559 matches
-
sau midi, rochii, sacouri, paltoane treisfert, bluze, corsete, maiouri, topuri, pulovere, pantaloni treisfert, geci, compleuri diverse, confecționate din materiale la modă (catifea, tweed, voal, mătase, dantelă, satin, poliester, vâscoză, lână), modele simple sau cu diferite aplicații (blană, paiete, mărgele, broderii, franjuri). Aici se pot achiziționa diferite accesorii: eșarfe, portofele, poșete din piele sau piele întoarsă, curele, broșe, cercei, mărgele, agrafe și altele. Periodic, magazinul se aprovizionează cu noi articole de sezon și practică reduceri de prețuri la unele produse din ofertă
Agenda2005-03-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283270_a_284599]
-
Elenuței (sora lui Rafael) nu iese mai nimic, sub raport artistic. Cu excepția Mirelei (viitoarea nevastă a aceluiași Rafael), portretizările sunt sumare, fără inspirație; sau lipsesc. S-ar putea spune că nici nu avem în fața ochilor siluete conturate de personaje, ci franjuri de bârfă repetitivă, fantoșele unor cațe dâmbovițene. De această totală inconsistență tipologică se salvează, literar vorbind, Mirela, tânără apetisantă și femeie de două ori nefericită: o dată ca simplu accesoriu sexual pentru cei câțiva bărbați din viața ei; și apoi, ca
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
a rîs, la fugă / Luînd-o pe sub streașini și pe ziduri. / O zdreanță, iar, fragilul echilibru. // Crotale, spornic, zarzării prin seară / țineau morțiș, sub geam, să-mi dea semn primii, / Părere? Faptă? Ce bufon să-ți lege, / Solemn, cununi la tîmple, franjuri zilei" ("Complotul iederii m-a smuls din mine"). Și ce-ar mai rămîne din stratul primordial al ființei, din îndepărtatele obîrșii colective? Un protocol tradițional, semn de subtilitate țărănească, unind respectul cu dignitatea: Surprins și rănit / de acest Ťîn loculť
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
Abia la sfârșit faci legătura cu basmul, pentru că realizezi că ea a fost luată de un bărbat fermecat care în majoritatea timpului asumă forma unui lup. De fapt, îmi permiteți o înfloritură de stil, basmele integrate ar atârna ca niște franjuri de scheletul narativ central care este foarte clar: frații Grimm sunt doi escroci care apără populația naivă de evenimente supranaturale pe care tot ei le înscenează. Prinși în flagrant delict de către autorități, sunt trimiși într-un sat din apropierea unei păduri
Cu și de Terry Gilliam by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11191_a_12516]
-
are nimic în comun cu basmele (în care există o singură lume, un Făt-Frumos perfect de la început la sfârșit etc.) cel puțin nu în sensul în care ar vrea Roger Ebert. Poveștile de adormit copiii sunt întâi în stadiul de franjuri narative, pentru ca apoi să fie sublimate în mizanscenă, una dintre cele mai coerente pe care le-am văzut. În acest punct intervine clivajul remarcat de criticul american de film. Mai exact, poveștile de adormit copiii n-ar mai adormi pe
Cu și de Terry Gilliam by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11191_a_12516]
-
Timiș, arborarea drapelului și folosirea sigiliilor. Drapelul județului Timiș are formă dreptunghiulară cu lățimea egală cu 2/3 din lungime. Marginile poartă un paspol din fir de galben crom, iar marginea inferioară are un drapaj format din cinci semicercuri cu franjuri de culoare galben crom. În partea superioară a dreptunghiului se înscrie cu majuscule de tipar de culoare roșu vermion cuvântul România, iar pe partea inferioară, cu aceleași caractere, dar de culoare albastru cobalt, cuvintele Județul Timiș. În interiorul dreptunghiului se reproduce
Agenda2003-18-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280956_a_282285]
-
rămas repetent. Taman înainte de examenele finale, în recreația mare, trei gimnaziști s-au dus în sala de festivități și au zăbovit îndelung acolo, vîrîndu-și nasul peste tot, cercetînd entuziasmați catedra acoperită cu un postav verde lucios, draperiile grele zmeurii cu franjuri și ciuberele cu palmieri. Savițki, cunoscut în școală drept un tip neînfricat, scuipă plin de entuziasm în ghiveciul în care era plantat un ficus. Ippolit și cel de-al treilea gimnazist, Pîhteev-Kakuev, se prăpădeau de rîs. - Da’ ficusul ai putea
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
cu vreo două săptămîni, aici, la Welk, pe malul Dunării, am văzut într-un ziar două fotografii. În prima dintre ele, Nicole poartă o bluză albă, texturată și moale, legată pe sub guler cu o enormă lavalieră aurie de mătase cu franjuri. Blonda cîrlionțată din fotografie pare o femeie fără gît. Autorul fotografiei încercase să decupeze figura actriței printr-un mic racursi, plasîndu-și aparatul undeva la înălțimea genunchilor ei, dar ratase efectul. Descopeream portretul unei tinere femei ambițioase, cu fruntea largă și
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
numai prietene, toate prietenele mele sunt îngeri (dependenți de droguri)./ 5. de la sunetele jucăușe ale începutului unui război/ la melancolia cea mai neagră./ cum poate un război să fie roz iar melancolia să fie/ înfășurată/ strâns în cârpele negre cu franjuri ale ardelencelor./ 6. muzica. un alter ego rupt de lume. Rupt de plăcere./ rupt în două. mâna mea introdusă în ruptură începe să zboare/ ușor ca o pasăre./ 7. oare ce pasăre nu se așază niciodată pe pământ ?/ Apropo de
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
Brumaru Ne mai uităm uimiți la curcubeie, Chiar stăm sub ele, ne topim de dor, Vrem suflete să fim culorilor Ce altfel se desfac și se descleie, Lin prelingîndu-se cu îngerii pe noi, Spre-a ne-mbiba cu frăgezimi și franjuri De-azur căzut c-un soare-n raze moi Peste mari nuferi, producînd deranjuri Brotacilor obsceni și delicați, Îmbrobonați în oakuri de chemare A tot ce are iz și fluturare De limbi de vechi balauri înfocați În truda de-a-i
Ne mai uităm uimiți la curcubeie... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7426_a_8751]
-
un lornion întors - porii ușor iritați pe bărbie. pleoape îngreunate de uitatul într-un punct fix. buzele strânse pentru că am dinții urâți. în fotografii la mare preț prin întreg imperiul stau pe marginea unui fotoliu îmbrăcat în catifea dungată cu franjuri. degetele mi-au amorțit încleștate pe lesa câinelui mare alb cenușiu care stă și el într-o așteptare posacă la picioarele mele. tocmai am răspuns scrisorii lui f. în care eram întrebată ce-mi doresc la aniversare. un pui de
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
Ruxandra Cesereanu franjurii am încercat să nu vorbesc despre moarte să nu o am în măruntaie să nu o preschimb într-o materie ultragiată să nu greșesc față de ea viața mea a fost cu franjuri obișnuiți am fost uneori fericită alteori bolnavă m-a durut pielea am iubit am urât am iubit m-am resemnat am luat-o de la capăt am și cântat cu vocea mea groasă am și plâns puțin m-am îmbrăcat în
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
juvenile, întinse, are o stranietate în răspăr cu ceea ce știm, noi toți, despre poezie. Dar poezia, putem măcar intui, nu se face din ceea ce se știe. „Stau pe o canapea din piele./ Învelit/ă cu un mare șal./ Ai cărui franjuri pulsează iubitor./ Încălzesc aerul de iarnă./ Și mă păzesc, distrugând, două câte două, pachețelele de infern./ Cele mai umane părți rămase aici, în afară de franjuri, sunt/ cele trei/ citrice, care stau pe o farfurie de porțelan./ Animalele de companie sunt plecate
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
se știe. „Stau pe o canapea din piele./ Învelit/ă cu un mare șal./ Ai cărui franjuri pulsează iubitor./ Încălzesc aerul de iarnă./ Și mă păzesc, distrugând, două câte două, pachețelele de infern./ Cele mai umane părți rămase aici, în afară de franjuri, sunt/ cele trei/ citrice, care stau pe o farfurie de porțelan./ Animalele de companie sunt plecate la serviciu./ Fotografiile cu țărmuri însorite s-au ocupat noaptea cu studiul/ Vedelor, dar/ spre dimineață au trecut în cealaltă dimensiune.” Ce altceva e
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
Lucia Negoiță Ajungă zilei Ochii mei mlăștinoși, neuronul ultim al milei stă gata s-abdice, parfumat și fără ajutor samovarul pufăie lent duhul lui gâlgâie peste încăpere salul cu franjuri tresare vals, domnilor, muzica, vals da, febra pe care poeta anca mizumschi o știe prea bine caută meridianul energiei perverse apoi fruntea, fragmentul conține dovadă și pâlpâie de unde altfel din cealaltă lume ajungă plata zilei acesteia în care îngerul mi-
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
Să nu le uit! Sleit, apă și linte Mănînc, departe tapițerii ținte Bat în mătasa după-amiezii sfinte. Și-o clipă mintea-n muzici se înmoaie... Apoi aud tablele zvîrlite la gunoaie. Aerul cade-n pîlniile strimte. N-am pic de franj. Roua de-a dura minte. Trec razele prin geam și-mi înconvoaie Sufletul, crin teșit într-o odaie - Și-s giugiulit obraznic de o droaie De fluturi. Doamne, dă-mi un înger blînd Să mă-nsoțească înc-o săptămînă pe pămînt.
Scrisoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15982_a_17307]
-
bucurie acută, dureroasă, o fericire înăbușitoare, cînd înțelegeam că o să revii, măcar pentru a-ți lua o bluză înflorindu-ți buricul abrupt, o fustă colorată vesel cu papagali la poale, o pereche de blugi strîmți-mănușă, o șosetă albă, deraiată la franj, cu călcîiul puțin murdar, un fleac de atîrnat la gît , un glonț, o lamă de ras, o punguliță aparent inutilă, de păstrat smirnă zăpăcitoare, levănțică răcoritoare... Podeaua era zguduită din timp în timp, intra în vibrație cu tramvaiele trecînd huruitor
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
monolog) Căutam să scriu cît mai închegat, topind cuvintele unul într-altul, dînd frazelor o formă lunguiață, ușor ondulată pe margini, compactă în miez. Da, centrul mă obseda, acolo aveam nevoie de curaj, de precizie, de fantezie... de abnegație, de... Franjurile fluturau de la sine, necotrobăite, într-o neglijență tandră, aducătoare de surîsuri binevoitoare, sau de nasuri strîmbate a dispreț, sau de mîrîituri, sau de, pur și simplu, un scuipat în plină figură a moacei mele de ucigaș (unii ziceau sinucigaș!) cu
Transcriere împotriva sinuciderii (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15427_a_16752]
-
din înalt nitam-nisam în ograda ta ca un balon de la o serbare din ajun un deal domol în fața ta cum o halbă de bere o dragoste filmată cu încetinitorul și-aceste drumuri ah aceste drumuri nespus de lungi ce-atîrnă cum franjuri de ferestrele casei. Șoferul Nu cu benzină-și umple rezervorul ci cu frig apoi apasă pe accelerație își dezmorțește încheieturile albite aidoma norilor de prea multă-ncordare pînă cînd căldura divina căldură vine de la sine. Semn de carte Cuvinte găurite
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
cuvintele unul într-altul, dînd frazelor o formă longilină... mă rog, lunguiață, ușor ondulată pe margini, compactă în miez. Da, mijlocul... centrul obligatoriu mă obseda, sîmburele... acolo aveam nevoie de curaj, de iluzie, de fantezie bine hățuită... de abnegație, de... Franjurile fluturau de la sine, bătute lin de semnificații necotrobăite echivoc, într-o neglijență tandră, aducătoare de surîsuri binevoitoare, sau de nasuri strîmbate a dispreț, sau de mîrîituri... sau... de cîte un... scuipat în plină figură a moacei mele de ucigaș blînd
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
și mi se pare (ba chiar sînt sigur!) că am pantofii murdari, prăfuiți; scame batjocoritoare îmi atîrnă de manșetele pantalonilor, de coate, basca e-o bazaconie terfoasă, nimb bășcălios de înger priponit cu strășnicie pe pămînt. Lectura-i împleticită în franjuri jalnici de plictis: las baltă "cititura" și plec neras, ca din pușcoci, la periferia orașului, pe străzile înguste, în pantă, cu case mici în curți largi, cu femei spălînd laborios rufele colorate strident în lighene generoase, emailate, cu cîini și
Înger la conovăț (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14951_a_16276]
-
Ca să-ți privească părul, năuciți De cîrlionții încîlcind zefirii, Și-apoi să povestească mai departe, Cu-nflorituri, minunea dulce-a firii Ce erai tu, și-n viață și în carte, Mereu dusă de fluturi, luată-n brațe De moi parfumuri, culcușită-n franjuri De frunze, linsă-n taina-n clipa creață De un balaure ce sufletu-și agață De-al tău și dă nădejde c-o să fie Fără de margini blînda lui vinovăție...
Pluteam în basmul nostru fericiți by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7198_a_8523]
-
uimirea plină de ghinde crude lăptoase verzi ca surâsul primului miel pornit pe podul inocent cu două tăișuri: unul pentru aducerea-aminte și-altul, aidoma, pentru ziua uitării... O transparență de sânge subțire în spaima fiecărui copac ștreanguri roase de vis, franjuri sticloase clinchet de stele-n auz stejarii freamătă uluitor în urechea de sticlă...
Poezie by Monica Rohan () [Corola-journal/Imaginative/2746_a_4071]
-
care-ar fi înotat toți peștișorii din lume!), c-o dantură că-ți venea mereu să-i desfaci gura, ca la cai, și să i-o pipăi, rîzînd, avînd un fermecător accent ardelenesc și o fustiță de antilopă maro, cu franjuri, întru dezgolirea a tot ce e mai sfînt, purtînd plovere mițoase peste mai mulți sîni în teribilă erupție! Celesta Tenzi! Funcționa în aceeași comună, la un dispensar mai îndepărtat, mai izolat: Probota. Și iată și întîmplarea neverosimilă, picantă pînă la
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
holba, scuză-mă, scuză-mă, așa uimit la mine, așa trăsnit, scuză-mă, scuză-mă, cu leuca. Ai auzit foarte bine: me-se-ria! Urechea ți-e fină, cu pavilionul larg, vorace; înregistrează aiuritor, introduce orice în cutia cu surprize, ba și franjuri de-ale tale pe deasupra, hm!, de chichiri-michiri... A scrie e o treabă păguboasă, o muncă de zădar, un efort cu fîs și harcea-parcea? Zi-i cum vrei, dar pricepe, omule! că prejudecățile, fantasmagoriile cu poeți bucșiți de micșunele-n bidinele
Fluturii au meserie (Scuză-mă, scuză-mă...) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14674_a_15999]