiar în uzul lor adjectival; ambele apar și ca adverbe. în cazul lui marfă, sursa caracterului invariabil e schimbarea valorii gramaticale; în cazul lui nașpa, trunchierea. Nașpa are, ca și mișto (cuvîntul-emblemă al argoului românesc
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
în comuna Bogați, în vecinătatea Piteștiului. Primul simpozion, cel de la Pitești, inițiat de către primărie și consiliul local și coordonat de directorul Centrului cultural Pitești, istoricul Liviu Martin, a reunit un număr de șase artiști din generații diferite și cu preocupări formale diferite. Nume bine cunoscute în mediile de specialitate și chiar în cercuri mai largi, cum sunt Gheorghe Iliescu Călinești, Panaite Chifu, Dinu Câmpeanu și Radu Dumitru, cărora li se adaugă mai tînărul Mihai Marcu jr. și sculptorul portughez Joao Antero
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
sculptorilor capătă o respnsabilitate sporită și o puternică dimensiune morală. Integrate în situl urban, lucrările lor dobîndesc rapid o funcție publică și își asumă înevitabil sarcinile unui spațiu deja construit. Această perspectivă a determinat, în mod tacit, o anumită abordare formală și expresivă care situează lucrările într-un spațiu aflat oarecum la intersecția dintre atelier și simpozion. Prin condițiile obiective și prin determinarea timpului de lucru, ele se regăsesc în orizontul tipic al unui simpozion, în vreme ce, prin valorificarea imediată și prin
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
știrilor senzaționale; recentul volum Erau ziare, evenimente (Timișoara, Brumar, 2000) grupează texte scrise în acest gen, integrîndu-le într-o structură care amintește de o compoziție muzicală. Poezii-paranteze, care reiau câte o temă jurnalistică tratînd-o în cheie proprie și accentuînd latura formală a versificației, creează în ansamblul volumului o variație utilă, evitînd excesul de sordid jurnalistic. în tema jurnalistică se poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer și cam vulgar, dar și rezultatul unei experiențe directe și larg împărtășite: ultimul deceniu fiind
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
partidul comunist. Era, îndefinitiv, o avangardă, ca atîtea altele în primele decenii ale secolului XX, și din inițiativele căreia a rezultat o cultură revoluționară în esența ei, cum ar fi filmele lui Eisenstein sau școala de critică cunoscută ca școala formală rusă. Lenin a gîtuit însă repede pretențiile avangardiste ale proletcultiștilor, aducîndu-i la dogmatismul ce va fi un triumf sub Stalin în toate domeniile spiritului. în România, din motive care-mi scapă, termenul circulă la sfîrșitul anilor '40, în pofida faptului că
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
de vedere formal, cei patru sculptori s-au înscris firesc în spiritul sculpturii de simpozion, realizînd lucrări monumentale ca expresie, puternice ca volumetrie și mai degrabă fruste din punct de vedere expresiv. În ansamblu, artiștii și-au urmărit riguros ideile formale și stilistica deja acreditată, unii, cum este cazul lui Mircea Bochiș, continuîndu-și proiectul din ediția trecută, alții, cazul lui Mircea Roman și al lui Ioan Marchiș, dezvoltînd motive deja consacrate în repertoriul lor de imagini. Djabrailov însuși, chiar dacă este mai
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
un triumf al intelectualizării. Un avangardist tîrziu este poetul Paul Aretzu. Eminent absolvent al Școlii suprarealiste, d-sa începe prin a-și prezenta semnele de respectuoasă fidelitate față de aceasta, inserțiile în doctrina ce-o specifică. Nu e în cauză etalarea formală a unei diplome, ci un exercițiu încă suficient de viu, indicînd împrejurarea că "mistica" suprarealistă e un bun cîștigat de întreaga conștiință literară actuală, care-i poartă, mai mult ori mai puțin vizibil, urmele. Iată, în acest sens, reflectarea concepției
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
despre care va fi vorba în continuare, cuprinde patru texte, nuvele le-am putea spune, dacă autorul n-ar fi totuși departe de categoriile clasice de gen, atît în proză, cît și în poezie. Și asta nu din cine știe ce nonconformisme formale, ci mai degrabă dintr-o nepăsare formală. Tot ce contează pentru Mihail Gălățanu e conținutul și, fără să fie totuși neglijent în construcție, textele lui au în comun cu nuvela, așa cum o știm din definiții, doar amploarea și complexitatea problematicii
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
cuprinde patru texte, nuvele le-am putea spune, dacă autorul n-ar fi totuși departe de categoriile clasice de gen, atît în proză, cît și în poezie. Și asta nu din cine știe ce nonconformisme formale, ci mai degrabă dintr-o nepăsare formală. Tot ce contează pentru Mihail Gălățanu e conținutul și, fără să fie totuși neglijent în construcție, textele lui au în comun cu nuvela, așa cum o știm din definiții, doar amploarea și complexitatea problematicii, mai puțin rigoarea arhitecturii. Cel mai spectaculos
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
dizgrație - iar această ,,dizgrație" mergea, de multe ori, pînă la a le controla șevaletul și penelurile spre a se constata dacă ele prezintă urmele vreunei folosiri recente -, fie și-au schimbat sever expresia și stilistica, asumîndu-și declarat doctrina și tipologia formală a realismului socialist. Dacă, dimpotrivă, avem în vedere intervalul 1965 - 1995, atunci sensul schimbării este unul afirmativ, unul care include în același timp semnele relaxării morale și dovezile certe ale funcționării limbajului. Generația de artiști care se afirmă la începutul
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
alternativă dramatică la existență, cît a o curăța de conformisme, a o restitui suflului său din adîncuri, autenticității sale mirifice. Feeria Magnificului e purificatoare. Înnoirea limbajului poetic, proces practic cîștigat, exclude aici o încrîncenare de fond (nu și pe cea formală), favorizînd natura mroală stenică, luminoasă a autorului. Într-un duh pe care l-am numi postmodern dacă am acorda credit deplin acestui concept debil, din care pricină preferăm a spune postavangardist, Nicolae Țone cultivă un joc al jocului, dominat de-
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
I către fostul președinte Franklin Delano Roosevelt din primăvara lui 1945, exhaustiv și competent, n-a ajuns niciodată în mîna președintelui și secretarului de stat, atunci în funcțiune, a formulat opinia scrisă că nu trebuie să se dea un răspuns formal acestui patetic memoriu. Și alte documente de acest fel, trimise, n-au ajuns pe masa de lucru a președintelui S.U.A. De altfel, președintele Truman era un mediocru ca inteligență și om politic. Profesorul meu Mihai Ralea mi-a povestit, prin
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
alte crime monstruoase, se reclamă de asemenea de la morala comunistă, justificînd asemenea acțiuni prin ,,transformarea unei țări arierate în supra putere nucleară".) Această concepție despre lume și aplicările ei practice l-au făcut pe Camus să exclame: ,,Morala cînd e formală devorează tot" și: ,, Nimic nu e mai sîngeros decît un ideal la putere". Camus, intelectual angajat ca și Koestler și Sartre, dar spre deosebire de ultimul refuzînd orice idei preconcepute, a fost un martor și observator pasionat al vremii sale, urmărit de
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
dat să devină relativ neproductiv, suferind o tendință de eliminare în favoarea unui model derivativ mai regulat. La formele de tipul celor citate, adjectivele au desinența de feminin -ă, iar substantivele feminine corespunzătoare, specializate pentru desemnarea persoanelor, sufixul -că: unei identități formale între adjectiv și substantiv la masculin și neutru singular ("un restaurant clujean" / "un clujean") îi corespunde o asimetrie la cel puțin o parte dintre feminine ("o cafenea clujeană" / "o clujeancă"). Al. Graur, în Tendințele limbii române (1968), sugera existența unei
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]