591 matches
-
editorii săi de la revista Fortune. După cum relata Shelley Fisher Fishkin: "Acele lucrări erau scrise pe un ton "de o condescendență nemascată"...; oamenii săraci erau descriși într-o manieră menită să amuze sau să distreze cititorii bogați și puternici ai revistei Fortune" (145). Săracii erau, într-adevăr, reduși la stadiul de brute senzaționale. Dar, după ce s-a implicat în viața a trei familii de arendași din Alabama, Agee nu a mai reușit să își înlăture propria subiectivitate din povestire. În schimb, în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sprijine în mod deschis o mai largă paletă a vocilor marginalizate (133-135). Astfel W.F.B Du Bois include în The Soul of Black Folk - Sufletul poporului negru - pasaje din spiritualitățile afro-americane, iar James Agee renunță la o bursă la Fortune pentru a se apleca asupra subiectivității familiei Gudger prin intermediul studiului propriei subiectivități. Fishkin afirmă că Gloria Anzaldua a scris atât în engleză cât și în spaniolă și a inclus versuri în lucrările ei nonficționale pentru a reflecta modul în care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
semne distinctive care o fac inconfundabila. Gérard Bauer generalizează în felul următor centrele în jurul cărora gravitează interesele Parizienei: "La femme de Paris, comme l'enfant païen, devrait être placée sous l'invocation de quatre divinités: la puissance, l'amour, la fortune, la nécessité. Elle passe en effet să vie à commander, à obéir, à désirer, à poursuivre" [p.5, subl.n.]. Imaginea franțuzoaicei mitice apare în române că o femeie modernă preocupată în exclusivitate de aventură, lux și risipă. Ceea ce este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
avoir une heure, le soir-même" [ibidem, p.167]. "Ecoute au moins ce que je venais t'offrir... Déjà, j'ai vu un hôtel, près du parc Monceau. Je réaliserais tous țes désirs. Pour t'avoir sans partage, je donnerais mă fortune ... Et și tu consentais à n'être qu'à moi, oh! Je te voudrais la plus belle, la plus riche, voiture, diamants, toilettes..." [ibidem, p.292.] Și proprietarul Steiner îi cumpăra lui Nana o casă în provincie: "Est-ce qu'il
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și în limbaj, principiul ornării. Vom sublinia că femeia pariziana constituie un subiect palpitant, mai ales in conversațiile dintre bărbați: "Mme Desforges, fille d'un conseiller d'Etat, était veuve d'un homme de Bourse qui lui avait laissé une fortune, niée par leș uns, exagérée par leș autres" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.73]. Salonul reproduce un șir de zvonuri informație cu sursa difuza și colectivă al căror rezultat poate fi o amuzantă combinație de imprecizie și de precizie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
STIERLE, Karlheinz, La capitale des signes. Paris et son discours, Editions de la maison de l'homme, Paris, 2001 SURDULESCU, Radu, Critică mitic-arhetipală. De la motivul antropologic la sentimentul numinosului, Alfa, București, 1997 SZAKÁCS, László, Le sens de l'espace dans "la Fortune des Rougon d'Emile Zola, Kossutii Lajoss Tudományegyetem, Debrecen, 1990 TADIÉ, Jean-Yves, Le récit poétique, Gallimard, Paris, 1997 TETART-VITTU, Françoise, Le chic parisiens Images et modèles dans la presse illustrée, în Femmes fin de siècle, 1885-1895, [Exposition, Musée de la Mode
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și gesturile acestor personaje sau subtilitățile lor psihologice, Zola preferă să creeze o rețea de imagini, mai cu seamă animaliere, care formează un fel de bestiar al personajelor [v. Dubois, p.247]. 46 "D'ailleurs, peu importait leș dessous de la fortune de Clorinde. Îl suffisait qu'elle régnât, même en reine fantastique. On s'inclinait" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.346]. Chiar și provinciala Denise, devenită Pariziana, se transformă în idol pentru versatul proprietar al magazinului de noutăți Mouret: "îl
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fait cădeau d'un très gros brillant, simplement vaniteux de le piquer à să cravate. Puis, n'était-ce pas là une excellente publicité? Un homme capable de mettre beaucoup d'argent à une femme, n'a-t-il pas dès lors une fortune cotée?" [Zola, L'Argent, p.252]. Mariolle o privește pe Michèle de Burne că pe o bijuterie: "Îl la regardait comme on regarde leș objets précieux des musées qui tentent și fort leș amateurs et qu'on ne peut pas
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Hôtel Drouot et petit banc dans leș lieux louches à la mode" [Zola, L'Argent, p.96]. "Et toute cette large vie, ce luxe flambant dans une apothéose de caprice et d'art, était uniquement payé par la spéculation, une fortune sans cesse mouvante, qui semblait infinie comme la mer" [ibidem, p.96]. 122 "Plus la grande dame portait de bijoux, mieux elle jouait son role, tenait son rang" [Butor, 90]. "Un diamant tenu par un fil d'or pendait au
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
critiquer le régime impérial et la société qui le soutient" [Becker, 1994, p.XLIV]. 168 La el, teatrul este un joc destinat să înșele spectatorul: actorul este un impostor care ascunde intențiile sale sub o aparentă ipocrita. Naratorul din La Fortune de Rougon vorbește despre "honteuses comédies des Macquart et des Rougon", de "la farce vulgaire, la farce ignoble, de leurs tripotages, tournant au grand drame de l'histoire". 169 Astfel sunt aparițiile simbolice ale lui Charles în Madame Bovary (apariție
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
hoț, un speculator, un șantajist: "Îl leș regardait, trottant ou galopant, hommes et femmes, leș riches du monde, et c'est à peine s'il leș enviait maintenant. Îl leș connaissait presque tous de nom, savait le chiffre de leur fortune et l'histoire secrète de leur vie, șes fonctions ayant fait de lui une sorte d'almanach des célébrités et des scandales parisiens" [Maupassant, Bel-Ami, pp.117-118]. Rosanette dorește să-l prezinte pe Frédéric drept verișor, ca în comediile vechi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
en réalité cachée à la façon des autruches, elle allait dans leș tavernes leș plus mal famées. Elle avait voulu que Duroy s'habillât en ouvrier, mais îl résista (...) On pense que je suiș une femme de chambre en bonne fortune avec un jeune homme du monde. Elle trouvait délicieuse cette comédie" [Maupassant, Bel-Ami, p.85]. 347 "Elle s'amusa un moment à ce jeu. (...) Dans le tapage affaibli, quelques-unes de leurs paroles montaient; puis, la femme, le plus souvent, s
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a trebui să aleagă 6 acțiuni, 3 în calitate de investitori individuali și 3 în sânul unui trio de investitori. De fiecare dată, se cerea să aleagă între acțiunea unei societăți făcând parte dintre cele mai admirate conform unui clasament al revistei Fortune și o societate din același sector mai puțin bine clasată. De fiecare dată, numele acțiunii era deghizat dar informațiile economice și financiare (fuseseră date deoparte detaliile care trădau identitatea firmeiă erau furnizate în așa fel încât investitorii să facă o
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de teren făcut la un broker între 1991 și 1996. Printre titlurile cumpărate de cluburile de investiții ce dețin un cont la brokerul în chestiune, 46,5% se refereau la societăți clasate între cele 10% cele mai admirate conform revistei Fortune contra doar 33% pentru investitorii individuali. Concluzie După părerea lui Janis, gândirea de grup ar amenința mai ales grupurile sudate și ar fi cu atât mai puternică cu cât grupul trebuie să ia decizii rapide, complexe și cu miză importantă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
s View of Poetry, Oxford, Lectures on Poetry, Londra, 1909, pp. 163-137. 50 În King Lear, IV, 225, Gloster îi spune lui Edgar: "Now, good sir, what are you?" Și Edgar îi răspunde: "A most poor man, made tame to fortune's blows; who, by the art of known and feeling sorrows, am pregnant to good pity". 51 Kierkegaard, Samlede Skrifter, VI, p. 392. 52 Samlede Skrifter, VI, pp. 402 și urm. 53 Henri Bergson, La rire. 54 Atunci cînd Kierkegaard
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fost Time, hebdomadar de 70 de pagini la 20 de cenți, lansat în 1932 de Henri Luce și Briston Hadden; Newsweek și U.S.News au adoptat această formulă. Luce, după lansarea cu succes a lui Time, a creat în 1936 Fortune, publicație lunară de actualitate economică, apoi în 1936, Life, magazin de informații ilustrat care, inspirîndu-se din formula revistei ilustrate franceze Vu, avea să ajungă la un grad de perfecțiune rar întîlnit; Look a lui Cowles a urmat și ea aceeași
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
nici goală. Un moșneag care în singurătatea lui să fredoneze acum: Podul de piatră s-a dărâmat, A venit apa și l-a luat, Vom face altul pe râu în jos, Altul mai trainic și mai frumos. Calul alb Fortes fortuna adiuvat (Terențiu) În dimineața de ajun a Anului Nou, țăranul se trezi devreme, stăpânit de o presimțire rea, nelămurită. Îmbrăcă la repezeală hainele îngrămădite pe lavița de la intrare și ieși grăbit afară, în aerul rece al iernii geroase. Cu felinarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ROUSSEL Louis: La Famille incertaine (1989). SAINSAULIEU Renaud: L�Identit� au travail (1977). SCHNAPPER Dominique: LՃpreuve du ch�mage (1981). SEGALEN Mărține: Sociologie de la Famille (1981). SELLIER Fran�ois: La Confrontation sociale en France. 1936-1981 (1984). SINGLY Fran�ois DE: Fortune et infortune de la femme mari�e (1987). TABOADA-LEONETTI Isabelle: Leș Immigr�s des beaux quartiers (1987). THELOT Claude: Țel p�re, țel fils? Position sociale et origine familiale (1982). TOURAINE Alain (n?scut �n 1925): La Voix et le regard
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Și cu atât mai mult în lumea interconectă, societatea organizațiilor, societatea postmodernă sau alte denumiri folosite de analiștii macroeconomici pentru procesul de globalizare. Dintr-un studiu al misiunilor, valorilor, filozofiilor etc. expuse pe website-urile primelor 100 de companii listate în Fortune 500, reiese că douăzeci și două vizează respectarea limitelor legale și etice ale afacerii, șaizeci și patru au ca preocupări maximizarea bunăstării tuturor stakeholders, două dintre ele au ca scop rezolvarea "problemelor sociale pe parcursul realizării unui profit corect și doar
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Agle, B. R., Mitchell, R. K., & Sonnenfeld, J. A., "Who matters to CEOs? An investigation of stakeholder attributes and salience, corporate performance, and CEO values", în Academy of Management Journal, 1999. Agle, B., & Agle, L., The stated objectives of the Fortune 500: Examining the philosophical approaches that drive America's largest firms, Working Paper University of Pittsburgh, 2007. Allen, R., G., Douglas, Macroeconomic Theory, Macmillan, Londra, 1967. Almeida, P., "Entrepreneurship in the 21st Century", International Conference, SUA, oct., 2006. Ameiro, P.
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
dintre Wikander și Höfler înainte de război și ulterioarele lor consecințe nefaste, cel puțin pentru savantul suedez, vezi Introducerea în volumul de față. 5. Pentru o recentă tratare comparativă a conceptului de „oportunitate”,vezi Eugen Ciurtin, „Cartografii ale oportunității: kÌaña, kairos, fortuna”, Archævs I (1997), fasc. 1, pp. 7-60, și mai ales „A propos du «moment opportun» (k³la, kÌaña) en Âyurvéda”, în Du corps humain au carrefourde plusieurs savoirs en Inde. Mélanges offerts à Arion Roșu par ses collègues et ses amis
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
se presupună inteligență, educație, curaj, patriotism. Cât e de amară pânea străinătății! cât e de greu de trecut piatra pragului tău! Dante. Cei săraci plătesc destulă dare cătră stat, nutrindu-și copiii. Tit-Liviu. Machiavel avait coutume de dire que la fortune frappe au moins une fois à la porte de tout homme; qu'elle entre par la porte et sort par la fenêtre, que lorsqu'on ne mettait pas la main dessus, souvent on ne la voyait plus. ... Dacă cuvântul Domnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Political Prudence", în Journal of Medieval and Renaissance Studies, 23 (1993), pp. 407-438. Parel, Anthony J., The Machiavellian Cosmos, Yale University Press, New Haven, 1992. Pieri, Piero, Îl renascimento e la crisi militare italiană, Einaudi, Torino, 1952. Pitkin, Hanna Fenichel, Fortune is a Woman: Gender and Politică în the Thought of Niccolò Machiavelli, University of California Press, Berkeley & Los Angeles, 1984. Platon, Republic, 423 b-c; Pocock, J. G. A., The Machiavellian Moment: Florentine Political Thought and the Atlantic Republican Tradition, Princeton
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
2000. Croce, Benedetto, Elemenți di politică, Laterza, Bari, 1925. ---, Storia della età barocca în Italia: pensiero, poesia e letteratura, vită morale, Laterza, Bari, 1929, pp. 77-98. ---, Indagini șu Hegel e schiarimenti filosofici, Laterza, Bari, 1967. Dionisotti, Carlo, Machiavellerie: Storia e fortuna di Machiavelli, Einaudi, Torino, 1980. Eisenstein, Elisabeth, The Printing Press aș an Agent of Change: Communications and Cultural Transformation în Early Modern Europe, vol. 2, Cambridge University Press, Cambridge, 1979. Felice, Renzo De, Mussolini îl fascista, Giulio Einaudi, Torino, 1966
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fără îndoială, secretarul florentin preia acest proverb, dar conferindu-i o nuanță explicită. Există două fragmente importante din "poeții minori" pe care Machiavelli îi citea la Sant'Andrea în Percussina care au luminat modul în care autorul a folosit simbolistică Fortunei în capitolul 25 din Îl Principe. Tibullus (1.2.15-17) adapta proverbul tradițional fortes Fortuna adiuvat în modul în care o vede pe Fortuna că Venere, zeița amorului erotic, care îi ajută pe cei puternici și îl încurajează pe tineri
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]