4,121 matches
-
de seamă pe unde calci că te văd împleticindu-te. Capul sus! Timp pentru somn avem des...” Săniile alunecau ca niște fantome... Lui Iordache Cocoșitu, care mergea chiar în fața lui Hliboceanu, i s-a părut că glasul acestuia s-a frânt dintr-odată, ca și cum ai rupe un vreasc. S-a oprit pentru o clipă, să vadă ce s-a întâmplat de nu-l mai aude pe Hliboceanu. Dar ce să vadă pe întuneric și prin zăpada zburătăcită de viforniță? Și apoi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
în care se afla. Mare lucru nu a făcut cu asta. În schimb, el a avut timp să-și rânduiască gândurile... În cele din urmă, a prins a vorbi... Când a terminat de povestit, Dochiței îi curgeau lacrimile și își frângea mâinile fără pic de liniște. Și s-a face el bine, Ioane? Apoi când am plecat de la Crâșma din drum am vorbit cu dânsul. Și aista-i semn bun. La întoarcere, sigur îl găsesc plimbându-se - neastâmpărat cum îl știi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mut la orice pală de vânt, aplecându-și greabănul sub mângâierea soarelui, pînă când din el nu a rămas decât o mână alunecândă de clisă. „Frumusețea adevărată este fragilă, perisabilă, are viață și se comportă altfel decât vrea creatorul“, Își frângea Leonardo mâinile În sala judecății. Cu adevărat, au admis membrii Comisiei de Cultură, calul lui Leonardo avea măreția descompunerii, pe lângă care zâmbetul veșnic al Giocondei este un rictus prăpădit, mai ales că-l poți regăsi pe figura oricărei gospodine din
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
masiv Își repezise Înainte brațul tubular, Încercând să-l piște pe Guido de obraz. Suptă de curentul de aer, mustața acestuia fremăta ca o flamură În bătaia vântului, până când vânzătorul de electronice, cu o mișcare de expert În jiu-jitsu, a frânt membrul de plastic și l-a aruncat cât colo. Apoi, cu puterea disperării, Guido a săltat În brațe voluminosul sclav al curățeniei și l-a prăvălit la podea. — Veniți! Repede! a gâfâit omulețul, Încovoiat de efortul depus, deschizându-ne ușa
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
restaurantul, cafeneaua, tripoul, și așa mai departe. Case peste case, de la cele care sugrumă identitatea locatarilor, reclamînd, ca la Călinescu, atenție pentru cele mai mici detalii care le compun, la cele care adăpostesc vieți fericite, în provincie, pe care le frînge prima dramă (la Ionel Teodoreanu, bunăoară). Conace și curți domnești, sau mănăstiri, la Sadoveanu. Interioare feminine, absorbind confesiuni, la Camil, la Hortensia. Decoruri minimale, în culorile clocotitoare ale pasiunii și ale morții, sau în cele placide, ale spleen-ului, la
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
că se va întîmpla, continuă domnul Președinte, oamenii ăștia după ce au fost guvernați atîția ani de o mînă de fier, odată lăsați liberi nu vor mai putea fi ținuți în frîu, solidaritatea e un cuvînt mare, o noțiune care a frînt multe aripi și a stors multe minți fără însă a putea fi definită rezonabil, spune nostalgic. — Poate aveți dreptate, zice Sena, m-am ars și eu de mai multe ori cu asta, nu mai poți avea încredere în nimeni, spune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de o pompă de benzină. — Apropo, zice Petrică avînd o presimțire tulburătoare, sper că ați alimentat înainte să pornim la drum. — Bagă bine la cap, că o să faci istorie, zice domnul Președinte măsurînd talia lui Petrică. Cu puloverul ăsta o să frîngi multe inimi, ai văzut că deși a stat atîta amar de vreme în dulap, pînă la urmă i-a sosit și lui vremea? Nici să nu te gîndești să-ți iei ceva pe deasupra, de figuri pestrițe nu ducem lipsă. Te
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nu-l mai ascultă. — Lumea asta nu-i altceva decît un Infern, o oală sub presiune care stă să dea în clocot, se gîndește Gulie, un divertisment continuu, pe care nu vrei să-l ratezi. Asta înseamnă că ori ești frînt de oboseală, ori începi să îmbătrînești, zice Dendé, altfel n-ai începe să filozofezi. — Dante a fost primul care și-a dat seama că Iadul e pe pămînt, e de acord Roja, lăsați-l să continue chiar dacă nu prea mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ținută, nu se poate abține Părințelul să constate. — Vă cred și eu, zice Roja, și-au cusut fiecare niște țoale cum n-a văzut Parisul, să nu-mi mai vorbiți de azi înainte dacă în noaptea asta n-o să se frîngă inimi, dacă n o să fie ele vedetele spectacolului de dans. — Ar trebui să mergem la ele, zice Curistul, e limpede că nu ne-au observat, deja s-a aglomerat destul de tare. — Ai dreptate, spune Părințelul, simțind niște furnicături în piept
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
holului spre Roja care așteaptă țeapăn în poziție de drepți, cu receptorul telefonului la ureche, și firul răsucit atîrnînd în aer. Gulie și Tîrnăcop se trîntesc de-o parte și de alta a mesei de bucătărie pe două taburete șubrede, frînți de oboseală. — Tot nu vrei să te lași păgubaș, se aude vocea Bătrînului răzbătînd prin peretele sufrageriei. — Cum de nu v-ați culcat pînă acum? spune Gulie, privind la pachețelul de ceai verde Terapia, pe care Dendé se pregătește să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o luase pe mama acolo, sus În ceruri, cu gândurile ei cu tot, cu amintirile ei, cu părul ei strălucitor, cu ochii de culoarea mierii, cu iubirea ei pentru mine. Când eram strigat la masă, fâlfâitul aripilor părea că se frânge. Apoi, fâlfâitul de aripi se repeta Întreaga zi, cu aceeași cadență. Le era teamă că m-aș putea face un punct pe care ei din cauza bătrâneții n-or să-l mai vadă. Trecuseră aproape doi ani și bunicul se Împuținase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de varză, s-au Întins cu repeziciune, nelimitat, aidoma unei trufașe armate de ocupație, excitând sucurile gastrice ale flămânzilor. O coadă uriașă face Înconjurul clădirii, iar dacă o studiezi cu atenție, sufletul tău Încercat și deprins cu ororile vieții, se frânge Încet, Încet, ca sub o presiune Îngrozitoare, la vederea cortegiului de Înfometați. ,,Abonamentul,, e o condiție de bază. Ca să te bucuri de binefacerile foamei, trebuie să o demonstrezi ca pe o teoremă, să-i smulgi cunoscutele și necunoscutele, să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dârdâind de frig pe priciul improvizat. Aproape de ivirea zorilor, ațipise din nou ostenit; visa o grotă În care se ascunsese de teama unei poteri, când a simțit peste el o greutate care i-a tăiat respirația și părea că-i frânge oasele. Bruta, Încerca să-l sodomizeze și se năpustise asupra lui cu pantalonii În vine, căutând cu disperare să-i sfâșie hainele. Înjura, blestema, și-l lovea cu pumnii lui grei peste cap, cu o furie Înspăimântătoare. Antoniu a rezistat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
zis, dar ceea ce spuneți acum ar putea însemna că, dacă eu aș deveni violent, ei s-ar putea să fie și mai fericiți unul în compania celuilalt. Honor Klein făcu un gest obosit. Trupul i se destinse și parcă se frânse, iar ea se depărtă puțin de ușă. — Ar putea însemna, ar putea însemna! rosti ea. Acolo unde logica cedează orice ar putea însemna orice. Atâta timp cât toți sunteți atât de slabi, nimic nu poate fi clar. Acum am impresia că, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
aproape că se citea ura. Apoi ieși din cameră trântind ușa cu putere în urma ei. I-am auzit pașii urcând apăsat pe scări. Am așteptat, încercând să-mi stăpânesc un val de gelozie atât de dureroasă încât aproape că mă frângea. Se auzi soneria. M-am dus la ușă. Înfășurați în paltoane groase pentru a se proteja de gerul umed a cărui adiere parfumată pătrunse prin ușa deschisă, cei doi stăteau unul lângă altul, amândoi înalți, aproape de nedistins în noaptea albastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mea cea vivace zici că-i Garry Cooper - și, când Heshie a apărut pe seară acasă cu mâna-n ghips, a căzut leșinată în bucătărie. Mai târziu, despre ghipsul lui Heshie s-a spus că a fost „paiul care a frânt spinarea cămilei“, dar numai ei știau ce voiau să spună cu asta. Pentru mine, Heshie însemna totul - asta în scurtul răstimp cât am apucat să-l cunosc. Visam că într-o bună zi o fac și eu parte din echipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
în timp ce eu mă bărbieresc pentru cină, ea face o baie fierbinte, cu Sardo. Câtă putere a înmagazinat în forma asta firavă - ce acrobații nemaipomenite e-n stare să facă atârnând de capătul ștrumeleagului meu! Ai zice că acuși o să-și frângă o vertebră lăsându-și jumătate din trunchi să spânzure în gol, peste marginea patului - cuprinsă de extaz! Îhî! Ce bine că face gimnastică regulat! Cu ce înșurubări mă aleg! Ce afacere! Și totuși, se dovedește a fi și o ființă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
fi fain să nu trebuiască să ne întoarcem. N-ar fi faină viața la țară, alături de o persoană la care ții cu adevărat? N-ar fi fain să te scoli plin de energie la revărsatul zorilor și să te culci frânt de oboseală la căderea întunericului? N-ar fi fain să ai pe cap o sumedenie de treburi și să robotești toată ziua fără să-ți dai seama măcar că de fapt ai muncit? N-ar fi fain să uiți de tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Toată lumea era convinsă că a fost asasinat, dar n-am Înțeles niciodată de ce obținuseră mandat de arestare pe numele lui, dacă tot voiau să-l asasineze. — Și dacă refuză să vorbească? spuse Janet Pardoe, fără prea mult interes. Domnișoara Warren frânse o chiflă. — Până acum n-am dat niciodată chix. — O să inventezi ceva? — Nu, asta ar merge cu Savory, dar nu când e vorba de el. Spuse, nu fără cruzime: — Îl fac eu să vorbească. Cumva. De aici până la Viena. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ceva luminos și plăcut. Cât despre bărbat, singurele lui calități erau tinerețea și banii, dar era suficient ca să atragă privirile lui Janet, se gândi Mabel Warren cu amară pricepere. — Știi că acesta-i adevărul! spuse ea, furioasă fără motiv. Mai frânse o chiflă cu mâna ei mare și aspră, În timp ce emoția Îi creștea grotesc, lucru de care Își dădea seama. — O să mă uiți Într-o săptămână. — Nici vorbă să se-ntâmple așa ceva, dragă! Ție-ți datorez tot ce am. Cuvintele n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ea nu se va mai Întoarce niciodată din această vacanță. Nici nu știu măcar dacă acela pe care se duce să-l viziteze este cu adevărat unchiul ei. Există tot atâta pește În baltă ca Întotdeauna, se gândi domnișoara Warren, frângând o chiflă, conștientă cu disperare de mâinile ei neîngrijite. Cum ar fi, de exemplu, fata cu evreul. Și Janet era tot atât de săracă În seara aceea, În cinematograf, dar fata asta nu era tot așa de drăguță ca și Janet, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Încăpățânat de pe locul din fața ei deveni imaginea tuturor bărbaților care-i amenințau fericirea, care se Înghesuiau În jurul lui Janet cu bani și jucărele, râzându-și de devoțiunea unei femei pentru altă femeie. Dar imaginea era În puterea ei; o putea frânge. N-a fost un moft fără sens din partea lui Cromwell să dărâme statuile. Parte din puterea Fecioarei rezidă În statuia Fecioarei și când capul era smuls, un braț frânt și cele șapte săbii sparte, se aprindeau mai puține lumânări și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cu un zăngănit de dulăpiorul de oțel și cade pe podea, învârtindu-se pe linoleum. Patrick. Un braț înghețat i se rupe. Patrick. Învârtindu-se, trupul lui se lovește de un colț al dulăpiorului de oțel și picioarele i se frâng. Patrick. Trupul fără mâini și fără picioare, ca o păpușă stricată, se învârte până se lovește de perete și i se rupe și capul. Și Helen îmi face cu ochiul și zice: Haide, tati, n-are rost să te minți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
leagănă pe toate la piept și urlă: — Vai, Patrick! Patty! Vai, Patty al meu! Pat, Pat! Nu! Sărutând capul albăstrui și despicat, strângându-l la sân, întreabă: — Ce se întâmplă? Ajută-mă, Carl! Se uită la mine până când crampele o frâng în două, și atunci vede sticla de clor golită. — Doamne, Carl, ajută-mă, zice, strângându-și copilul și legănându-l. Doamne, spune-mi, te rog, cum am ajuns aici! Și mă duc la ea. O iau în brațe și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Paula sticla scăpată din mînă peste blana așternută lîngă pat. Dă-l naibii! Îți dau o sută de sticle și zece blănuri în loc. Răspunde la ce te-am întrebat! Brațele bărbatului au răsturnat-o peste trupul lui, continuînd s-o frîngă. A, rîde Paula prinsă în joc, întărîtată, lipită de el se pare că gelozia e mai eficientă decît coniacul. Rîsul femeii, semn că i-a descoperit momentul de cădere, aduce în mintea lui Radu imaginea găleții răsturnate și-i trimite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]