2,252 matches
-
monument" de seriozitate și sârguință didactică, profesorul de matematică model. A desfășurat și munci pe tărâm cultural-obștesc din dragoste și pasiune, dar și în funcții neretribuite (cenzor Ateneul cultural, membru în consiliile de conducere ale băncii "Piscul Mânăstirii" și Cooperativei Frăția) , etc. Spre senectute a servit mulți ani, pentru o retribuție modică, în sectorul financiar (contabilitate și casierie) al fostei întovărășiri agro-zootehnice "Drumul lui Lenin "(!) din Rucăr. Ion Șerboiu (1905 - 1943) S-a născut în comuna Lăicăi din județul Muscel în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
este tranșant: „S-ar zice că trăim astăzi, în lumea literară, sub întreitul semn al însingurării, al fricii și găștilor sordide. Scriitorii ar trebui să-și dea seama - lucru mai mult decât elementar - că pentru ei mai ales solidaritatea și frăția sunt condiția existenței și a libertății lor”. Probleme cât se poate de acute ale mișcării culturale și artistice din toate timpurile, abordate direct, cu mult tact și curaj. Iar din acest punct de vedere, reporterul Nicolae Băciuț se dovedește un
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
de unde nu s-a mai întors niciodată). Fiul său, Valeriu, a evitat (temporar) un asemenea deznodământ; se ferește din calea trupelor sovietice, trecând, de unul singur, în Romania și ânscriindu-se la Facultatea de Drept din Iași. Arestat datorită apartenenței la Frățiile de Cruce, după rebeliunea legionară din luna ianuarie 1941, a rămas în detenție și după lovitura de stat de la 23 august l944, când a refuzat să semneze cererea de eliberare condiționată. Episodul care l-a ridicat pe Gafencu la prestigiul
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
ne-a rămas infernul, vom lua cu noi, păcate spre abisuri, cerul va rămâne, fără răsărituri. Te-am iubit în taină, lume blestemată, lavă de durere, moarte parfumată, tu-mparți veninul, flămândă de-avuție, și-mi rostești cuvinte, dogme de frăție. Iubești puterea, sclipiri de diamante, nu ai remușcări, în suflet doar amante, ai umilit pe Domnul, chiar l-AI pietruit, și cerul ți-a fost martor, când l-AI răstignit! Oh, lume nebună, cum vrei să te-nțeleg, și eu
LUME BLESTEMATĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368964_a_370293]
-
fratele Nichita i-a recitat de 100 de ori poezia „Odă în metru antic” și pe care a recitat-o el însuși la Ploiești în limba română și în limba sârbă împreună cu Nicolae Băciuț, în momente de unicitate actoricească și frăție literară. De asemenea, ne-a recitat versuri izvorâte din adâncul sufletului dedicate în semn de adio prietenului și fratelui Nichita Hristea Stănescu: „Adio, fraților/ Și băieți de treabă!/ Rămân al vostru,/de stat statornic...//și datornic-/ca un cal de
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
etc. Toate traducerile din lirica românească le consideră un omagiu adus marelui poet și prieten Nichita Hristea Stănescu. Este cetățean de onoare al orașelor Ploiești, Skopje, Călărași, Târgu Cărbunești, Ceaceak, Negotin, președinte de onoare al Asociației de Creație și Prietenie „Frăția sârbo-română” din Belgrad, membru de onoare al Academiei Române, membru activ al Uniunii Scriitorilor din România, Doctor Honoris Causa al Universității de Vest „Vasile Goldiș”, distins cu mai multe premii pentru literatură și traduceri. Pe scena Filarmonicii din Ploiești i-a
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
neam și limbă română. Mândru spre Soare se-nalță Tricolorul, să-l aplaude Măria Sa, Poporul. În pace să își stăpâneasca ogorul, vlăstarelor să clădească viitorul. În graiul străbun, cu harul bucuriei, răsună glasuri pe Imnul României. Protipendadă intră-n hora frăției și evenimentu-n cartea istoriei. Că nu-i sentiment mai înălțător și sfânt, cum e înfrățirea pe românesc pământ, în horă mă prind, când pun gândul în cuvânt. Cinstire să aduc din condei lăcrimând. 24 Ianuarie © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: MICA
MICA UNIRE PENTRU ROMÂNIA MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370408_a_371737]
-
Inundă inima-mi mereu flămândă, Topind tot întunericul din mine - E joi, și razele abundă. Râul cel trist își leapădă tulpanul Adapă-n noi speranța regăsirii, Trec zilele și se-mplinește anul - Urc, joia, treptele-mplinirii. Rotunde-s astăzi roadele frăției, Albastrul slovelor inundă zarea Și cerul cheamă trilul ciocârliei - Irumpe, joia, sărbătoarea. Aprinsă-i azi făclia deșteptării, Răzbate românescul din ziare, Turnat adânc în plumb, zidire Țării - Aștept o joie viitoare. Notă: Citesc frecvent (desigur, selectiv) de vreo 12-13 ani
AŞTEPT O JOIE VIITOARE (ACROSTIH ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369475_a_370804]
-
să spulbere ceata de lotri și să facă iar drumurile sigure cum erau odată. Văzându-se strâmtorați, Grădea și oamenii lui au trecut Oltețul pierzându-și urma în pădurile Cotoșmanu. Aici, au întâlnit ceata lui Dragu. După depunerea jurământului de frăție, Grădea și oamenii lui intră în ceata lui Dragu, ceată ce devine și mai puternică. * Băilă, un copil de pripas crescut pe lângă casa boierilor Străchinescu, căzut în dizgrație, este trimis să slugărească la conacul de la moșia acestora din Străchinești. Aici
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
membru în Comisia Națională UNESCO, membru fondator și președinte de onoare al Asociației medical-creștine „Christiana“, președinte al Editurii „Harisma“, președinte al Asociației „Sf. Stelian - copiii străzii“, al Fundației „Elena Doamna“, membru de onoare al Fundației „Memoria“, președinte executiv al Asociației „Frăția Ortodoxă Română“. Părintele Profesor Constantin Galeriu a fost distins cu numeroase premii, fiind și Doctor Honoris Causa al Universității Ecologice din București. Părintele Galeriu este autor a numeroase lucrări teologice și cărți bisericești. În ultimii ani de viață, era preot
ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/368148_a_369477]
-
Octombrie, Basarabia a fost locul de refugiu al celor scăpați de urgia revoluționarilor, profesori, preoți, ofițeri albi. Alături de preoții români ai locului, prin Episcopiile reactivate, prin existența unui învățământ teologic de înaltă clasă la Chișinău, cu toții au format o adevărată frăție luptând pentru o viață liberă, liberă de teama bolșevismului acaparator, bun urmaș al imperialismului țarist. Politica de denigrare a Basarabiei și a basarabenilor nu s-a referit doar la perioada amintită, aminte-mi aduc de lucrarea lui Geo Bogza, Basarabia
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni. Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilorde ieri? Români, v-ați risipit deodată în vanități obscure, Lăsând neantul negru chiar FRĂȚIA să v-o fure! Ați șfâșiat ca lupii moștenirea ce vi s-a lăsat Și ați pângărit iubirea și sângele sacru vărsat! Decebal , Viteazul, Ștefan, Țepeș cel de toți temut, Se ridică din istorii peste TIMPUL ce a trecut. Glasul
TIMPUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353288_a_354617]
-
13 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sfântul Ierarh Dosoftei, după numele laic Dimitrie, s-a născut la 26 octombrie 1624 la Suceava, din părinți creștini Leontie și Misira. A studiat la Colegiul mănăstirii „Trei ierarhi” din Iași și la Școala Frăției Ortodoxe din Lvov „Adormirea Maicii Domnului”. Învățase limbile greacă, latină, slavonă, polonă și ucrainiană, cunoștințe de care s-a folosit la răspândirea credinței ortodoxe. Are merite deosebite și în introducerea limbii române în biserică. A intrat în viața monahală la
SF. IERARH DOSOFTEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353342_a_354671]
-
Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului Metafora Drumuri de Spice înseamnă a 23 ediție a Festivalului de Poezie care a încheiat Zilele Uzdinului Serbia Banatul orfan.Români pătimași au dat mâna frăției trecând Prutul, Mureșul, Bistrița, Bega pentru a participa la sărbătoarea satului Uzdin vreme de o lună.Nu s-a vorbit Pe-aici nu se trece din contră Casa Doina, Casa Românească, Bustul lui Eminescu au îngânat printre Lacrimi de Pricesne
ZILELE UZDINULUI ÎNCUNUNATE DE DRUMURI DE SPICE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353368_a_354697]
-
care a identificat, demascat și condamnat dezbinarea ca fiind râul suprem în această nație, și într-o adevărată urâre de mare sărbătoare, rostea: “Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Tânăra mireasă, mama cu amor Fii tăi trăiască numai în frăție Că a nopții stele, că ai zilei zori Viața în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fala și mândrie, Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!” Confluente Privește cu ochiul acela nevăzut (îmi spuse el) Privește
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
doar privind prin lentilele propriului suflet? S-au măsurat secundele timpului de atunci, de la 24 ianuarie 1859 și s-au rostit binecunoscutele versuri ale poetului Vasile Alecsandri: ,,Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română/ Să-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României.” Căci numai ,, (...) unde-s doi puterea crește și dușmanul nu sporește.” S-a readus, pentru câteva zeci de minute, din rama trecutului, avântul eroilor noștri și astfel s-a scris cu colțul inimilor frumusețea răpitoare a unui
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
din poezie E dragoste de țară și de neam, De dulcea noastră mama, România, De limbă, de unire, de alean. Eu, astăzi, ție mă închin Poetul meu, prietene și frate, Ia-n dar o crizantemă, un viu crin, Și o frăție trainică, cetate! Ion Ardeleanu istoric, poet. Bălți, 2015 Referință Bibliografică: Prietenului / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1848, Anul VI, 22 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PRIETENULUI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354490_a_355819]
-
Sfatului Țării din Chișinău, pentru ca acesta, ascultând glasul lor, să hotărască în grabă în numele întregii țări: sfânta, mântuitoarea, mult dorita și veșnica Unire cu țara noastră mamă, România, în care își pun nădejdea, căci ca bună mamă ea va garanta frăție deplină și drepturile căpătate de norod prin revoluția din 1917. Județul Bălți a fost primul din Basarabia care s-a pronunțat, la 3 martie 1918, în favoarea UNIRII Basarabiei cu România. Ulterior, la 27 martie a aceluiași an, Basarabia s-a
APEL DE ÎNTRAJUTORARE PENTRU RIDICAREA UNUI COMPLEX MEMORIAL DEDICAT UNIRII BASARABIEI CU ŢARA-MAMĂ de MIHAI CIUBOTARU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353792_a_355121]
-
din marmură insuficient cioplită, cu șorțul de bucătărie masonică atârnat arogant și mândru pe abdomenul consistent - că tot e la modă să întâlnești acum în majoritatea, dacă nu în toate pozițiile însemnate ale statului, exponenți, de regulă, deneabili ai variilor frății de apartament, care știu să își vândă însă foarte bine brandul „secretomanic” ateo-satanist impus cu insistență pe toate cărările azi (frății pline ochi, precum spuneam anterior, în cadrul „protectoratelor” lor specifice de haită nesătulă, de o mulțime de inși, care vor
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
să întâlnești acum în majoritatea, dacă nu în toate pozițiile însemnate ale statului, exponenți, de regulă, deneabili ai variilor frății de apartament, care știu să își vândă însă foarte bine brandul „secretomanic” ateo-satanist impus cu insistență pe toate cărările azi (frății pline ochi, precum spuneam anterior, în cadrul „protectoratelor” lor specifice de haită nesătulă, de o mulțime de inși, care vor să pară întotdeauna, prin atitudine și spălarea permanentă a propriei lor imagini, exact ceea ce nu sunt de fapt în realitate, adică
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
la mănăstirea Sihăstria, unde primește ca ascultare, bucătăria, nefiind un bun bucătar, cum avea să mărturisească mai târziu: Îi întrebam pe frați dacă le place mâncarea, la care ei răspundeau: Nu ne place, frate Anghele, dar ne e drag de frăția ta''. Cu timpul, între fratele Anghel și Părintele Cleopa se leagă o strânsă prietenie duhovnicească. Părintele Cleopa îl avea la mare evlavie și îl punea adesea să predice sau chiar să îi țină locul în mănăstire, atunci când Părintele era plecat
MIC LA STATURĂ, MARE LA ÎNVĂŢĂTURĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353120_a_354449]
-
pe care fusese înregistrată o lectură a mea din „Niște țărani”, să mă transform într-un fan ale acestei privighetori a Olteniei. Cum să nu scriu această Prefață cu tot dragul, cu admirație, cu bucurie, cu prietenie, cu soldaritate, cu frăție de cruce olteanească vâlceană, robit de arta marii artiste, izvorâtă ea toată, Om și Actor și Cântăreț, dintr-o stirpe voevodală!” Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) (foto: Sebastian Oros) Referință Bibliografică: Maria Dragomiroiu. Concert aniversar și carte impresionabilă
MARIA DRAGOMIROIU. CONCERT ANIVERSAR ŞI CARTE IMPRESIONABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353238_a_354567]
-
unchilor Gheorghe Rădulescu, Badea și Ilie Manea. Rămas orfan de la vârsta de 7 ani și-a petrecut copilăria în orfelinat. Părintele Constantin Voicescu a fost trimis să învețe la Școala Normală din municipiul Buzău. Aici intră împreună cu alți colegi în Frăția de Cruce, motiv pentru care va fi arestat în luna decembrie anul 1942. A fost condamnat de Curtea Marțiala a Corpului 5 Armată Ploiești, la 3 de închisoare corecțională. Stă închis la Pitești și Alba Iulia. În vara anului 1944
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
acești viteji mărturisitori ai credinței a fost și Părintele Constantin Voicescu. Născut la 28 iulie anul 1924, în București, Constantin Voicescu și-a petrecut copilăria în orfelinat și o parte din adolescență în închisorile lui Antonescu, pentru activitate în cadrul FDC (Frăția de Cruce). Așa încât greutățile copilăriei l-au „antrenat“ să suporte cu seninătate mizeriile detenției comuniste. Pentru Părintele Constantin Voicescu, cele trei perioade de detenție de la Pitești, Jilava și Târgu Ocna au reprezentat ani de umilință, de durere înnăbușită, trupească, dar
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
dispunea de o voce sonoră și caldă, cu o bună întindere, nu abuza niciodată de aceste calități. Ca om de atitudine, Părintelui îi era în totalitate străin pasivismul. Așa a fost educat de mic, așa se explică apartenența sa la Frățiile de Cruce, așa se face că de tânăr a cunoscut închisorile, atât sub regimul antonescian, cât și sub comuniști. Până la evenimentele din anul 1989, fiind anchetat lunar, Părintele și-a manifestat atitudinile civice în mare taină, sfătuind mai mult la
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]