431 matches
-
se pot studia stilul și teoriile literare În general, ci numai legate de un domeniu lingvistic național. În raport cu această limitare, studierea literaturii În general relevă de o perspectivă internaționalistă, de tipul „literaturi din toate țările, uniți-vă!” sub stindardul teoriilor formaliste. Chiar și așa, Însă, sub acest alibi internaționalist, fiecare teoretician va Încerca să promoveze autori conaționali sau măcar foarte apropiați cultural. Barthes n-a studiat poezia americană a anilor 1960, Todorov i-a tradus În 1965 pe formaliștii ruși, etc.
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
stindardul teoriilor formaliste. Chiar și așa, Însă, sub acest alibi internaționalist, fiecare teoretician va Încerca să promoveze autori conaționali sau măcar foarte apropiați cultural. Barthes n-a studiat poezia americană a anilor 1960, Todorov i-a tradus În 1965 pe formaliștii ruși, etc. Concluzia mea e alta: studiul formalist al iteraturii prezenta În epocă, pentru un intelectual venit dintr-o țară comunistă, două avantaje mari: Îi permitea continuarea carierei atît În Franța cît și În propria țară - sub acoperișul unui marxism
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
acest alibi internaționalist, fiecare teoretician va Încerca să promoveze autori conaționali sau măcar foarte apropiați cultural. Barthes n-a studiat poezia americană a anilor 1960, Todorov i-a tradus În 1965 pe formaliștii ruși, etc. Concluzia mea e alta: studiul formalist al iteraturii prezenta În epocă, pentru un intelectual venit dintr-o țară comunistă, două avantaje mari: Îi permitea continuarea carierei atît În Franța cît și În propria țară - sub acoperișul unui marxism mai larg - ca și o ascensiune rapidă a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
operă-efect a unui fascicul de cauze, conform pozitivismului postromantic. și aici, desigur, căile puteau fi multe: una era cea culturală, dar conceptul etnologic de cultură nu era Încă vulgarizat. Alta, cea urmată În Franța, a fost cea inițiată de avangarda formalistă rusească, cu autori traduși de Todorov Însuși, În chiar perioada unei deschideri Încă imense a Franței spre modelul cultural sovietic. Autorul nu insistă de fapt prea mult pe ceea ce a Însemnat structuralismul În Franța anilor 60-70, ci propune imediat o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu apare Înaintea Începutului secolului trecut. Atunci, un teoretician literar este În primul rînd cineva care studiază structura textului literar pentru a emite ipoteze asupra caracterului literar al textului studiat. La origine, un teoretician literar este un lingvist (vezi cazul formaliștilor ruși), de aceea Îi scapă de regulă istoricitatea literaturii. Un teoretician literar este un foarte bun tehnician al literaturii. De la el Învățăm naratologie, de la el stilistică, de la el Învățăm să punem discursul literar În legătură cu discursurile științelor umane, dar aici deja
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu Înseamnă reapariția aceluiași, a aceleiași idei perimate conform căreia operele se originează În niște intenții clare ale autorilor de care critica trebuie să dea seamă prin răspunsul la “ce a vrut poetul să spună”. Cu alte cuvinte, diversele fundamentalisme formaliste și imanentiste din critica secolului XX care și-a Însușit o panoplie terminologică manipulată fraudulos n-au trecut fără urmări pentru reflecția ulterioară În domeniu. Așa cum nu se poate scrie literatură astăzi ca Înaintea anilor ’60 (ei, vorba vine...), nici
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
text, tribut plătit consacrării populare, pe de o parte, varietății tematice a producțiilor, pe de alta. Astfel, Louis Aragon figurează În fiecare dintre primele trei părți ale volumului, ca exponent al suprarealismului, o dată, al realismului socialist, pe urmă, al “experimentărilor formaliste”, mai precis metaliterare și autoscopice, În final (după La Mise à mort, 1969). Fără Îndoială, mai interesantă este, prin noutate, cartografierea prozei franceze a ultimilor patruzeci și, În special, a ultimilor douăzeci de ani. Partea a treia cuprinde, cu aproximație
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
trece În revistă pe Georges Bataille, Klossowski, Blanchot, al doilea Beckett, Nathalie Sarraute, Claude Simon și Michel Butor. Literatura acestora “experimentează limita”, ei sînt, cum ar veni, nietzscheenii, protagoniștii erei bănuielii. În continuarea ei, Noul Roman figurează la capitolul “experimente formaliste” și, În legătură cu consacrarea lui rapidă, este aminitită editura Minuit, cea care i-a susținut reprezentanții (Viart numește această consacrare “efect de grup”, efect manifestat cu succes și la noi). Micul istoric al grupului Îl menționează ca mentor post mortem pe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
figurează, ca estetică de grup, OULIPO, așa-numitul OUvroir de LIttérature POtentielle. Separat de acestea este Înregistrată “aventura textualistă”, aceea a revistei Tel Quel, reprezentată În literatură de Phillippe Sollers și Jean Thibaudeau. Mi se pare hazardată includerea printre experimentele formaliste a unui “al treilea” Aragon sau a lui Bernard Noël. Nici vorbă că scrierile celor doi reflectează (la) condiția literaturii, dar noutatea demersului e Îndoielnică. Viart utilizează termenul estetică de fiecare dată cînd e vorba despre redefiniri, ulterior consacrate, ale
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
studiu dedicat în exclusivitate omului de teatru complet care a aspirat a fi acest reprezentant de marcă al Cercului Literar de la Sibiu - dramaturg, regizor, publicist și cercetător dedicat artei scenice. Valorificând sugestii ale teoriilor despre limbajul poetic caracteristice pentru școlile formaliste europene din ultima jumătate de secol, C. încearcă o apropiere de arta dramaturgului printr-un demers analitic meticulos, care ia în considerare primatul textului, înțeles ca loc geometric al tuturor semnelor ce funcționează, la modul virtual, sub specia poeticului și
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
o lume absolutist-mercantilistă. Științele sociale și politice, ce se dezvoltau autonom în perioada liberală, se întorc acum în serviciul statului și al guvernului, la fel ca în epoca științelor mercantilist-cameraliste, cum ar fi Polizeiwissenschaften și vechile Staatswissenschaften. Etapa liberală, teoretică, formalistă, pluralistă și autonomă a dezvoltării științelor sociale, acționând ca într-o hegeliană viclenie a rațiunii, a elaborat instrumente sofisticate ce pot fi folosite acum în serviciul statului cu o eficacitate mult crescută față de vechea perioadă absolutistă. În zilele de azi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Scheler formulează explicit faptul că e vorba despre persoane umane, iar doctrina sa va fi cea a unui personalism etic. Orice om, în măsura în care e pură persoană, este o ființă individuală, unică și distinctă de alții. Contrar universalismului pur al eticii formaliste a lui Kant, personalismul etic concepe persoana drept existență individuală exemplară, care nu apare decât o singură dată. E vorba de o persoană reală, afectivă, ce iubește și se implică în relații, inserându-se în destinul moral al altora, participând
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dictaturii. Comparatistul A. este autorul unei monografii William Faulkner (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor). Autorul își propune să stabilizeze cota romancierului la bursa hermeneutică, reformând moneda critică și controlându-i fluctuațiile imprevizibile. Cartea își trădează apartenența la vârsta critică a pozitivismului formalist. Criticul explorează metodic universul fictiv al lui Faulkner, proiectându-i cu minuție harta, identificând articulațiile lumii sale sociale, inventariindu-i și clasându-i tipologic personajele, definindu-i normele morale și codurile de comportament. Studiul topologic este dublat de unul fenomenologic
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
Roman Jakobson într-o "esență": legând poezia de structura limbii, de organizarea sistemică a semnelor în paradigme și în serii paralele, ele constituie poeticitatea ca nucleu dur, imuabil, al textului literar. Astfel, constelația de concepte din anii '60 convertește moștenirea formalistă, conferindu-i radicalismul dar și forța de circulație a unei teorii 40. Interesantă e arheologia acestei construcții conceptuale târzii. Jakobson avea să mărturisească în interviurile cu K. Pomorska din 1980 că încă de la începuturile activității a fost urmărit de ideea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
trădător al Rusiei, alăturat moderniștilor reacționari. Emblematic și mai puțin știut, compozitorul se ducea să asculte, în noaptea de după încheierea conferinței, concertul cvartetului Julliard, la care se cântau primul, al patrulea și al șaselea cvartet de Bartok, din categoria celor „formaliste“, „reacționare“. Șostakovici îi felicita pe interpreți și „ieșea apoi tăcut din sală alunecând în noapte“. Cea de-a doua reuniune avea loc un an mai târziu, în iunie 1950, la Berlin. Congresul pentru libertatea culturii adopta un manifest spunând că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
nici cele două redactoare ale volumului nu au auzit de Memorialul mănăstirii al lui Jose Saramago, apărut totuși nu de mult la aceeasi editură, pe care il traduc Baltasar și Blimunda, pentru că așa a pătruns cartea în traducerea americană. Numele formalistului rus Victor Sklovski este scris englezește, adică Shklovski. Ca exemplu grav de ceea ce numeam gafă colosală: lamentîndu-se de pericolul exploziei studiului literaturii într-un Babel de abordări politizate sau amatorist "interdisciplinare", Bloom folosește termenul "balkanize", pe care Diana Stanciu îl
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
făcea încă distincția între critic, gramatician, filolog. În Antichitate, ca și în răstimpul Renașterii, critica, după cum preciza Tudor Vianu, în Epocile criticii literare, ,,considera literatura ca pe un fapt lingvistic, ca pe o manifestare expresivă a omului". Adică era pur formalistă, judecînd opera nu după adevărul și profunzimea pe care le-ar fi învederat, ci după împlinirea sa sub raportul unui canon al formei. În secolul al XVI-lea, criticii i se substituiau încă retorica și poetica. În sensul său modern
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
că nu pot împărtăși concluzia majorității, potrivit cu care a avut loc, în cauză, o încălcare a articolului 6 alineatul 1 din Convenție. În opinia mea, majoritatea a adoptat, sub aspectul respectării articolului 6 alineatul 1 din Convenție a abordare prea formalistă, la care nu pot subscrie pentru motivele expuse în continuare. Trebuie să constatăm că hotărârea a ajuns la concluzia încălcării articolului 6 alineatul 1 din Convenție pentru motivul că autoritățile s-au abținut, timp de mai bine de trei ani
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
rămână fără efect în detrimentul uneia din părți" și "executarea unei decizii sau a unei hotărâri, pronunțate de orice tip de jurisdicție, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din "proces" în sensul articolului 6", consider totuși că o abordare mai puțin formalistă se impunea în cauză, față de circumstanțele speciale ale afacerii. Cu tot respectul datorat colegilor mei, consider că ar fi trebuit să se aibă în vedere într-o mai mare măsură faptul că hotărârile judecătorești în cauză aveau ca obiect probleme
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
83 al hotărârii). Pentru toate aceste considerente, consider regretabil faptul că instanța europeană nu a profitat de ocazia oferită de această cauză sensibilă și delicată în materie de adopție internațională pentru a confirma noua abordare, mai nuanțată și mai puțin formalistă, în domeniul executării hotărârilor judecătorești. OPINIA SEPARATĂ A DOAMNEI JUDECĂTOR THOMASSEN, LA CARE SE ALĂTURĂ DOMNUL JUDECĂTOR JUNGWIERT Mă raliez concluziei majorității potrivit cu care nu a avut loc, în cauză, o încălcare a articolului 8 din Convenție. În schimb, contrar
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
din 5 noiembrie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare Curții de Apel Ploiești, considerând că soluția primei instanțe este excesiv de formalistă, bazându-se pe o interpretare rigidă și trunchiată a dispozițiilor legale aplicabile. În cadrul rejudecării după casare, la termenul din 4 aprilie 2011, contestatorul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și art. 34 alin. (1)-(3
DECIZIE nr. 1.606 din 15 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) şi art. 34 alin. (1)-(3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238892_a_240221]
-
la o instanță comportă și unele limitări, totuși acestea nu trebuie să afecteze însăși esența dreptului protejat de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de Constituție prin art. 6, respectiv art. 21, printr-o abordare prea formalistă și printr-o interpretare nerezonabilă a unor condiții de formă a cererii de chemare în judecată sub sancțiunea anulării acesteia. Aplicarea unei asemenea sancțiuni este excesivă și disproporționată față de neregularitățile lipsite de însemnătate și care nu ar trebui să afecteze
DECIZIE nr. 479 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258248_a_259577]
-
care l-au condamnat aveau obligația legală de a-l audia personal și că, mai mult, acestea nu i-au audiat pe martori și nici nu au administrat noi mijloace de probă. Acesta afirmă că instanțele au exploatat în mod formalist eroarea materială survenită în hotărârea primei instanțe pentru a exclude depozițiile anumitor martori, deși ar fi trebuit să îi audieze personal. 40. Guvernul consideră că reclamantul a beneficiat, în ansamblu, de un proces echitabil, deoarece a fost audiat de prima
HOTĂRÂRE din 5 martie 2013 în Cauza Manolachi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260656_a_261985]
-
sau cerințe orientate în favoarea sau în detrimentul anumitor operatori economici. Cu toate acestea, eforturile de normalizare a criteriilor de selecție nu au fost în măsură să remedieze pe deplin situația, stabilind niveluri obligatorii foarte scăzute și conducând la o abordare extrem de formalistă. În ceea ce privește criteriile de selecție, abordarea curentă va fi respinsă și înlocuită cu mai multă îndrumare și o mai bună justificare. Scopul este de a stabili o relație puternică și proporționalitate între criteriile de selecție și cerințele proiectului. Va fi furnizată
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 27 octombrie 2015 în domeniul achiziţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266779_a_268108]
-
prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că sentința nu ține cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale, că este excesiv de formalistă în interpretarea legii și că nu arată ce motive a împiedicat pârâții să execute în fapt hotărârea. III. Dispozițiile legale supuse interpretării 5. Legea nr. 554/2004 : "Art. 24. - Obligația executării (1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată
DECIZIE nr. 35 din 31 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , ţinând seama de termenele prevăzute de art. 32 din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278261_a_279590]