623 matches
-
subconștientului colectiv pentru a fi sigur de succes: zona erogenă fatală, punctul G absolut. De aceea, trebuie să fie sigur de reușită, să nu se clatine, să nu cadă sub masă, ca președintele Bush-tatăl în Japonia, după ce a mâncat lăcuste fripte. Așa a pierdut alegerile în fața lui Bill Clinton, cel pasionat de saxofon și trabuc. El este alesul, trimisul lui Dumnezeu! George W. Bush-fiul a fost dezarmant după alegeri: “Dumnezeu m-a trimis pentru poporul meu!”. Mai mult nici nu se
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ta aleargă, muncesc, nu stau ca trântorii. Am copii mari și nu i-am pus la casa lor. Tocmai când să îngrijesc și eu de bătrânețea mea, că nu mai sunt așa tânără cum am fost odată, îmi faci zile fripte? Mi-am mâncat tinerețea cu tine, ticălosule! Aglae începu deodată să plângă, din nervozitate, cu sughițuri ascuțite, ca și Aurica altă dată. Apoi își șterse brusc ochii și luă o mină și mai dușmănoasă ca înainte. Pe buzele lui Stănică
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a Învățat dascălul nostru Brucan, așa că țineți-vă gurile și burțile și nu ne mai enervați că noi suntem "cineva", iar voi niște venetici buni de prostit numai În campania electorală, În rest să stați cuminți că altfel vă mâncăm fripți! Nu vă mai dăm pensia, că nu mai avem de unde, cu cheltuielile noastre imense și cu un buget așa mic pentru ele. Ce drepturi să mai aveți voi, că doar la noi ați muncit puțin, sau deloc, În rest, mergeți
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Pînă ce Mihai pregătește masa, copiii se duc la cireșe. Nu mai pot fi dați jos din copac. Spre seară, sora mai mare a lui Mihai, care lucrează în orașul din apropiere, vine să-i vadă. Aduce și un pui fript, dar copiii nu vor decît cireșe. A vorbit și cu Ana la telefon. Zice c-a sunat-o o doamnă de la combinat, Tamara, care a întrebat cînd te întorci, că s-a anunțat o delegație de la un combinat de confecții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Ha, ha, poate că am Înghițit oasele. Susan Își acoperi fața. — Chelner! strigă Juan Lucas și se apropiară Îndată șeful de sală și chelnerul. Adu, te rog, mai repede friptura pentru băiat. — Cum să fie? Mai În sînge? Mai bine friptă? Cum Îi place tînărului domn. — Cu oase, se auzi spunînd Susan. Chelnerul rămase buimăcit; șeful de sală, În schimb, se aprinse la față: nu Înțelesese nimic, cum să fie, domnule? Gluma era excelentă, vă rog doamnă Spuneți-mi, vă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
San Gabriel, ne-a spus că o iubeai mult pe Penélope. Și el te iubește mult și Își amintește de dumneata În fiecare zi, știi? Nu vine mai des fiindcă episcopul cel nou, care e un arivist, Îi face zile fripte, trimițîndu-l să spună atîtea slujbe, Încît umblă mereu afon. — Dumneata mănînci bine? Întrebă dintr-o dată bătrîna, neliniștită. — Mănînc ca un căpcăun, Jacinta, ce se-ntîmplă e că am un metabolism foarte masculin și ard totul. Însă, așa cum mă vezi, sub straiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
în orașul reședință de județ, ca să se vadă și, dacă va fi posibil, să se înțeleagă definitiv cu unul dintre principalii săi creditori. La trei zile după sosirea lui în oraș, veni din satul lui starostele, călare, cu un obraz fript și cu barba pârjolită, și-l anunță că „ocina a ars“, ieri, chiar la amiază, și că „a binevoit să ardă și soția, iar copiii au rămas întregi“. Această surpriză nici chiar Barașkov, deprins cu „vânătăile făcute de zeița Fortuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
împinse mai aproape de Ippolit, ca să vadă mai bine când va citi. — Domnilor... imediat o să vedeți despre ce-i vorba, adăugă - cine știe de ce - Ippolit și începu brusc lectura: „Explicație necesară“! Motto: „Aprés moi, le déluge“*. Ptiu, drace! strigă el ca fript. Oare chiar am fost în stare să pun un motto atât de tâmpit?... Ascultați-mă, domnilor!... vă asigur că toate astea, până la urmă, pot fi doar niște fleacuri îngrozitoare! Aici nu-s decât câteva gânduri ale mele... Dacă vă imaginați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aer: — Ție ți-l încredințez, auzi? Răspunzi de tot ce face. Ganymedes mormăie nemulțumit, dar nu spune nimic. Nefericitul înfricoșat tremură scuturat de un spasm necon trolat. Rufus dă să-l bată liniștitor cu palma pe spate. O retrage ca fript, când îl aude gemând. — Tot te mai doare? întreabă plin de compasiune. — Da’ ce-a pățit? se interesează Pusio. — Este un laș! strigă disprețuitor colegul lui. I-e frică să lupte și lanistul a pus biciul pe el. — Nu te
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de pe frunte. — M-ai învinețit toată lovindu-mă cu brațele și cu picioarele. Uite, și ăsta micu’ s-a trezit. Ia palma lui grea și și-o apasă pe burtă. Inima fătului bate cu putere. Germanicus își retrage mâna ca fript: — Varus..., șoptește răgușit. Lasă-l naibii, îi răspunde consoarta, că îi este mai bine printre dușmani decât alături de o jigodie ca nevastă-sa! Bărbatul nu mai are timp să se minuneze de limbajul ei dur la adresa unei rude. Agrippina s-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și Pio Bo. Unu: istoric”. „Ce, cum?” Întrebă Lorenza. Am explicat eu, complice: „Când Salgari se referă la un fapt real (sau pe care el Îl credea real) - să zicem că Taur Așezat după Little Big Horn Îi face zile fripte generalului Custer - la sfârșitul povestirii pune o notă În subsolul paginii, care zice: 1. Istoric.” „Exact. Și-i adevăr istoric că Annibale Cantalamessa și Pio Bo se numeau așa, și nici nu era ăsta defectul lor cel mai mare. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu spiritul lui Mercur și cu contradicția universală. Focul ține de cald și frigul Îți dă bronhopneumonie, mai ales dacă ești un Învățat de acum patru mii de ani, deci focul are virtuți misterioase, asta și pentru că-ți face puiul fript. Dar frigul conservă același pui, iar focul, dacă-l atingi, Îți face o bășică uite-atât de mare, așa că dacă te gândești la un lucru care se păstrează de milenii, cum e Înțelepciunea, trebuie s-o gândești pe un munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
afișele decolorate și prost tipărite pe avizierul de deasupra. Miroase a dezinfectant din ăla puternic pentru instituții care ți se pare că e folosit pentru a masca mirosul de pișat, chiar dacă nu-i așa. O vacă bătrână Îi face zile fripte sergentului de la recepție. Totuși e Sammy Bryce, iar Sammy e prea bun profesionist ca s-o lase să-l deranjeze. Înțeleg asta, zice el, dar dacă nu are număr de Înregistrare a infracțiunii nu putem face nimic. — Cum obții un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pază: Ia dați la o parte picioarele celea! ― Domnule locotenent... poftiți divizia... a sosit divizia! strigă telefonistul, sculîndu-se și scoțând receptorul din cap. Apostol Bologa, istovit, se lăsă pe colțul patului. Sufletul îi era plin de recunoștință, în vreme ce buzele-i fripte bâlbâiau în neștire: ― Mulțumesc... foarte bine... După ce se odihni o clipă, se simți mulțumit și se uită împrejur, întrebîndu-se nedumerit: "Ce caut eu aici?" Văzu pe aghiotant în fața multiplului telefonic, și pe Varga, alături, îndoit de șale, plecat puțin înainte
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
inimilor noastre ruinate, ce îi vom spune și care va fi reacția lui, dar în jurul nostru nu este țipenie de om, numai focuri arzând pe marginea drumului, însămânțând câmpia cu florile scânteilor lor și parfumând aerul cu miros de carne friptă, mirosul sacrificiului uman. Când intrăm aproape inconștiente în spital, îmi amintesc felul în care asistenta mă întrebase, vă pot ajuta cu ceva, iar Udi spusese, luați copila și nu mai puneți atâtea întrebări, dar de data aceasta întrebările nu își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Barzovie-Vodă. — Din bujbei! - răspunse Huruzuma. Barzovie dădu mulțumit din cap și purcese spre blid. Când însă cercă sosul cu un tacâm, scoase un strigăt de mirare: sub sos stătea frumușel, cu aripile desfăcute, un pui de dropie, atât de veridic fript, că parcă una-două zbârrr! pe-o dugheană. Cu o mișcare delicată, de domn, Barzovie răsturnă puiul în sos, făcând apoi o incizie tremurătoare în abdomenul ciudat de plin al tradiționalei păsări. Minune mare! Din abdomen prinseră a se revărsa în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
precum se zice pe toate le știe. Cel de-al doilea voinic se așeză înapoi în iarbă. Când cei doi călugări ajunseră în dreptul lor, primul voinic strigă: — Hei, preacuvioșiile voastre! Ia veniți puțin încoace! — Sfinte Haralambie, apără-ne! - sări ca fript Metodiu, uitându-se în jur. Piei, drace! Domol, domol! - grăi din iarbă primul voinic, sculându-se în capul oaselor. Nu e necuratul, preacuvioase. — Bată-vă să vă bată - zise Metodiu, ținându-se cu mâna de piept - cum ne-ați mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ulei, știucă umplută cu obleți, raci trandafirii răposați în maioneză, chefar la grătar, friptură de somn cu salată de heringi, scrumbii afumate, rasol de șalău, o ciorbă de clean să se așeze bine toată mâncarea, iar în urmă bibani mici fripți întregi ca să poată fiecare scoate cu ușurință acul țepos din înotătoarea dorsală și să-l folosească drept scobitoare, așa cum le-arăta expert Covaliov. Ghiftuit, abia mai înghițind dintr-o inerție a poftei, Barzovie-Vodă articula cu greu următoarele: — Frate creștin, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Dacă sunt munți înseamnă că aveți și păduri. — Da, mai avem - răspunse Metodiu. — Unde-s păduri - zise bătrânelul - cred că e și vânat. — Este din belșug - spuse Metodiu. — Și există la dumneavoastră obiceiul ca, fiind prins, vânatul să fie și fript? — Este primul lucru care se face cu dânsul - răspunse Metodiu. — Bănuiesc că se frige în cantități mari, îndestulătoare, nu? — Cu totul îndestulătoare - spuse Metodiu. — Păi atunci - spuse bătrânelul cu lacrimi în ochi - ce căutați aici la noi, fraților? Episodul 161
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a pus pe paharnic să-i taie o felie, s-o guste, dar a și scuipat-o de cum a pus-o pe limbă. Căci barabula, trebuie să știți, e în așa fel lăsată de Domnul, că n-are gust decât friptă sau fiartă - zise Radu Stoenescu-Balcâzu. — Mare minune! - făcu Barzovie-Vodă. — De aceea - continuă boierul - când trimitem barabulele la turci și la tătari, să meargă și-un sol cu ele, să le spună acelora cum trebuie să le mănânce, că de-apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
e o situație amuzantă. în planul nostru de lucru episodul 181 trebuia să fie prezentarea unui ospăț la boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. De curiozitate ne uitarăm pe fișele colegului nostru cu descrierile. Tot ce-a pregătit pentru episod e propoziția: „Bine friptă, carnea bourului era excelentă”. Nici cu dialogurile nu stăm mai bine. Iată unul din ele: „— Bună carne! - făcu spătarul Vulture. - Facem și noi tot ce putem - răspunse boierul Radu Stoenescu-Balcâzu”. Păi ce acțiune să construiești cu asemenea cuvinte? Ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Radu, traseră pe un cărucior cu roți de lemn o oală în care mai sfârâiau încă zeci de barabule curățate și tăiate cât să-mbuci o dată. Fără prea multe vorbe, oaspeții, în frunte cu Barzovie-Vodă, se povârniră asupra mâncării. Bine friptă, carnea bourului era excelentă. — Bună carne! - făcu spătarul Vulture. — Facem și noi tot ce putem - răspunse boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. — Cât despre barabule - zise Barzovie-Vodă cu gura plină - dacă aveam vreo cinci saci când a năvălit Megler-Pașa în odaia de culcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cuptor, unse cu brânză de capră și decorate cu fâșii subțiri de legume. Am mâncat trei, una după alta. —E tare bun, am zis cu gura încă plină. Mai bun decât sendvișul la toaster. A adus două farfurii cu ton fript și sos de fasole neagră; delicioase. M-am grăbit să devorez când au sosit și crostini. Din când în când, îl priveam peste masă, surprinsă; era ușor să uit cât de bine arată dacă nu mă uitam la el mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Botezătorul al anxietăților epocii moderne. Pentru Salinger aș fi recomandat consum deloc abuziv de carne cu sos tartar, plus o cură de mure. Lui Llosa i-aș găti cubulețe de pui cu sos de Sâchiuan și busuioc, lângă o conopidă friptă, tămâiată cu smântână din belșug. Cu Rushdie aș ronțăi caise uscate și brânzeturi franțuzești înmuiate în vin de Mateus (ei, da, vinul favorit al lui Carlos Castaneda, și al meu, când sunt la Veneția). Pentru Sabato aș avea doar o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
în mare parte milei Maicii Domnului. M-a auzit strigând și m-a salvat. Cum să nu mărturisesc adevărul? De multe ori când mă aflam prin diferite mașini de transport și îi pronunțam numele, se întâmpla să sară cineva ca fript, care îmi cerea dovezi că Maica Domnului nu-i moartă. Am în clipa aceasta în față imaginea unui bărbat cu mustață din împrejurimile Vasluiului care a fost cel mai înverșunat contestatar. Au trecut ani de-atunci, dar țin minte, i-
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]