14,044 matches
-
să-Ți dau un chip fără să Te strig cu un nume învățat în colțul meu de lume o briză ciudată îmi sapă în gânduri îi vezi viermii și-au început ospățul în trupul înjunghiat de timp în oase sună frigul alb al catafalcului și totuși sunt același eu cu luminile dimineții în ochi încă nu am plecat dincolo încerc să adun toate umbrele la răsărit să echilibrez balanța între mine și lut am să-mi sădesc împrumutul în brațele pământului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
să-ți fiu cruce să mă porți la piept ? Sau poate val ce din adâncul mării, Spre țărmul tău, etern să mă îndrept ? Dac-aș fi rău, ți-aș fi un dor năpraznic, Și te-aș cuprinde-n arșițe sau friguri. Dar eu sunt bun și nu va fi zadarnic, Prinosul meu de ploaie peste ruguri. De-aș fi doar nea și-ai luneca prin mine, Brăzdat aș fi, ca răscolit de vânt. N-am mai rodi lăstare de lumine, Iar
VREI SĂ-ŢI FIU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380696_a_382025]
-
de dincolo de voal atinsese Absolutul prin priviri, gânduri, vise, trăiri. Un vis răscolit persista printre timp, frânturi de imagini, flori, sălcii plângătoare, o tânără fată la mijloc de pod, o tulbure apă reflecta lacrima privirilor ei, un tânăr pătruns de frigul durerii din ea, apoi se trezea... un tremur, ud leorcă, frisoane, o spaimă de moarte. Șeherezada atât doar știa - trandafirul luminii nu înflorește în somn, Căprioara acum doar se-adapă din al său izvor تاب ألف ليلة وليلة, o mie
POVESTEA CELOR 1000 DE VIEŢI....ŞI-O NOUĂ VIAŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380721_a_382050]
-
treptat cu deznădejdea. Traiul deosebit de aspru al soldaților le scăzuse moralul. Tranșeele pline de noroi, de excremente și de trupurile camarazilor morți, șobolanii care colcăiau răspândind boli infestând mâncarea, febra tifoida, holera și dizenteria făceau ravagii, iar vremea rece, ploioasa, frigul și umezeală care îi pătrundeau până în măduva oaselor erau tot atât de necruțători inamici că cei din tranșeele de vizavi. Pentru ridicarea moralului soldaților, li se trimiteau pe front pachete cu îmbrăcăminte călduroasă, alimente, băuturi, țigări... În ajunul Crăciunului, germanii au primit
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
de dor, ca să fim împreună. Zăpada mea Tu ești lumina din fiecare fulg al primei ninsori, Ești soarele reîncarnat în zăpadă Și cernut peste mine din nori. Îți tremur în brațe când m-atingi, Iar când pleci îți tremur de frig. Mă-nvelești cu mirarea plutirii Când nu vii și te strig. Îmi cobori din cer, din nici-nu-știu-care nor Și mă frângi și m-aduni și m-aprinzi În ninsoare și dor. Iubire cuantică Te simt uneori atât de aproape, încât
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
fost,voi fi...,nu știu, Măru-i măr,sau poate-i dulce! Toți sfârșim sub cruce! Drumul meu spre casa-n cer, Printre îngeri trece! Voi primi,dac-am s-ofer, Leru-i ler sau poate ler, Căldicel ești rece! Ger și frig,sau zile calde, Mici sau mari cu toții, Negre,gri sau poate albe, Dalbe flori sau poate dalbe, Noi datornici morții! Refren: Vine azi din cer, Și ne mântuieste, Leru-i Doamne ler, Domnul ne iubește! Referință Bibliografică: Un altfel de colind
UN ALTFEL DE COLIND! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380756_a_382085]
-
dus și simt că nu mai am elan.... VIII. COLIND, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1799 din 04 decembrie 2015. COLIND Omătul se așterne pufos peste vai și coline, De pește sate și uliți se aud colinde. Nici frigul nici vintul nu-i poate opri Iată cum ies pe la porți zeci de copii. Se adună cu toții și pleacă grăbiți, Dar unii dintre ei sînt încă adormiți. Aleargă,se-mping,alunecă și cad, O gălăgie veselă răsună peste sat. Din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
dori cu toții să țină mereu, Dar mamica-i pune să viseze-n pat. Și în vis copii pleacă toți cintind ... Citește mai mult COLINDOmatul se așterne pufos peste vai și coline,De pește sate și uliți se aud colinde. Nici frigul nici vintul nu-i poate opriIata cum ies pe la porți zeci de copii.Se adună cu toții și pleacă grăbiți,Dar unii dintre ei sînt încă adormiti.Alearga,se-mping,alunecă și cad,O gălăgie veselă răsună peste sat.Din poartă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
strop pe-o codiță bălaie Sclipește în soare și e argintiu Te-a întrebat cineva de ți-e foame Când căutai prin gunoi un covrig? Iată un șirag să ai de mâncare Să te întremezi și să-ți treacă de frig Oare ți-a văzut cineva rănile Din sufletul tău amărât dar gentil? Tăcut tu suporți și vorbe ostile Și ai zgârieturi pe trupu-ți fragil Cine a văzut că ai răni pe picioare De când umblai singur desculț prin țăpligi? Iata, o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
pierzându-se în franjuri de senin și-n urma ei va mai rămâne-o vagă înmiresmare de uscat mălin. Pe sub corola zărilor deschise, ca niște cușme sure de păstori, s-or aduna, mânate dinspre munte, neîmblânzite turmele de nori. Și frigul între noi o să se lase ca draperia peste visu-n care cu brațele întinse pân’ la stele am pus câte-o dorință-n fiecare. Vom trece prin hățisuri reci de ceață și ne-om vedea din ce în ce mai rar ; vom fi ca țărmul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
și vara asta o să plecepierzându-se în franjuri de seninși-n urma ei va mai rămâne-o vagăînmiresmare de uscat mălin.Pe sub corola zărilor deschise,ca niște cușme sure de păstori,s-or aduna, mânate dinspre munte,neîmblânzite turmele de nori. Și frigul între noi o să se laseca draperia peste visu-n carecu brațele întinse pân’ la steleam pus câte-o dorință-n fiecare.Vom trece prin hățisuri reci de ceațăși ne-om vedea din ce în ce mai rar ;vom fi ca țărmul pustiit, pe undedoar algele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
care o avem atunci când visăm, când medităm sau când creăm poezie. “Există adesea, în prima copilărie, o prospețime a imaginației, o curiozitate ... XIX. RONDELUL TĂCERII, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015. În suflet intră frigul, tot de acolo iese Tăcerea-n care chipul pe rând ni-l conturăm. Sub gene tremurânde, cu gesturi ne-nțelese, Copacul îndoielii în noi îl scuturăm. Ieri, slovele-nălțarăm cu sunete alese În ritm de sarabandă; azi, le încătușăm Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
iese Tăcerea-n care chipul pe rând ni-l conturăm. Sub gene tremurânde, cu gesturi ne-nțelese, Copacul îndoielii în noi îl scuturăm. Ieri, slovele-nălțarăm cu sunete alese În ritm de sarabandă; azi, le încătușăm Și-n suflet intră frigul, tot de acolo iese Tăcerea-n care chipul pe rând ni-l conturăm. Ne-am rătăcit cuvântul și prinși în două lese, Pe-o filă-ngălbenită, cu el agonizăm. Suntem doar prizonierii ce, fără să ne pese, În straiele minciunii începem
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
și prinși în două lese, Pe-o filă-ngălbenită, cu el agonizăm. Suntem doar prizonierii ce, fără să ne pese, În straiele minciunii începem să-nvățăm Tăcerea-n care chipul pe rând ni-l conturăm. Citește mai mult În suflet intră frigul, tot de acolo ieseTăcerea-n care chipul pe rând ni-l conturăm.Sub gene tremurânde, cu gesturi ne-nțelese,Copacul îndoielii în noi îl scuturăm.Ieri, slovele-nălțarăm cu sunete aleseîn ritm de sarabandă; azi, le încătușămși-n suflet intră frigul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
frigul, tot de acolo ieseTăcerea-n care chipul pe rând ni-l conturăm.Sub gene tremurânde, cu gesturi ne-nțelese,Copacul îndoielii în noi îl scuturăm.Ieri, slovele-nălțarăm cu sunete aleseîn ritm de sarabandă; azi, le încătușămși-n suflet intră frigul, tot de acolo ieseTăcerea-n care chipul pe rând ni-l conturăm.Ne-am rătăcit cuvântul și prinși în două lese,Pe-o filă-ngălbenită, cu el agonizăm.Suntem doar prizonierii ce, fără să ne pese,În straiele minciunii începem să-nvățămTăcerea-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Constantin Țoiu Schița foarte scurtă a lui Hemingway I guess everthing reminds you of something, - Presupun că orice trebuie să-ți aducă aminte de ceva - am citit-o în volumul de nuvele, The Heat and the Cold, - Căldura și Frigul - versiune în limba franceză, apărută în 1995 la Gallimard. Prefața este semnată de Philippe Sollers care susține că schița citată... "e cel mai bun text din întreaga operă" a americanului... O citisem prima oară. Francezul are dreptate. De aceea, m-
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
ridică fără zgomot fereastra. E mult mai înaltă ca el, dar alunecă ușor în sus datorită contragreutății de plumb ascunse în mecanismul ei. Pielea i se contractă în momentul în care aerul de februarie se revarsă peste trupul lui, dar frigul nu-l deranjează. De la etajul al doilea privește noaptea drept în față, orașul scăldat în lumina lui albă, glacială, scheletul copacilor din scuar și, zece metri mai jos, gratiile negre și ascuțite ale gardului, semănând cu niște lănci. Sunt unul
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
sprijinite de pervaz, și jubilează dinaintea peisajului pustiu și clar. Vederea lui - care a fost întotdeauna bună - pare a i se fi ascuțit și mai tare. Observă fragmentele de mică scânteind în dalele scuarului, excrementele porumbeilor pe care distanța și frigul le-au întărit, preschimbându-le în ceva aproape frumos, cum ar fi niște pete de zăpadă. Îi plac simetria stâlpilor negri de fontă și umbrele lor și mai întunecate, rețeaua de rigole din pietre de pavaj. Coșurile de gunoi care
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
traficanți de droguri crepusculari, bătrâna doamnă decrepită cu strigătele ei sălbatice, obsedante. Pleacă! obișnuiește ea să țipe ore întregi, un cârâit aspru, ca al unei păsări de baltă sau al unui animal de la grădina zoologică. Stând acolo, la fel de imun la frig ca o statuie de marmură, și privind spre Charlotte Street, spre amestecul de fațade, schele și acoperișuri în șarpantă care se zăresc în racursi, Henry se gândește că orașul e un succes, o invenție strălucită, o capodoperă biologică - milioane de
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
MLC: Cum ați demarat acțiunea, concret? Ați putea să ne spuneți mai multe detalii despre „aventură” călătoriilor în Basarabia? Cum a fost cu instalarea troițelor la țiganca și cu ajutatul călugărilor care dormeau întrun vagon părăsit și un cosciug în frig și ploaie? NP: Am plecat în 2001 în Basarabia, la țiganca și de atunci m-am dus acolo în fiecare an, pentru o sacra misiune. Vagonul de care pomeniți nu era chiar părăsit. Până nu de mult fusese folosit de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
basarabenii care demonstrau împotriva conducerii comuniste, la momentul când l-au susținut pe Roșca (cu lozinca “Nu ne furați istoria”) , reprezentatul de atunci partidului creștin. Manifestanților din strada li s-au distribuit ceaiuri calde, mâncare, cafele, sandwish-uri, ca să reziste la frig și represalii, numai că spre dezamăgirea noastră acest Roșca nu a meritat suportul oamenilor de bună credință. Eu mi-am făcut datoria de om care-și iubește frații, dar nu aveam și controlul asupra naturii duplicitare a unor candidați la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
table când a pierdut toți banii, își joacă și paltonul, apoi sacoul, cere băutură pe datorie, se îmbată - fiind cunoscut drept chefliu și clientul localului, e lăsat înlăuntru, dar fiind iarnă, focul se stinsese demult în sobe, s-a făcut frig, contractează o congestie galopanta de plămâni, si este găsit mort în zorii zilei sub o masă în restaurant de către omul de serviciu care venise să aprindă focul în sobe), apoi în 1944, în mai (la un alt raid al aviației
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sută de partide care se pun cu tine bine?!... Eu, ca să-ți spun sincer îi explică Mitică am dat paltonu pentru... liniștea noastră!... Ce contează un palton față de liniștea noastră? Bine, dar fără palton, tremuri! e mai logică cealaltă. De frig precizează Mitică. Dar, cu liniștea lor, tremuri de frica: Frică zilei de mâine. Așa că numi pare rău. Mă încurajez singur, spunându-mi că omul trebuie să riște. Ce să riște, bre? îl disprețuiește femeia, hotărâtă acum să plece. Ce mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
din bucătărie. Mă uit la capătul patului. Da, e două și-un sfert. Mă ridic speriat. Arunc plapuma grăbit. Vreau s-o chem s-o întreb dacă mai putem pleca. Dar mă trezesc de-a binelea. Intru în sufragerie. E frig. Caloriferele sunt reci. Privesc pe geam. Orașul e pustiu. Rar se vede umbră unul călător. Sub bec fulgii se zbenguie, liniștiți. Aud șuierul unei locomotive și mă liniștesc. Ea îmi aduce un pahar cu lapte și biscuiți. Durerile de stomac
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
soare mai poartă cu ele. Este lesne de văzut cum unele își au axa construcției chiar pe aceste echivalente și analogii și, totodată, printre cuvintele lor „zâmbesc” prepoziția atributiva „de” și „genitivele” (spre exemplificare, poemul Măsuri de prevedere, „Când e frig / oamenii se pierd în priviri / se-ncrețesc în culori / și-n țipete / că un card de cocori / Flăcările frigului / sug sângele lucrurilor / fruntea ceasului / limbile degetelor mele / Frigul parcă trage după sine / o sanie de pietre cu inele / Albul frig
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]