452 matches
-
acesteia. Dintr-o pisanie, aflată sub icoana de hram, s-a mai putut culege știrea că fruntariul a fost zugrăvit, în vremea împăratului Franciscus, cu cheltuiala lui Suci si Dăian, de Petru Erei. Benzi roșii și albe, trasate semicircular, delimitează friza medalioanelor cu prooroci, decorate pe motivul viței de vie cu struguri, de aceia, rămasă fragmentar (prin tăierea deschiderii semicirculare) a Răstignirii (mironosițele, Sf. Ioan, sutașul). Deasupra intrărilor, friza apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
si Dăian, de Petru Erei. Benzi roșii și albe, trasate semicircular, delimitează friza medalioanelor cu prooroci, decorate pe motivul viței de vie cu struguri, de aceia, rămasă fragmentar (prin tăierea deschiderii semicirculare) a Răstignirii (mironosițele, Sf. Ioan, sutașul). Deasupra intrărilor, friza apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria în întregime, după modelul frizei provenită de la mănăstire, și care ne evocă realizările lui Pârvu Mutu. Ușile împărătești (uscior în frînghie), cu reușita reprezentare a Blagoveșteniei, pe fond
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
pe motivul viței de vie cu struguri, de aceia, rămasă fragmentar (prin tăierea deschiderii semicirculare) a Răstignirii (mironosițele, Sf. Ioan, sutașul). Deasupra intrărilor, friza apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria în întregime, după modelul frizei provenită de la mănăstire, și care ne evocă realizările lui Pârvu Mutu. Ușile împărătești (uscior în frînghie), cu reușita reprezentare a Blagoveșteniei, pe fond arhitectonic, a lui Simion zugravul de la Laz, din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
rozete, romburi) întâlnim și pe usciorii ce marchează intrarea în biserică. Pronaosul rectangular, podit și tăvănit, este despărțit de naos printr-un parapet alcătuit din opt coloane, cu fusurile marcate la mijloc de brățări, unite în partea superioară într-o friză de arcuri semicirculare. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică. Iconostasul, cu trei deschideri, are ușile împărătești împodobite cu delicate ornamente vegetale, compuse din frunze de viță și ciorchini de struguri, ce se circumscriu celor șase medalioane, ce cuprind
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
celor tradiționale: o amplă compunere a Răstignirii, cu bogat decor arhitectonic, amintind reprezentările, respective, de la Valea Largă, Brăzești și Sărtăș; câte două medalioane cu prooroci, de o parte și de alta a deschiderii semicirculare (practicate în secolul al XIX-lea); friza apostolilor, așezați în lavițe, în veșmintele preoților de țară, alternând coloritul grena, roșu și bej; în partea de jos, dincolo de intrări, ,cuviosul Alexie omul lui Dumnezeu” și Cuvioasa Paraschiva. În altar decorul pictat este alcătuit din: imaginea lui Isus în
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
bizon, precum și o seamă de sculpturi căzute din pereții grotei. În anul 1950 ,în acelaș loc, mai avale, într-o scobitură în stâncă, au dat la iveală sculptura unui cal care își întoarce capul. Aceasta era o porțiune dintr-o friză magdaleniană din așa numitul adăpost Abri Bourdois., După 1952, când s-a pensionat de la universitate, a petrecut cea mai mare parte a timpului în Franța, consacrându-se în continuare muncii arheologice. În anii 1958 - 1964 a condus săpături în Liban
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
mai jos pisania scrisă cu răbdare: Pictura rămasă, în absidă, ca și cea a tâmplei, constituie documente grăitoare ale înfloririi atinse de arta penelului în Munții Apuseni, a formării zugravilor locali, a păstrării cu consecvență a tradițiilor bizantine. Cele trei frize ale tâmplei, delimitate prin chenare, cuprind: o remarcabilă Răstignire, între tâlhari, pe o suită arhitecturală ce amintește decorul picturii de la Biserica Doamnei din București; în arcade pe colonete, Avram și Saara, Ioachim și Ana, Iacov, Rachila, în centru cu Maria
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
cu Pruncul, redată în întregime, zdrobind un balaur, ajutată de Is. Hs.; Jertfa lui Avram; arhierei și arhidiaconi; „Când s-au pogorât Is. Hs. în pustie 40 de zile”; proorocul Ilie. Pictura tâmplei (pe peretele despărțitor) este dispusă pe două frize: Răstignirea și medalioane cu prooroci, în decor cu viță de struguri; apostolii cu Deisis. Icoanele împărătești prezintă asemănări cu multe altele din zonă, prin chenarele în stuc pe motiv floral (Sf. Nicolae, în întregime, ține cârja cu cap de dragon
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
ziguratul pe șapte etaje. Sculptura este reprezentată de statui impozante de regi, figuri de animale fantastice de 3-4 m înălțime, cu trupuri de animal, capete de om, aripi și cinci picioare. În afară de aceste statui, relieful împodobește pereții palatelor, sub forma frizelor. Ele înfățișează mai ales pe regi pe tron, șiruri de prizonieri, scene de luptă sau vânătoare și zeități înaripate. Exemplificări: Statuia regelui Assurnasirpal II, Assurbanipal la vânătoare, Leoaica rănită, Leu agonizând. Civilizația babiloniană cunoaște o mare dezvoltare, în strânsă legătură
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
și coridoare de acces. Pereții erau decorați cu picturi sau sculpturi reprezentând diverse activități din viața defunctului. Relieful care decorează pereții mormintelor, templelor sau coloanelor este înlocuit treptat de pictura murală. Se practică tehnica frescei, iar scenele sunt așezate în frize pe toată suprafața peretelui, de la sol la tavan. Tematica este foarte bogată, de la scene din viața cotidiană (petreceri, dansuri, întreceri sportive) până la ritualuri de cult sau de înmormântare. Personajele sunt statice sau surprinse în diferite mișcări în funcție de acțiunea desfășurată. Se
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
Evangheliștilor și momente din viața lui Iisus Hristos, din care se mai disting Cina cea de taină și Judecata. Sub planul de naștere al bolții sunt zugrăviți împărații bizantini Constantin și Elena, mucenici. Pe timpanul de est al navei apare Friza Apostolilor.
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
mai slab conservată, cuprinde: mucenici și mucenițe, tema schimbându-se numai pentru latura de nord a pronaosului, unde este redată Punerea în mormânt, și pentru cea de sud, rezervată Judecății de Apoi, din care răzbat accentele de critică socială. Din friza împărătească, realizată odată cu pictura murală, se păstrează icoana Mariei cu pruncul, semnată, în 1795, de zugravul popa Nicolae.
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
dar el a găsit un depozit fundament sacru al foita de aur, doi metri deasupra nivelului solului. Integrat cu arhitectura clădirii și una din cauzele pentru faima să este decorarea extinsă a Angkor Wat, care a predominant sub formă de frize cu basoreliefuri. Pereții interiori ai galeriei exterior suporta o serie de scene de mari dimensiuni reprezentând în principal episoade din hindus epopeele Ramayana și Mahabharata.Higham a chemat pe acesti ", cea mai mare aranjament cunoscut liniar de sculptură în piatră
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
masive. Absida altarului este semicirculară. Turla de deasupra naosului este de formă octogonală se sprijină pe o bază triplă: una pătrată și două stelate. Pe cele două turle stelate se află un rând de ocnițe, iar pe baza pătrată o friză de cărămizi smălțuite. Turla are toate cele opt laturi împodobite cu arcade duble: pe cele patru laturi aflate în puntele cardinale sunt ferestre, iar pe celelalte patru sunt patru contraforturi mici. Deasupra arcadelor duble se află un brâu și două
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
este păstrată în prima nișă a peretelui sudic al pronaosului, unde se află și mormântul hatmanului Șendrea. Ea este considerată unică în iconografia moldovenească , fiind legată stilistic de picturile din biserica domnească de la Curtea de Argeș, realizate în secolul al XIV-lea. Frizele cu figuri au proporții diferite, iar în rândul de jos personajele sunt redate în întregime. Pe peretele vestic al pronaosului se află tabloul votiv care înfățișează un bărbat îmbrăcat cu o mantie de brocart albastru, ornată cu fire de aur
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
de teren. De asemenea, pictura începea să se degradeze. Biserica "Sf. Voievozi" din Ipotești este construită în stil moldovenesc din piatră adusă de la Burdujeni și cărămidă aparentă de la Ciurea, fiind acoperită cu țiglă. Sub cornișă, edificiul este înconjurat de o friză în care se repetă trei însemne heraldice: stema județului Botoșani - coasa, a Moldovei - capul de bour, și a Regatului României. Mobilierul de lemn (catapeteasma, strana arhierească, 14 strane obișnuite, două iconostase, două analoghii și balustrada de la loja corului) a fost
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
afla generatoarele, au fost decorate similar cu alte structuri arhitecturale din fier, cum ar fi stațiile de tren sau piețele, cu influențe ale modernismului, care au ajuns recent în Portugalia. Au fost împărțite în trei secțiuni, separate de pilastri, mici frize dințate care fugeau pe orizontală și încoronau setul, un fronton mare spart. Secțiunile laterale aveau două deschideri: partea de jos acoperită de o mulură și partea de sus terminată cu un arc îcastrat. Secțiunea centrală, mai mare decât cele laterale
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
compoziție armonică, împarțită în trei zone separate de pilastri mari; în fiecare din aceste zone existând trei mari ferestre verticale, ornamentate cu o ramă care tranversează întreaga laterală. Deasupra fiecarei acestor mari ferestre, există o fereastră pătrată, un fel de friză pe partea de sus a clădirii. La Clădirea de Înaltă Presiune, motivele decorative sunt diferite de cele de la Joasă Presiune, unde influențele clasice, câștigă înălțime și grandoare; dar și așa, reia aceeași estetică de reâmbrăcare a cărămidei. În interior, cu
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
a părții de jos a picioarelor în raport cu bustul și a bustului în raport cu capul , ceea ce îl face mai mare. Lekythosii pe fond alb erau de asemenea foarte admirați, care prin gravitatea senină a chipurilor feminine, nu sunt lipsite de asemănare cu frizele Parthenonului. Această influență a lui Fidias se regăsește la Polygnotos sau la pictorul lui Cleophon. Pictorul din Eretria asigura trecerea la stilul înflorit. Pe un epinetron el a desenat cu precizia unui miniaturist un întreg grup de personaje feminine, zeițe
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
lui Poseidon/Zeus de la Artemision, ale cărui picioare depărtate, pe care greutatea corpului cade inegal, și brațele larg deschise sugerează rotația diniante de avarlirea tridentului sau fulgerului, deși la fel de solidă, pare mai mult liberă în mișcări decât solemnul Apollo de pe friza din Olimpia. Conducătorul de car de la Delfi era rodul unei arte conștiente. Partea de jos a corpului este alungită din grijă pentru corecția optică și mizează în permanentă efectele de contrast: grelele pliuri verticale ale chitonului, asemenea unei coloane ornate
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
din aur și fildeș, a Atenei Parthenos și a lui Zeus din Olimpia, înalta de 12 metri, dar decorul din marmură Parthenonului ne îngăduie să apreciem capodoperele clasicismului grec-cele două frontoane, cele 92 de metope și cei 160 metri ai frizei. Dintre toate stilurile arhitecturale antice, stilul de arhitectură greacă s-a dovedit a fi cel mai de durata. Arhitectură greacă este mai mult decât impresionantă, este atemporală. Nu trebuie să săpăm printre ruine pentru a găsi arhitectură greacă , este peste
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
numit acropola ( literalmente " oraș mare " ). Partenonul a avut toate elementele unui templu grecesc : coloanele și antablament , frontonul plin de sculpturi . A avut chiar și caracteristici suplimentare : metope înfățișând o lupta între centauri și Lapiți , al doilea rând de coloane cu friza lor reprezentând o procesiune civică de atenieni în detaliu rafinat, și în naos, statuia Atenei , cu coloane ionice delicate pe interior . Trezoreriile și stadioane pan- elenice importante cum ar fi Delphi și Olympia , erau locuri în care toți grecii veneau
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
sunt relicve frumoase . Și nu se mai construiesc catedrale gotice în prezent. Nici vastitatea de zgârie-nori din oțel și sticlă nu se pretează la o experiență umană . Grecii și-au sugerat grandoarea doar cu curbe și unghiuri, coloane și metope, frize și frontiane. Arhitectură greacă , croită de percepția umană , într-un fel născocește o măreție monumentală ce depășește și cel mai înalt zgârie-nori din prezent. Filosofia își are originea în orașele-state grecești, la începutul secolului VI i.en.. Predecesorii lui Socrate
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
și scenă Punerii în mormânt, la proscomidie. În naos, în registrul median, sus pe bolta, trei tablouri dintre cele mai bine păstrate, Cel Bătrân de Zile, Iisus Pantocrator și Duhul Sfânt, urmate în registrele descendente, spre nord și sud, de frize ale proorocilor, toate în medalioane egale, succesive, cu chipurile reprezentate în bust ale proorocilor, destul de bine individualizați portretistic. Deasupra celor doi pereți laterali, pe poalele boltii semicilindrice, în ordinea indicată de Erminii, scene din viața și patimile Mântuitorului, bine structurate
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
nivele. Fațada principală este placată cu cărămidă de culoare roșie, având cinci travee (două laterale și trei în marchiză), care sunt demarcate prin coloane dreptunghiulare de culoare galben deschis. Parterul este delimitat de primul etaj printr-un brâu și o friză de piatră decorată cu motive vegetale. Fațada are la partea superioară un fronton triunghiular, separat de corpul clădirii printr-o friză de triforii neoromanice. Între fronton și traveea centrală s-a amenajat o mică terasă cu un parapet de piatră
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]