1,235 matches
-
de către colege după care, implicit, a aflat și cel care îndrăznea doar să-i sărute mâna Svetlanei. Orice ar fi făcut însă, oricât se străduia să abordeze noi trăiri, dorul de Erica nu-i dădea pace. Surprins de Mitel în timp ce fredona, sfâșiat de dor; „ întoarce-te, întoarce-te la mine... ’’ a primit replica din partea acestuia : „ nu, nu, nu te vreau.... nu te-aștept și nu te chem ce iubesc azi mâine nu... nu vreau să blestem ’’ Ar fi sărit la bătaie
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
că-i ating Urechile mari pe care În copilărie adesea, Încercam să i le-apropii Dar în zadar... de cap, O, Doamne, de -aș putea iarăși Să-i aud glasul ce răsună Și fascina mulțimea! Iar mama în vis îmi fredonează Melodii și -mi cântă romanțe Cu vocea ei gravă, fatală: „De ziua nunții tale-ți scriu Acum câteva rânduri. La nunta n-am să pot să viu Și de-aș putea, la ce să viu, Să mă mai vezi pe
A VISA CU OCHII DESCHIŞI (POEZIE TRILINGVĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365523_a_366852]
-
alți spectatori la fel ca mine sau mai emoționați nu se pot compara cu nici o înregistrare sau filmare, indiferent cât de performant ar fi studioul și aparatura folosită. În ziua spectacolului plecam de acasă cu ceva timp înainte de ora începerii, fredonând refrene sau chiar piese întregi, sau ... Citește mai mult Motto:„Nevoia de-a urma aceeași școală-Cu toții să o repetăm în corVrem să-mbrățisăm de azi, cu-ardoare,profesia de spectator”(Luminița Zaharia - Nevoia de Pavel)Totul începea atunci când eu
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
alți spectatori la fel ca mine sau mai emoționați nu se pot compara cu nici o înregistrare sau filmare, indiferent cât de performant ar fi studioul și aparatura folosită.În ziua spectacolului plecam de acasă cu ceva timp înainte de ora începerii, fredonând refrene sau chiar piese întregi, sau ... XXVII. ȘTIU DE CE IUBESC TOAMNA, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 802 din 12 martie 2013. simplu mai căutat dintr-o toamnă în alta cu fereastra inimii deschisă stăteam cu vântul la
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
-s Romanța mea-i romanța ta, Romanța ta-i romanța lor, Acelor care astăzi nu-s. Eu doar atât v-am închinat Nimic n-am mai dorit în plus Dar de-o cântați mereu... rezultă Că toți acei ce-au fredonat, Acuma tac și doar ascultă, Romanța pentru cei ce nu-s. Referință Bibliografică: ROMANȚA PENTRU CEI CE NU-S / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1134, Anul IV, 07 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Rodica
ROMANŢA PENTRU CEI CE NU-S de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364833_a_366162]
-
urmă cu un an a fost nevoit să coboare în sat pentru a fi îngrijit de copii); Puflea (Mitu Ureche) - om scund, rotofei și cu capul mare, se mișca lent și vorbea rar și mormăit; Radu (Dinu Cojocaru) - toată ziua fredona cântecul „Radu mamii, Radule”; Sclipa (Dinu Teșcuț, bărbatul Childirușei) - când era chemat, răspundea invariabil: „Într-o sclipă viu!”; Stan Șofâlcă (Stan Chirigescu, Stan Păpușă) - șofâlcăia atunci când mergea, în război fusese împușcat în spate și rămăsese cu sechele neurologice; Șlaifăr (Ion
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
ca o dulce povară în ochi licărul lor mi-este bine... în unduiri feline frunzele dau ultimul sărut vântului și se-aștern ca o mătase încă vie peste iarba verii ce trece, în odihna pământului un greier ratăcit sub fereastră fredonează sprințar un cântec de dor în noaptea cu lună albastră rămân nestingherită-n visare cu suflet de jar dogoritor te caut în mine și-ți ocrotesc cu gânduri alese fiecare zvâcnire timid, de sub gene boabe de rouă culese în albii
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
cuminți Și de a rămâne așa, lipiți! A XV-a poezie pentru Ali M-am trezit privindu-te în față; Ai vrut în brațe să mă ții... Minunată dimineață Plină de dragoste și bucurii! Întreaga lume s-a trezit Să fredoneze melodia noastră: E minunat!Sunt fericit! Totul e bun iar viața e frumoasă. Norii plouă cu pupici. “Te iubesc!”, frunzele-ți spun. Ochii tăi zboară pe-aici... Mătasea ierbii-n mână o adun... -Ești-acolo, ești-aici... Ce faci tu? -Și
POEZII PENTRU SOŢUL MEU (VERSIUNEA ROMÂNEASCÃ) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366727_a_368056]
-
altcineva i-a strigat tot atunci: “- Hai că ești frumoasă!” În culise, Beran aproape că urla: “- Dă-i drumul odată, ce te-a apucat?” Deci era acolo, aproape de ea, nu mai era atât de singură... Și atunci a început să fredoneze un șlagăr la modă: “- Ce să fac, cum să știu, Unde ești? Cum să pot, să îți spun Că-mi lipsești...” , etc. „...Ce aș putea să fac? În ce fel să procedez dacă nici nu știu unde se duce sau de unde vine
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1724 din 20 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Întoarcerea în timp are un gust strașnic de înviorător! Am petrecut o seară așa cum mi-aș fi dorit să petrec acum 28 de ani... dansând, fredonând, trăindu-mi cele mai fericite momente la cea mai înaltă intensitate. Cu căștile puse pe urechi și o dezordine de trăiri, mi-am antrenat gândurile în visele unei fete de 18 ani, la început de viață, la sfârșit de copilărie
AMINTIRI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366156_a_367485]
-
dimineții. Apoi,doar în diezii muzicii bătrâne, Cântăm melancolii prin nopți cu lună pline. Când sufletul găsește armonia Nedrept de repede se-ncheie simfonia, Iar notele devin din ce în ce mai rare Și sunetul, încet, încet, dispare. Prin dulcea amăgire de iluzii deșarte Fredonăm simfonia ploii de frunze moarte, Și-n suflet ne rămân doar melodii tăcute Din trista poemă a frunzelor căzute. Imaginea:internet Referință Bibliografică: Partitura vieții / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016. Drepturi
PARTITURA VIEȚII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366269_a_367598]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > NOI... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Noi nici n-avem un cântec doar al nostru Pe care în duet să-l fredonăm. Nici murgi de noapte fără de căpăstru Și fără șa, pe care să urcăm Ca să culegem stelele cu mâna. N-avem nici pași pentru-acel dans tăcut, Nici aură ca să ne vadă luna Cu ochi de cer în raiul de-nceput. Nu
NOI... de AURA POPA în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361596_a_362925]
-
Țăranul! Falnic ca un Poem sublim... Iar din susurul lui de azur, s-a ridicat în văzduh, Pasărea măiastră a Daciei regale, Maria Tănase! După ce Atotcreatorul a zămislit Folclorul divin străbun și Rapsozii lui de aur, a zâmbit și a fredonat pe vioara sufletului românesc dumnezeiasca Sa Cântarea. ------------------------------------------------------------------------- Între puținele clipe când nu era pe scenă și în care îi cântă doar sufletul, Maria broda amintirile îmbujorate de mugurii copilăriei, cu impresiile, emoțiile, trăirile de copil care au fascinat-o: „Ceea ce
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
a pleca m-a sunat Marin Ifrim: „Teo, a murit Ion Nicolescu !”. Doar imaginile frumoase le-am păstrat, în rest nimic nu contează. Pentru mine a fost un privilegiu să fiu în preajma sa în ultimile sale zile. Eram elev și fredonam un cântec interpretat de Nicu Alifantis: „Noi cavaleri ai doinei noi liberi cetățeni/ din dragoste ne naștem din soare și polen/ aluat al nemuririi păstori și militari/ cu podul palmei viața ne-o mângâi și ne-o ari/ noi freamătul
TIMPUL S-A OPRIT ÎN LOC PENTRU POET, AMINTIRILE DESPRE EL, NU! de TEO CABEL în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351932_a_353261]
-
îi place să stea. Păi da, că sus nu l-ar fi lăsat Linda să-și facă crescătorie de șoricei. Cum părăsi bătrânul salonul, Linda se așeză în fața oglinzii, își trecu de câteva ori mâinile prin păr, apoi începu să fredoneze un cântec vesel lunecându-și ușor degetele pe burtă. John fusese singurul yankeu ce reușise s-o-nvingă. În sfârșit, s-a culcat cu el de mai multe ori și de fiecare dată când îl știa pe-aproape, prin împrejurimi
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
să-mi întunece visarea Când am la picioare cerul și în plete-mi curge marea... Numai tu nu vii, iubite, să mă vezi cum scriu sonete Peste spuma albă-a lumii ce-am născut în menuete Dă-mi luceferii ce-aștepată fredonând sonata nopții Aripile desfășoară-mi peste tine-n calea sorții... Și mă spală de păcate și mă lasă-n sarea mării Cu-ntrebări ascunse-n taina nemuririi, nerăbdării... Referință Bibliografică: Și mi-e zborul, zbor albastru / Violetta Petre : Confluențe Literare
ŞI MI-E ZBORUL, ZBOR ALBASTRU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351968_a_353297]
-
urmă, al Suzanei celei fără pereche de care mă bucuram ca un copil în vremurile tinereții. Reascultând muzica lui Willie Nelson, Dolly Parton, a neasemuților Eagles - preferații mei, dar și a clujenilor de la Desperado „cu cazanul” lor cu tot, și fredonând nu o dată inconfundabilii „nemuritori de foame”, am realizat că, de fapt, muzica lui Marian Filip îți umple sufletul, te atrage rapid în vârtejul amețitor al ritmurilor country purtându-te, inevitabil, dintr-un colț în altul al trăirilor proprii de la agonie
ULTIMUL «COWBOY ROMANTIC ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351964_a_353293]
-
trăirilor interioare ale textierului, compozitorului și interpretului de muzică country, Marian Filip. Mă voi referi în speță la albumul pe care de-abia aștept să-l așez în fonoteca personală, „Lampa lui Aladin” și ale cărui piese mă trezesc adesea fredonându-le în diverse momente ale zilei. „Muzica este o prelungire a personalității mele”, ne spune Marian Filip la prima „degustare”, pe frontalul paginii sale web și nu glumește, pentru că ascultându-i muzica ai șansa reală să descoperi adevărata sa structură
ULTIMUL «COWBOY ROMANTIC ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351964_a_353293]
-
pentru a ascunde adevărul (că doar nu se face s-o numim mahala!). Profesorul se străduia cu greu să urmărească ce spun ceilalți... Între timp, pe terasă, își făcu apariția doamna Filica, o ființă structural fericită, care mătura zăpada și fredona un cântecel de voie bună având drept refren neprețuitul îndemn: bea, bea, nu te lăsa, bea, că viața e grea! Știa cântecul de la cel de-al treilea soț al său, internat acum în acest spital pentru o nouă cură de
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
beznă pe care el o vede intrând în fiecare noapte: Pierdut, mă duc și eu, cu brațele învinse, brațele nemișcate ale celui fără de viață sunt învinse, pentru că poetul se vede dus pe drumul nopții: Plângând, după pierderea darului iubirii Și fredonând cu bucuria nemuririi pentru că, abia atunci, Bacovia realizează trebuința gândirii de sine („Note de toamnă”, 1965:115). Omul-poet se înspăimântă de negrul morții, în orice loc s-ar afla pe pământ: Odaia mea mă înspăimântă / Cu brâie negre zugrăvită („Singur
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
clipele de deznădejde poetul își plânge trăirea: Pierdut, mă duc și eu, cu brațele învinse, același gest al prezentării morții rămâne învins în teluric însă învingător spre Univers, regretă faptul că a putut trăi în durere și, atunci, Plângând, / Și fredonând, se oprește din tainica meditație și își face totuși timp să se gândească la propria lui existență umană („Note de toamnă”, 1965:115). Imaginile în care omul-poet zădărnicește în gânduri sumbre sunt atât de clare și reprezentative, încât rareori lumina
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
are, nu este dator să asigure un trai civilizat tuturor cetățenilor țării...”, ci doar politicienilor. Și astăzi noi, toți cei ce compunem „generația în blugi” a lui Adrian Păunescu, care pe unde mai suntem, ne delectăm și ne alinăm sufletele, fredonând cântecele marilor noștri artiști lansați de el, prin scena deschisă a Cenaclui său, Flacăra. Maneliștilor și comuniștilor îndoctrinați nu or să le placă niciodată, nici muzica, nici versurile acelor cântece și nici vocile care le cântau pe-atunci, precum: Stepa
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
să spună poate nu știu ce, Ori să spună nu ar vrea, nimic; Să rămână ceea ce și e Și să picure încet : pic-pic. Din grădini cules-ai simfonii, Prin munți, fânețe și livezi, Să nu fie serile pustii, În surdină tu le fredonezi. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Ai cules / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 330, Anul I, 26 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
AI CULES de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351539_a_352868]
-
mult? Care este colindul cel mai apropiat de sufletul dvs? Ștefan Hrușcă: Cel mai apropiat colind rămâne tot "O, ce veste minunată!" chiar dacă e greu să alegi ce prefer eu. Îmi place "Linu-i lin" foarte mult. "Linu-i lin" a fost fredonat de multă lume, de la cei mai mici până la cei mai în vârstă, dar "O, ce veste minunată!" cred că unește toate gândurile celor care iubesc acest gen muzical. AGERPRES: Dvs. veniți în fiecare an acasă, în România, să-i colindați
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
mai bine decât toți dintre prezentatorii, care poate că ar fi bine să mai încerce o dată practicarea artei prezentării spectacolului, până la o cât de puțină apropiere de talentul inegalabil al lui Octavian Ursulescu: „Vă propunem un exercițiu... muzical: încercați să fredonați cât mai multe din refrenele acestor cântece (ale compozitorului Temistocle Popa, n.n.). Veți fi chiar dumneavoastră uimiți, dragi cititori, cât de adânc vi s-au impregnat în memorie atâtea și atâtea melodii legate de un moment din viață: prima iubire
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]