5,224 matches
-
fi trebuit să te faci actor, bătrâne! Nu se știe niciodată. Poate ai noroc“. Cu pași mici și repezi, Chavel trecu prin fața fiecărui prizonier și-i arătă bilețelul, de parcă ar fi fost la o licitație. O sută de mii de franci, implora el, iar ceilalți îl priveau șocați și cuprinși de milă: el era singurul om bogat din tot grupul și aceasta era o situație unică. Întrucât ei nu aveau termen de comparație, presupuneau că aceasta este o trăsătură a clasei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
un călător care se dă jos de pe vas într-un port, doar ca să ia prânzul, își face o impresie despre întreaga nație judecând după comportamentul afaceristului viclean alături de care a stat întâmplător la aceeași masă. O sută de mii de franci! imploră el, iar Chavel cel calm de lângă el îi șopti: „Spui mereu același lucru. De ce te tocmești? De ce nu le oferi tot ce ai?“. Liniștiți-vă, Monsieur Chavel, zise Lenôtre. Judecați o clipă... n-o să-și dea nimeni viața pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
scurt: Vino încoace! Stai jos! Iar Chavel se supuse, pășind puțin aplecat, apăsat de rușinea victoriei obținute. Și acum, zise Janvier, ai să-mi faci documentul așa cum trebuie, doar ești avocat. Despre câți bani este vorba? Trei sute de mii de franci. Nu știu să spun cu exactitate. Și acolo, la St Jean? Ce ziceai că mai ai? — Un conac și șase acri de pământ. —În deplină proprietate? — Da. —Și la Paris unde stai? Ai și acolo o casă? — Doar un apartament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
negustor de haine vechi și-i arătau stofa roasă, nasturii lipsă și aspectul general mizerabil. Singura consolare a lui Charlot era că întregul Paris arăta mizerabil. În buzunar avea o lamă de ras, o bucățică de săpun și trei sute de franci; nu avea acte, dar avea ceva mult mai de preț: dovada emisă de ofițerul închisorii, pe care nemții însemnaseră cu grijă anul, alături de datele incorecte pe care chiar el însuși le furnizase, printre care și numele Charlot. În acest moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Firul electric cobora prin mijloc, precum cablurile lifturilor din hotelurile vechi. Poate că aceasta era singura lampă de birou pe care bătrânul reușise să o găsească în tot Parisul sau poate - cine știe? - acesta era chiar produsul lor. Trei sute de franci nu te țin mult la Paris. Charlot mai răspunse la încă o ofertă de serviciu, dar patronul cerea acte în regulă. Dosarul de la închisoare nu-l impresionase. — Așa ceva se poate cumpăra cu o sută de franci, și nu se lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
produsul lor. Trei sute de franci nu te țin mult la Paris. Charlot mai răspunse la încă o ofertă de serviciu, dar patronul cerea acte în regulă. Dosarul de la închisoare nu-l impresionase. — Așa ceva se poate cumpăra cu o sută de franci, și nu se lăsă convins nici de măsurătorile făcute cu mare exactitate de către autoritățile germane. Nu e treaba mea să-ți măsor craniul sau să-ți pipăi cucuiele, zise. Du-te la primărie și scoate-ți acte în regulă. Pari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
duci un mesaj doamnei Carosse. Spune-i că sunt bine și că am plecat spre sud. O să încerc să trec în Elveția până se liniștesc lucrurile. Nu-i așa, bietul meu Pidot, că ți-ar prinde bine câteva sute de franci? —Firește. —O să-i las aici, pe poliță. Ai să-i transmiți mesajul, da, Pidot? —Unde? —În același loc. Știi tu... la etajul trei. Sper că bătrânei nu i-a căzut părul. Tare mai era mândră de el. Ei, rămas bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
voinic, îmbrăcat în negru - purta genul de haine pe care le-ar fi purtat el însuși, cu mulți ani în urmă, în drumurile sale între Rue Miromesnil și tribunal. Pe polița din vespasiană găsi un sul de bancnote - trei sute de franci. Monsieur Carosse, indiferent cine o fi fost el, avea marea calitate de a se ține de cuvânt. Charlot izbucni în râs și glasul lui sună găunos între panourile metalice ale toaletei. Trecuse o săptămână și se găsea exact în locul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
calitate de a se ține de cuvânt. Charlot izbucni în râs și glasul lui sună găunos între panourile metalice ale toaletei. Trecuse o săptămână și se găsea exact în locul din care, cu câteva zile în urmă, plecase cu trei sute de franci. Intervalul acesta îi apărea acum ca un timp trăit hrănindu-se cu aer, ca și cum o vrăjitoare - aparent binevoitoare, răutăcioasă în realitate - i-ar fi dăruit o punguță inepuizabilă, însă o punguță din care nu putea scoate mai mult de trei sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
acesta îi apărea acum ca un timp trăit hrănindu-se cu aer, ca și cum o vrăjitoare - aparent binevoitoare, răutăcioasă în realitate - i-ar fi dăruit o punguță inepuizabilă, însă o punguță din care nu putea scoate mai mult de trei sute de franci. Să-i fi trimis mortul partea lui din cele trei sute de mii de franci, ca un fel de alocație? O să verific în curând, își spuse Charlot. Ce rost are să întind de banii ăștia cât mai mult, iar la sfârșitul săptămânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
vrăjitoare - aparent binevoitoare, răutăcioasă în realitate - i-ar fi dăruit o punguță inepuizabilă, însă o punguță din care nu putea scoate mai mult de trei sute de franci. Să-i fi trimis mortul partea lui din cele trei sute de mii de franci, ca un fel de alocație? O să verific în curând, își spuse Charlot. Ce rost are să întind de banii ăștia cât mai mult, iar la sfârșitul săptămânii să fiu cu o săptămână mai bătrân și mai jerpelit? Era ora când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Nu, nu, o să mă descurc eu. Vă rog măcar să acceptați să fiți oaspetele nostru în această seară. Mai doriți un coniac, Monsieur Chavel? —Mulțumesc, Jules. Iată că încercarea a dat rezultate, se gândi el, punguța era inepuizabilă: „Cele trei sute de franci sunt neatinse în buzunarul meu“. —Jules, crezi în existența diavolului? Firește, Monsieur Chavel. Era tentat să acționeze nechibzuit. —N-ai aflat, Jules, că îmi vând casa din Brinac? Luați un preț bun pe ea, Monsieur Chavel? Pe Charlot îl cuprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
putea fi interpretat ca refuz, dar și ca acceptare. N-avem mare lucru în casă, spuse ea. Știi cum e în ziua de azi. Mi-ar fi mai ușor să-ți dau niște bani. Am bani, răspunse el. Trei sute de franci... Ar fi bine să intri, zise ea. Ai grijă să nu murdărești. Tocmai am spălat scările. —O să-mi scot pantofii, spuse el umil și păși în urma ei, simțind sub tălpi răcoarea parchetului. Totul era puțin schimbat, în rău, casa intrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
râs, așteptându-se parcă să-l vadă pe celălalt gustând cu mult altruism hazul întregii situații. Va trebui să-ți iei tălpășița, și încă repede, imediat. E supărată foc pe tine. Dar am convins-o să-ți dea trei sute de franci, leafa ta, așa că îmi datorezi șase sute de franci, amice. Și întinse mâna într-un gest grăitor. Și te-a lăsat să stai aici? întrebă Charlot fără a se apropia. — N-are încotro, dragul meu. Ea n-a aflat despre decretul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
celălalt gustând cu mult altruism hazul întregii situații. Va trebui să-ți iei tălpășița, și încă repede, imediat. E supărată foc pe tine. Dar am convins-o să-ți dea trei sute de franci, leafa ta, așa că îmi datorezi șase sute de franci, amice. Și întinse mâna într-un gest grăitor. Și te-a lăsat să stai aici? întrebă Charlot fără a se apropia. — N-are încotro, dragul meu. Ea n-a aflat despre decretul din data de șaptesprezece... și nici tu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
însăși întruchiparea trufiei și a poftelor trupești se sprijinea acum neglijent de axa globului și-i oferea întreg pământul pe tavă sub forma a șase acri de pământ și o casă. Totul era în puterea lui, inclusiv cele trei sute de franci redobândite în chip miraculos. Parcă plutise toată dimineața în sfera supranaturalului: bătrâna murea și miracolul se înfăptuia. Dumnezeu intra în casă ducând o gentuță și, acolo unde Dumnezeu era prezent, totdeauna își făcea apariția și Vrăjmașul. El însuși era umbra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
în drum spre casă. — Știi că-mi placi, bătrâne! spuse Carosse. Chiar îmi amintești de bunul meu amic Pidot. Ascultă-mă pe mine, dacă-mi iese figura asta, să fii convins că n-ai să duci niciodată lipsă de câțiva franci în buzunar. A lui era iarba și o privea cu dragoste: trebuie să pună pe cineva să o cosească înainte să vină iarna, iar anul viitor să se ocupe temeinic de grădină. Urmele neregulate ale pașilor ajungeau de la râu până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
istoria Franței mai bine decât francezii, iar în Revoluția Franceză era doctor. Îl citise pe Beigbeder în întregime, ba avea în bibliotecă mai multe cărți decât scrisese, în total, Beigbeder. Luase plasă și cumpărase o ediție revizuită din 99 de franci. Abia după ce a terminat-o, și-a dat seama c-o mai citise o dată: nu era vina lui că toate cărțile lui Beigbeder semănau între ele. Era abonat la Nouvel Observateur și citise, odată, când era mahmur, o cronică la
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cu preșul într-o mână și cu o servietă Samsonite - cumpărată din banii proprii - în cealaltă. Se oprește în vestibul ca să aprecieze situația locativă a obiectivului. Indus în eroare de goliciunea garsonierei, crede că Lionel e un nenorocit care împușcă francul. În Franța. Așa că-l ia tare, pe românește: — Zi așa, Ionele, ai uitat limba română? — Vă rog să nu mă tutuiți, că nu suntem în România, îi răspunde Lionel în franceză. Noi, în Franța, ne adresăm la persoana a doua
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Iar Titanicul..., alături de Gaițele, Take, Ianke... și Steaua fără nume, va mai genera, desigur, noi și noi montări destinate publicului de comedie. CÎnd era pe moarte, Dumas Tatăl - care cîștigasen viață bani, nu glumă - mai avea În buzunar doar 2 franci, adică suma cu care venise-n Paris, cu 50 de ani În urmă. „Imaginați-vă! Am trăit 50 de ani, gratis!”... Cu inteligență scrie Pleșu, despre critici: „Se poate Întîmpla ca la un moment dat, criticul să și devină lui
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
rase În cap, dezbrăcate În pielea goală și plimbate prin oraș, maltratate de oamenii din popor. Totodată numărul copiilor abandonați de mame Începuse să crească alarmant. Regentul, care știa ce probleme și complicații dau pruncii, oferă orfelinatului 1 milion de franci, gest, Într-adevăr, regesc. Mulți dintre copiii abandonați proveneau de la femeile din banda de tâlhari a lui Cartouche. Brigandul avea În subordine 400 de bărbați și circa 150 de femei. În bandă amorul se practica liber și copiii născuți În
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
dânșii fac bundiță ori căciulă; toată lumea are trebuință de-așa ceva! Trei la mână! Apoi pot tunde caprele bătrâne, să le iau lâna, că nu mă oprește nimeni. Patru la mână! Și tot așa mai încolo. Iară dacă am nevoie de franci, iaca, duc una la târg și-o vând cât ai clipi; cinci la mână, fratele meu! DĂNILĂ (uimit): Apoi, bade Conovăț, se potrivește cum nici că se putea mai bine! De când umblu eu după o sculă ca asta..., n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
gospodarule, dac-aș socoti căt are să mă coaste gănsacul de față pănă l-oi vedea în cratiță, nu-ncape în punga asta bănetul ce trebuie să-l risipesc. Poate mai ai dumneata pe-acasă o traistă, să pun în ea francii care dau pe de lături! Eu zic așa: trage folos din cheful meu căt mai ai timp, și ia punga. S-ar putea, peste o minută, să mă răzgăndesc. Așa să am eu noroc de mușterii mai buni ca dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
buton, nimica. Ăia băgau cardul, apăsau pe buton, extrăgeau și gata. Hai să mergem la ăia cu guguloaiele. Era o barieră lungă vreo 20 de metri. Vreo nouă jumătăți de șosea. Apăs pe butonașul roșu, apare pe un ecran - 18 franci. Băgăm acolo, nimic. Acolo scrie, mai dați un franc. Când mă uit mai bine, jos într-un coșuleț, refuzase o monedă, probabil mai deformată. Hai să băgăm alta, haț s-a ridicat bariera, Doamne ce deștepți suntem! Mergeam pe autostradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și gata. Hai să mergem la ăia cu guguloaiele. Era o barieră lungă vreo 20 de metri. Vreo nouă jumătăți de șosea. Apăs pe butonașul roșu, apare pe un ecran - 18 franci. Băgăm acolo, nimic. Acolo scrie, mai dați un franc. Când mă uit mai bine, jos într-un coșuleț, refuzase o monedă, probabil mai deformată. Hai să băgăm alta, haț s-a ridicat bariera, Doamne ce deștepți suntem! Mergeam pe autostradă pe partea proștilor, ne claxonau și tirurile. Mergeam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]