785 matches
-
domeniul educațional se resimte nevoia introducerii unor criterii plurale, laxe de evidențiere și recunoaștere a competențelor. Se poate vorbi despre o pluralizare a criteriilor de excelență și a forurilor sau procedurilor de recunoaștere a acestora. Nu numai un parcurs școlar formalizat poate aduce competențe specifice unei persoane. Se pot întrezări și parcursuri alternative (formarea la locul de muncă, învățarea experiențială etc.) cu aceeași demnitate formativă ca și stagiile general recunoscute. E foarte posibil ca evaluarea tradițională în ceea ce privește certificarea să fie depășită
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
în domeniul cognitiv (cunoștințe). 7. După rigurozitatea exprimării rezultatelor evaluării: - evaluarea cantitativă (rezulatele sunt exprimate cifric, exact); - evaluarea calitativă (rezultatele se exprimă prin opinii, păreri, deziderate etc.). 8. După acuratețea instrumentelor utilizate în evaluare: - evaluarea obiectivă (teste, probe algoritmizate și formalizate); - evaluarea impresivă (observația, urmărirea progreselor, portofoliul, eseul etc.). 9. După referentul în concordanță cu care se realizează evaluarea: - evaluarea normativă (apelează la o normă; furnizează poziția individului față de altul într-un grup); - evaluarea criterială (apelează la un criteriu; se face
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de la modalitatea în care este gândit și implementat CONTRACTUL CU FAMILIA, la planurile individuale ale fiecărui copil în parte. Contractul cu familia ne ajută pe noi, educatori și părinți, să ne asumăm într-un mod formal parteneriatul. Existența unui contract formalizat are implicații psihologice care duc la delimitarea și asumarea drepturilor și obligațiilor ce decurg din această relație, atât de către părinți, cât și de către profesioniști. După înscrierea în programul de grădiniță, relația de parteneriat între părinți și cadrele didactice se construiește
Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
atunci când se raportează în legătură cu controlul intern, criteriile pot fi un cadru stabilit de control intern; când se raportează asupra respectării unui cadru legal, criteriile pot fi legislația, reglementările sau contractul aplicabil. În practică se pot utiliza și criterii mai puțin formalizate și, din acest motiv, dacă criteriile nu sunt adecvate pentru o evaluare sau cuantificare rezonabilă, orice concluzie este deschisă interpretărilor individuale sau lipsei de înțelegere. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că pentru același aspect pot exista criterii diferite
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
completează relativ ușor și permite diagnosticarea proiectului, evidențiind punctele forte și punctele slabe; permite evaluarea proiectelor utilizând o gamă extinsă și diversificată a criteriilor de evaluare, pe baza unor tipuri de informații, dificil sau imposibil de introdus în modele mai formalizate. Limitele metodei listei criteriilor de evaluare: relațiile complexe care pot exista între proiectul evaluat și celelalte proiecte aparținând portofoliului întreprinderii sunt dificil de încorporat în lista criteriilor de evaluare; alegerea criteriilor de evaluare este neriguroasă, elaborarea listei criteriilor de evaluare
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
Cibernetica în anumite moduri este ca știința organizației, cu accent special pe natura dinamică a sistemului, fiind organizat.” 10. Ernst von Glassersfeld [26] „Cibernetica, așa cum știm cu toții, poate fi descrisa in multe moduri. Cibernetica mea nu este nici matematică, nici formalizată. Modul în care am s-o descriu astăzi este aceasta: Cibernetica este arta de a crea echilibru într-o lume de posibilități și constrângeri.” 11. A.N. Kolmogorov [27] „o știință care se ocupă cu studiul sistemelor de orice natură
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
instituțiile și legile cetății. Am arătat mai sus care sunt relațiile interumane. Relațiile interpersonale sunt Însă normate În cetate de legile civile care urmăresc atât interesele cetățenilor, cât și pe cele ale cetății. Într-o anumită privință aceste relații sunt „formalizate”, impunând respectarea unor anumite modele cuprinse În principiile fundamentale ale dreptului: Honeste vivere, neminem laedere, suum cuique tribuere (să trăiești cinstit, să nu faci rău nimănui, să dai fiecăruia ce este al său”Ă. Relațiile interumane În cetate sunt cuprinse
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
disfuncționalități sau chiar a unor efecte negative. Interesant este faptul că cele mai multe dezavantaje ale birocrației provin chiar din avantajele ei. De pildă, dacă „specialistul” își supraevaluează poziția, pot apărea perturbări ale procesului comunicațional (monopolizarea, filtrarea informațiilor etc.); activitățile monotone, înalt formalizate și reglementate, ar putea duce la afectarea relațiilor interpersonale și la scăderea moralului personalului; rigiditatea ierarhiei și-ar putea pune amprenta asupra deciziilor (dat fiind faptul că deciziile se iau la fiecare nivel ierarhic în parte, șeful superior nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atât mai specializate sarcinile, mai diferențiate unitățile, mai dezvoltate compartimentele ei administrative; 4. cu cât organizația este mai mare, cu atât mai extinsă va fi mărimea medie a unităților ei; 5. cu cât organizația este mai mare, cu atât mai formalizate vor fi comportamentele ei. Ipoteze pentru factorul sistemul tehnic: 6. cu cât sistemul tehnic este mai reglementat, cu atât mai formalizate vor fi operațiile de muncă și cu atât mai birocratice structurile nucleului operațional; 7. cu cât sistemul tehnic este
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai extinsă va fi mărimea medie a unităților ei; 5. cu cât organizația este mai mare, cu atât mai formalizate vor fi comportamentele ei. Ipoteze pentru factorul sistemul tehnic: 6. cu cât sistemul tehnic este mai reglementat, cu atât mai formalizate vor fi operațiile de muncă și cu atât mai birocratice structurile nucleului operațional; 7. cu cât sistemul tehnic este mai sofisticat (mai greu de înțeles), cu atât mai elaborate vor fi structurile non-operaționale, în special mai larg și mai profesionist
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
centralizarea temporară a structurilor ei; 13. disparitatea în mediu încurajează organizația să se descentralizeze selectiv spre diferite constelații diferențiate de muncă; Ipoteze pentru factorul putere: 14. cu cât este mai mare controlul extern al organizației, cu atât mai centralizată și formalizată va fi structura ei; 15. o coaliție externă divizată tinde să creeze o coaliție internă politizată, și invers; 16. moda favorizează o structură la modă, uneori chiar și atunci când este inadecvată (vezi Mintzberg, 1983, pp. 123-150; 2004, pp. 197-203). Concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
particulare de mediu (Ouchi, Jaeger, 1980, p. 28). # Și totuși, o întrebare persistă: să fie oare atât de puternic specificul național și cultural încât el singur să explice succesul organizațional? Cercetările arată că, în contextul organizațional american, care este contractual, formalizat și impersonal, au început să fie utilizate practici manageriale specifice tipului J de organizare. Aceasta i‑a și determinat pe Ouchi și Jaeger să descrie un al treilea tip ideal de organizare, pe care l‑au notat cu Z. Noul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o foarte strânsă corelație. Astfel, el a găsit că formalizarea și integrarea, care împreună constituie un singur factor structural, corelează într-o măsură mai mare cu raționalitatea și într-o măsură mai mică cu interacțiunea și asertivitatea. Existența în structurile formalizate și integrate a unor legături orizontale (comitete, grupuri de proiect, ofițeri de legătură) demonstrează corelația puternică cu caracteristicile raționalității. Specificul muncii managerului. Restructurarea muncii managerului este atât de evidentă, încât aproape că nu ar mai fi cazul să stăruim asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
al negocierii. A fost fundamentat de Walton și McKersie (1965) și, dintr-un anumit punct de vedere, este relativ asemănător cu cel anterior. Propunându-și să descrie conflictul într-o manieră exhaustivă (atât structural, cât și funcțional-dinamic) și mai ales formalizată, autorii deosebesc patru dimensiuni distincte ale negocierii care reprezintă, după propria lor expresie, # patru sisteme de activități, fiecare posedând propria sa funcție pentru părțile aflate în conflict, propria sa logică internă și propriul său ansamblu de acțiuni și tactici (Walton
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
restrictive. Nivelul slab de schimbare, absența unei competiții serioase și a omogenității clientelei fac sarcinile administrative să se simplifice. Autoritatea formală este fundamentată mai mult pe poziția ocupată, nefiind o problemă foarte importantă. Controlul este exercitat de programe și politici formalizate, decât de inițiative manageriale. Sugestiile de schimbare și de acțiune sunt respinse pentru că vârful executiv simte că nu poate controla evenimentele și nu poate realiza ce trebuie pentru a revitaliza firma. Lipsa de scopuri și apatia împiedică orice încercare de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mentalistă", în cadrul căreia pe primul plan stau cercetările privitoare la raporturile limbii cu modul de gândire și de comportare a vorbitorilor. Întemeietorul acestei direcții este Edward Sapir. Lingvistica structurală a orientat cercetările spre găsirea unor metode de analiză sincronică și formalizată a limbii; cercetarea pleacă de la text și dezvăluie sistemul, adică inventarele de unitați și tipurile de relații dintre ele. Dar metodele structurale trebuiau să fie depășite și ele, iar reacția s-a produs, chiar în cadrul școlii descriptive, printr-o nouă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
un băț” în care ultima sintagmă este, în structura de adâncime atribut al lui „om” („om cu un băț”) sau instrumental pe lângă verbul „a lovi”( am lovit cu un băț”)69. În concluzie,”gramatica transformaționala a preluat cercetarea sistematică și formalizată inaugurată de lingvistica structurală și le-a extins la o problematică mai largă. Ea a cuprins analiza și în latura de conținut a limbii, a desființat ierarhia dintre nivele, integrând într o rețea de reguli și sintaxa, semantica și fonetica
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
specializări din ce în ce mai rigide. Aceasta a făcut să se dezvolte teorii foar-te specializate ale consumatorului, pieței, fir-mei, alegerilor publice, muncii, capitalului, ocupării, bunăstării, economiei naționale, economiei internaționale, sistemului capitalist, globalizării, tehnologiei, inovației, informației și multe altele. Econometria și lucrările teoretice formalizate au căpătat o răspîndire deosebită, în special în domeniul piețelor, echilibrelor, alegerilor și strategiilor. Studiul realităților economice contemporane a devenit o activitate de prim rang; toți politicienii (și nu numai) au consilieri economici de elită; prelucrarea informației cu ajutorul ordinatoarelor a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ale cursanților. Între cadrul didactic și elev se instituie un „contract”. 1.6. Instruirea programatătc "1.6. Instruirea programată" Mulți autori observă că filosofia de bază a instruirii programate este, probabil, mai veche decât școala însăși, văzută în forma sa formalizată. Mai precis, principiul după care cel care învață trebuie să treacă la un nivel superior abia după ce a acumulat cunoștințe și stăpânește în profunzime segmentul anterior reprezintă unul dintre stâlpii de bază ai oricărui proces de învățare. Instruirea programată presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fi profesorii celorlalți membri ai grupurilor, iar procedura se repetă până ce toți participanții au fost pe rând în ambele ipostaze (educator și educat). Utilitatea metodei constă în faptul că experiența predării, nu doar la nivel convențional, ci într-un mod formalizat, care să includă urmărirea unor obiective, alegerea unor metode, elemente de management al clasei, feedback etc., încercată de către elevi, poate să genereze în mintea lor o perspectivă empatică, mai apropiată de rolurile deținute și îndeplinite de către cadrul didactic; totodată, se
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Thorndike); Teoria condiționării operante/instrumentale (B.F. Skinner); Teoria condiționării active (S.M. Widrick); Teoria așteptării/behaviorist internațională (E. Tolman) ; Teoria mediației (C.E. Osgood) ; Teoria reducerii sistematice a tensiunii comportamentale (C. Hull); Teoria revizuită a celor doi factori (O.H. Mowrer). • Paradigma formalizată, matematic informațională și cibernetică: Teoria matematică a învățării (R. Bush; F. Mosttler); Teoria eșantionării stimulului (W. Estes; H. Burke); Teoria algoritmilor informaționali (G. Klaus; L.B. Itelson; F. Klis; L.N Landa); Teoria modelelor învățării tip Marcov (O. Onicescu; M. Iosifescu
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Aceasta este, nu în ultimul rînd, un produs al modului de abordare al structuralismului, care definește mai puternic decît orice altă metodă teoriile recente ale literaturii și, în aceeași măsură, lingvistica. Schema cercului tipologic, în noua și mult mai sever formalizata ei configurație (vezi diagrama de la finalul volumului), va constitui o bază pentru a face mai clare relațiile, corespondențele și contiguitățile motivate de structura narațiunii. 1. Intermedierea ca trăsătură generică a narațiunii Prin definiție arta narativă implică o poveste și un
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
evitați sancțiunile, indiferent de nivelul realizărilor sau corectitudinii îndeplinirii sarcinilor, în timp răspunderea va fi afectată. În cadrul organizațiilor rolul auditului intern în ceea ce privește răspunderea, la toate nivelurile organizației, este ridicat și se urmărește, în principal, prin sistemul procedurilor operaționale, scrise și formalizate. 1.4. Impactul produs de eșecurile guvernanței corporative Din cauza ignorării principiilor guvernanței corporative, în ultimele decenii au apărut o serie de scandaluri financiare faimoase <footnote În acest paragraf sunt prezentate selecțiuni din următoarele lucrări: Guvernanța corporativă și managementul riscurilor, ediția
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
de producție, comercială și publică. Imensa presiune inerentă a grupurilor de mediu și a organizațiilor pentru globalizare au în vedere conduita marilor corporații, iar oamenii încep să stabilească ce este acceptabil sau nu în conduita corporativă a acestora. Problema abordării formalizate a aspectelor guvernanței corporative a intrat în atenția generală la sfârșitul secolului XX. Conflictele de interese în activitatea unor companii mari, transnaționale, au ajuns în discuția publică și au impulsionat elaborarea și punerea în practică a codurilor de administrare corporativă
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
unei organizații; un mediu de control adecvat este un mediu unde se respectă legile, regulile, procedurile, terții-parteneri de afaceri, salariații, contractele încheiate și astfel activitățile entității sunt stăpânite; un mediu de control deteriorat este un mediu unde nu există proceduri formalizate, se evită controalele, există încălcări ale normelor de conduită și regulamentelor de funcționare sau chiar de nerespectare a cadrului legislativ, ceea ce prejudiciază controlul intern. Acest mediu subminează sistematic controlul intern asupra operațiilor, minimalizează necesitatea implementării diferitelor activități de control și
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]