410 matches
-
Metoda este aceeași cu cea descrisă la pct. 1.4.1.1, cu diferența că tubul capilar și termometrul sunt plasate într-un bloc de metal încălzit și observate prin orificii practicate în acest bloc. 1.4.1.3. Detecție fotoelectrică Eșantionul conținut în tubul capilar se încălzește automat într-un cilindru metalic. Printr-un orificiu practicat în acest cilindru se trimite un fascicul de lumină prin substanța de testare către o celulă fotoelectrică etalonată cu precizie. În momentul topirii, proprietățile
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
acest bloc. 1.4.1.3. Detecție fotoelectrică Eșantionul conținut în tubul capilar se încălzește automat într-un cilindru metalic. Printr-un orificiu practicat în acest cilindru se trimite un fascicul de lumină prin substanța de testare către o celulă fotoelectrică etalonată cu precizie. În momentul topirii, proprietățile optice ale majorității substanțelor se modifică, în sensul că din opace devin transparente. Astfel, intensitatea luminii care atinge celula fotoelectrică crește și trimite un semnal de oprire indicatorului digital care înregistrează temperatura termometrului
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
se trimite un fascicul de lumină prin substanța de testare către o celulă fotoelectrică etalonată cu precizie. În momentul topirii, proprietățile optice ale majorității substanțelor se modifică, în sensul că din opace devin transparente. Astfel, intensitatea luminii care atinge celula fotoelectrică crește și trimite un semnal de oprire indicatorului digital care înregistrează temperatura termometrului cu rezistență de platină plasat în incinta de încălzire. Această metodă nu se poate aplica anumitor substanțe puternic colorate. 1.4.2. Metode cu suprafață încălzită 1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
estimării(1) Standarde existente Dispozitiv prevăzut cu baie de lichid Da Numai câteva 273 la 573 K ± 0,3K JIS K 0064 Dispozitiv prevăzut cu bloc metalic Da Numai câteva 293 la >573 K ± 0,5K ISO 1218 (E) Detecție fotoelectrică Da Mai multe cu dispozitive de aplicare 253 la 573 K ± 0,5K (1) În funcție de tipul de instrument și gradul de puritate a substanței. B. Metoda cu suprafață încălzită și metoda punctului de congelare Metodă de măsurare Substanțe ușor pulverizabile
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
lămpi, - un tub capilar din sticlă termorezistentă închis la un capăt (vezi 1.6.1.1) Termometru Vezi standardele menționate la 1.6.1.1. Se pot folosi de asemenea elemente termoelectrice de precizie echivalentă. 1.6.1.3 Detecție fotoelectrică Aparatură și mod de operare Aparatul este format dintr-o incintă metalică prevăzută cu un sistem de încălzire automatizat. Se umplu trei tuburi capilare după cum s-a indicat la pct. 1.6.1.1 și se pun în cuptor. Pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
lichide și celor cu punct de topire scăzut, care nu intră în reacție chimică sub punctul de fierbere (de exemplu autooxidare, izomerizări, degradare etc.). Metodele se aplică substanțelor lichide pure și impure. Se acordă atenție descrierii metodelor care folosesc detecția fotoelectrică și analiza termică deoarece acestea permit determinarea nu numai a punctului de fierbere, ci și a punctului de topire. În plus, măsurile se pot efectua în mod automat. "Metoda dinamică" are avantajul că poate fi folosită și pentru determinarea presiunii
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
4.4. Metoda Siwoloboff Se încălzește un eșantion într-o eprubetă care este imersată într-o baie cu lichid încălzit. Se scufundă în eprubetă un capilar închis, care conține o bulă de aer în partea inferioară. 1.4.5. Detecția fotoelectrică Conform principiului Siwoloboff, măsurătoarea fotoelectrică automată se face folosind ascensiunea bulelor. 1.4.6. Analiza termică diferențială Această tehnică înregistrează diferența de temperatură dintre substanță și un material de referință în funcție de temperatură în timp ce substanța și materialul de referință sunt supuse
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
încălzește un eșantion într-o eprubetă care este imersată într-o baie cu lichid încălzit. Se scufundă în eprubetă un capilar închis, care conține o bulă de aer în partea inferioară. 1.4.5. Detecția fotoelectrică Conform principiului Siwoloboff, măsurătoarea fotoelectrică automată se face folosind ascensiunea bulelor. 1.4.6. Analiza termică diferențială Această tehnică înregistrează diferența de temperatură dintre substanță și un material de referință în funcție de temperatură în timp ce substanța și materialul de referință sunt supuse aceluiași regim termic controlat. Atunci când
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
1,2 Metoda dinamică ± 0,5 K (până la 600 K)2 Metoda distilării (domeniu de fierbere) ± 0,5 K (până la 600 K)2 ISO/R 918, DIN 53171, BS 4591/71 Conform cu Siwoloboff ± 2 K (până la 600 K)2 Detecție fotoelectrică ± 0,3 K (la 373 K)2 Calorimetrie termică diferențială ± 0,5 K (până la 600 K) ASTM E 537-76 ± 2,0 K (până la 1273 K) Calorimetrie diferențială ± 0,5 K (până la 600 K) ASTM E 537-76 ± 2,0 K (până la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
de aer în interior. În timpul încălzirii, în aparatul de măsurat punctul de topire (b), bula de aer se dilată. Punctul de fierbere corespunde temperaturii la care eșantionul de substanță atinge nivelul suprafeței lichidului din baie (c). 1.6.5. Detecția fotoelectrică Se încălzește un eșantion din substanța de testare într-un tub capilar așezat în interiorul unui bloc metalic de încălzire. Prin orificiile practicate în bloc, un fascicol de lumină este trimis prin substanță către o celulă fotoelectrică calibrată cu precizie. În timp ce
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
1.6.5. Detecția fotoelectrică Se încălzește un eșantion din substanța de testare într-un tub capilar așezat în interiorul unui bloc metalic de încălzire. Prin orificiile practicate în bloc, un fascicol de lumină este trimis prin substanță către o celulă fotoelectrică calibrată cu precizie. În timp ce crește temperatura eșantionului, bule de aer individuale încep să se ridice din tubul capilar. Când punctul de fierbere este atinsă, numărul de bule crește substanțial. Modificarea intensității luminoase care urmează este înregistrată de către celulă, care trimite
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
un înalt grad de puritate, și se poate impurifica(dota) în semiconductor de tip “n” sau “p”. Prin simpla oxidare se pot crea straturi izolatoare subțiri. Totuși lărgimea zonei interzise fac siliciul mai puțin potrivit pentru exploatarea directă a efectului fotoelectric. Celule solare pe bază pe siliciu cristalin necesită o grosime de strat de cel puțin 100 µm sau mai mult pentru a pute absorbi lumina solară eficient. La celulele cu strat subțire de tip semiconductor direct ca de exemplu GaAs
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
platină situați unul pe fața luminată și celălalt pe fața umbrită a recipientului și scufundați într-o baie de soluție chimică acidă . Când a expus această construcție la soare a observat trecerea unui curent printre electrozi. Așa a descoperit efectul fotoelectric pe care însă nu îl putea explica încă. Mărirea conductivității seleniului a fost demonstrată în 1873. Zece ani mai târziu a fost confecționat prima celulă fotoelectrică “clasică”. După încă zece ani în 1893 a fost confecționat prima celulă solară care
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
construcție la soare a observat trecerea unui curent printre electrozi. Așa a descoperit efectul fotoelectric pe care însă nu îl putea explica încă. Mărirea conductivității seleniului a fost demonstrată în 1873. Zece ani mai târziu a fost confecționat prima celulă fotoelectrică “clasică”. După încă zece ani în 1893 a fost confecționat prima celulă solară care producea electricitate. În 1904 fizicianul german Philipp Lenard a descoperit că lumina incidentă pe anumite suprafețe metalice eliberează electroni din suprafața acestuia și astfel a oferit
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
în 1893 a fost confecționat prima celulă solară care producea electricitate. În 1904 fizicianul german Philipp Lenard a descoperit că lumina incidentă pe anumite suprafețe metalice eliberează electroni din suprafața acestuia și astfel a oferit prima explicație referitoare la efectul fotoelectric. Totuși el nu știa încă de ce și la care metale se produce acest efect. Cu toate acesta pentru această descoperire el a obținut premiul Nobel pentru fizică în anul 1905. Rezolvarea problemei a venit de la Albert Einstein în 1905 când
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
luminii generează curent electric într-un circuit, fără altă sursă de energie din exterior. Daca fotodioda este polarizată invers, curentul din circuit este dat de curentul de câmp la care participă purtătorii minoritari generați pe cale termică și generați prin efect fotoelectric intern și este proporțional cu fluxul luminos și cu sensibilitatea spectrală a fotodiodei. Efectul Seebeck constă în apariția unei tensiuni electromotoare într-un circuit format din două conductoare de natură diferită cu joncțiuni la capete, când cele două joncțiuni se
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
capac twist-off. Sticlele își continuă traseul prin tunelul de pasteurizare (în prima jumătate a tunelului fiind expuse 10 minute la temperatura de 65C, iar în a doua jumătate a tunelului temperatura scade brusc la 20C). Apoi ajung în dreptul unei celule fotoelectrice care verifică gradul de umplere și defectele de îmbuteliere, respectiv pasteurizare. Sticlele sunt uscate sub jet de aer și etichetate automat. Termenul de valabilitate se imprimă cu jet de cerneală pe capac. Așezarea în bax are loc manual, iar învelirea
Fructe de pădure () [Corola-website/Science/309098_a_310427]
-
Fizica și tehnica semiconductorilor a fost domeniul predilect al lui Ioffe. În lucrarea de doctorat a rezolvat problema acțiunii întârziate în cristale (1905). În anul 1913 a măsurat sarcina electronului la fotoefectul exterior și a demonstrat caracterul statistic al efectului fotoelectric elementar. A demonstrat exeprimental (1916) existența conductibilității ionice în cristale - trecerea ionilor prin rețeaua cristalului ionic sub acțiunea câmpului electric. A studiat deformația plastică sub acțiunea razelor Roentgen. A stabilit, că distrugerea cristalelor depinde de limita fluidității și a solidității
Abram Ioffe () [Corola-website/Science/313573_a_314902]
-
cu caracter aplicativ. A elaborat o idee nouă cu privire la proprietățile unui grup de aliaje - daltonide- și le-a studiat proprietățile. S- a ocupat de problema redresării curenților electrici variabili. A elaborat metode noi de cercetare a proprietăților electrice a și fotoelectrice a semiconductorilor și s-a ocupat de transformarea energiei termice și luminoase în energie electrică. A elaborat teoria termoelectrogeneratoarelor și a frigiderelor termoelectrice. A creat înainte de război un fotoelement din sulf și taliu cu randamentul de 1%. A încetat din
Abram Ioffe () [Corola-website/Science/313573_a_314902]
-
necesar pentru a explica unele fenomene. Atunci când lumina lovește un conductor electric face ca electronii să se deplaseze din pozițiile lor originale. Fenomenul poate fi explicat doar presupunând că lumina transportă energie doar în pachete bine definite. Într-un dispozitiv fotoelectric precum senzorul de lumină dintr-o cameră foto, lumina care cade pe detectorul metalic face ca electronii să se deplaseze. Cu cât intensitatea razelor de lumină de aceași frecvență crește cu atât mai mulți electroni se deplasează, însă ei nu
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
ca multiplii unei entități numită cuantă de energie. În orice caz, analogia cu comportamentul unei unde este de asemenea indispensabilă în înțelegerea altor fenomene legate de lumină. În 1905, Albert Einstein a folosit constanta lui Planck pentru a explica efectul fotoelectric postulând că energia dintr-un fascicol de lumină se compune din valori discrete pe care el le-a denumit cuante de lumină, iar mai târziu le-a dat denumirea de fotoni. Conform acestei descrieri, un singur foton de o anumită
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
indirect proprietățile lor. Observăm un anumit fenomen, precum curcubeul de culori creat de o pată de ulei aflată la suprafața apei și ne explicăm acest fenomen comparând lumina cu undele. Observăm un alt fenomen, precum modul în care funcționează senzorul fotoelectric dintr-o cameră foto și îl explicăm printr-o analogie cu particulele care lovesc o suprafață sensibilă. În ambele cazuri preluăm concepte din experiența nostră cotidiană și le aplicăm unei lumi pe care n-am văzut-o niciodată. Nici una dintre
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
principiu ca Askania & Eschenhagen dar având două viteze de derulare, a funcționat în perioada 1959-1972. Au urmat sistemele Bobrov (unul utilizat la Observator, alte două într-un număr de stații temporare mobile de pe teritoriul țării), un magnetometru trivariațional cu torsiune fotoelectrică, un magnetometru trivariațional Dimars și o stație magnetică digitală cu senzor triaxial Bartington. În ianuarie 2010 erau în funcțiune două stații Bartington și un magnetometru protonic Overhauser cu înregistrator Geometrics (FGE). Măsurătorile absolute ale câmpului geomagnetic s-au făcut la
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
deosebită pentru cercetarea științifică, pentru știința fundamentală. Își petrecea multe ore, peste programul obligatoriu, în laboratoarele bine dotate ale Politehnicii din Brno, precum și multe nopți, cu studierea unor probleme teoretice. Îl preocupau în mod cu totul deosebit problemele privind efectul fotoelectric, problema particulelor elementare, pornind de la fotonul lui Einstein, legătura dintre fizică și chimie ș.a."" În iunie 1941, a avut loc atacarea Uniunii Sovietice de către forțele armate ale Axei. Prin Circulara din 8 iulie, declarația-manifest de la sfârșitul lunii iulie, cea din
Francisc Panet () [Corola-website/Science/319145_a_320474]
-
mai adânci. Pașii următori esențiali în dezvoltarea teoriei cuantelor, 4 ani mai târziu, sunt datorați lui Albert Einstein, care a luat existența cuantelor "ad litteram", chiar independent de oscilatori și a arătat că ele reprezintă o explicație naturală pentru efectul fotoelectric și pentru regula lui Stokes în fenomenele de fotoluminescență.Doi ani mai târziu, Einstein a arătat că nivelele de energie discrete ale oscilatorilor permit o explicație naturală a dependenței de temperatură a căldurii specifice a solidelor. Deși Boltzmann a cunoscut
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]