25,640 matches
-
Vocii tale? Dacă m-ai îmblânzi, Poate aș smulge Din giulgiu amintirea Și mi-aș face Din chipul tău pierdut Poarta de taină, Pe care deschizând-o, Te-aș afla. O undî de fantasme Când tot mai multe drumuri îmi fug de sub picioare, Mă duc în gând spre mare, Cu un creion în mână Și-ncep să scriu pe ape, Pe aripi și pe dune, Iar semnul nu se șterge Căci valurile, plaja, Și stolurile albe Sunt umbre pe hârtie. Corabia
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
altfel în lumea întreagă doar șefii de gară în uniformă cu chipiuri roșii mai înțepenesc când trec pe lîngă ei trenurile fără oprire între Budapesta și Viena în timp ce o mamă grijulie în ținută de jogging impecabil de albă încearcă să fugă la fel de repede ca și fiul ei de pe bicicletă Ora cinci și cinci, 5 mai 2005 firma OPTICA din pasagiul Vilacrosse și-a pierdut litera O fata care servește azi la Blues Café a uitat să aducă laptele pentru cafeaua Mihaelei
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
bombardament: "Du-i, Doamne, la Ploiești!". Se mai golește restaurantul, iar eu, client stabil, pornit s-o amețesc puțin, rămân pe loc. Și nu zici, boierule, că trec avioanele de Ploiești și acum, nu-i de joacă, se dă alarma. Fug cu toții ca vrăbiile în adăpost. Eu pe poziții și nebuna la fel. Rămași singuri, la primele bubuituri îmi sare fata în brațe, speriată, iar eu, ca la comandă, o înghesui pe colțul mesei... Văzându-mă cu urechile ciulite, tata l-
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
RADICAL DIN ZERO trece trenul peste imboldul vertical și iată refrenul: gestul nu-i ancestral cel mai patetic se distinge prin zloată nici-un reproș: se sinucide o fată fugă din cercuri e o probă abjectă tușim și miercuri: raza nu-i prea directă bombe pecingine surprind piramidele Doamne Împinge-le: ne rod stupidele pântecul pântec soldații nu vor să moară un șperț de cântec: căram pietre de moară trec
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
când vis dorul m-o lătra și-mi pun sculele pe masă foaie verde...curara... IMN SPORTIV avem o infinitate de visuri prin ceața crudă Însă o prioritate este emfază din budă idealul nu-l castra tra-la-la tra-la-la noi nu fugim din clișee nu se-mparte-n două jocul viața e ca o femeie bată-ne veșnic norocul vulturi vii vom cugeta tra-la-la tra-la-la foarte imaginativi vom pune steag pe redută sportivii nu sunt naivi cu tinerețea vândută nimeni nu ne-
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
În concurs, majoratul de o săptămână la Bușteni, perioada când erai oficial Învoit să Înveți pentru olimpiade și altele. Rele : trebuia să te școli În fiecare dimineață, să asculți cu ochii pe ceas melodia de la 7.45 de pe sârbi, să fugi la școală, să reușești să intri În școală cu părul peste o anumită dimensiune, cu numărul prins cu copci, cu șapca fără fund, să intre În mapa cu 1 caiet universal, să te strecori pe geamul de parter de la economie
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
oamenilor, a basarabenilor și a bucovinenilor. Aceștia se refugiaseră În România În două valuri, Între 1940-1941 relativ puțini, și un val uriaș, refugiat În 1944. Din datele pe care le dețineau americanii, era vorba de peste 300.000 de oameni care fugiseră de spaima bolșevicilor.” În circumstanțe deosebit de dificile, În care soarta celor 300.000 de basarabeni și bucovineni părea pecetluită, Alexandru Danielopol, ca membru al Comisiei amintite mai sus, a izbutit, printr-o luptă acerbă, imposibilul: să-i salveze pe cei
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
o serie de țări sunt ținute pe dinafară?! România e În Europa de când e lumea lume și pământul pământ. Basarabia cui o lăsăm? Nu este În Europa și Basarabia?! Imediat după război, eu m-am ocupat de chestiunea basarabenilor care fugiseră În România de spaima cizmei sovietice. În cadrul Convenției de Armistițiu semnată de România la Moscova, În septembrie 1944, În ar t ico lu l 5 se prevedea „repatr ierea basarabenilor și bucovinenilor În Uniunea Sovietică”. Ce-ar fi pățit aceștia
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
detenție, este trimis în anul 1941 pentru o așa zisă “reabilitare” pe frontul de răsărit, unde a luptat până în ultima zi, 23 August 1944. La câteva zile însă după încheierea luptelor este luat prizonier de trupele sovietice, dar reușește să fugă din prizonierat și să ajungă în țară. Datorită unei energii și voințe ieșite din comun, a reușit să-și termine studiile liceale și să absolve Academia Comercială din București. În anul 1958 a fost arestat de regimul comunist și trimis
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
iubitor de frumusețe netrecătoare și însetat de viața veșnică și de dobândirea ei, menționează că „dracii sunt ca vânătorii, aleargă acolo unde văd că este vânat. Se reped unde văd partea slabă a sufletului și nu se depărtează, nici nu fug până nu ne aruncă în groapă ... multe sunt meșteșugirile și cursele, și mare este silința lor! Nu se odihnesc până ce nu ne prind pe noi cu o patimă sau cu învoirea spre ea. În căile faptelor bune, ei ne stau
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am păcătuit. Iar pricinile păcatelor sunt: vinul, femeile, bogăția și bunăstarea trupului, acestea nefiind prin fire păcate, ci firea noastră ușor înclină din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea trebuie să ne păzim de ele cu sârguință
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
sufletele noastre, să conștientizăm cât ne-a iubit și ne iubește Mântuitorul și câtă atenție ne acordă El, fără a merita aceasta. Să răspundem la iubirea Lui cu iubirea noastră și astfel vor fi goliți de putere și puși pe fugă împotrivitorii noștri. Asist.univ.drd. Liviu Petcu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
le văd, dar tu le vezi, le atingi, le Împarți cu ei, pe când ei râd neîncrezători, te arată la rândul lor cu degetul și Își șterg tălpile mânjite de haos pe bucățica de speranță din viața ta. Și din nou fugi și Încerci să-ți peticești speranța zdrențuită de incertitudinea lor, Încerci să nu te lași neîncrederea și viclenia lor să câștige. Nu le mai arăți răsăritul și nici cum se șlefuiesc diamantele În liniștea dimineții; ascunzi bisturiul adevărului și le
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
muncă sau la vizita unor prieteni, certurile cu amanții, incapacitatea de a sfârși tezele și de a avansa pe un alt post). Personajul Își pierde aura mistică, el este redus la condiția unui prizonier al propriei existențe, nu mai poate fugi de aceeași realitate pe care nici nu o poate privi În față, pentru a recăpăta controlul asupra ei. Într-un univers ficțional În care lumea nu mai are nimic pur, ideal, superior, cu valențe spirituale, condamnarea este repetabilă pentru fiecare
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
Tokatlian. Despre acesta din urmă aflăm că a ales să se sinucidă atunci când nu a mai putut, În calitate de comandant al unei nave ce făcea drumul Între Constanța și porturile libere ale Europei, să-i ajute pe armenii care doreau să fugă din țară Înainte ca plecarea să devină imposibilă din cauza comuniștilor. Este vorba apoi despre destinul lui Misak Torlakian, cel care, după ce și-a văzut devastate satul și casa, s-a ascuns În munți, fiind ținut În viață doar de dorința
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
Tokatlian. Despre acesta din urmă aflăm că a ales să se sinucidă atunci când nu a mai putut, În calitate de comandant al unei nave ce făcea drumul Între Constanța și porturile libere ale Europei, să-i ajute pe armenii care doreau să fugă din țară Înainte ca plecarea să devină imposibilă din cauza comuniștilor. Este vorba apoi despre destinul lui Misak Torlakian, cel care, după ce și-a văzut devastate satul și casa, s-a ascuns În munți, fiind ținut În viață doar de dorința
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
și șaluri din spiralele de rindea, iar din literele aurite cu care tâmplarul scria pe sicrie numele celor morți, „eu Îmi făceam inele, lănțișoare și cercei”. Odată cu mutarea scriitoarei la oraș, regele se substituie definitiv morții, acelei morți de care fugise copila când Își dăduse seama că „orice ogor era panopticul de o Întindere dezmărginită al soiurilor de moarte, un praznic Înfloritor. Fiecare Ținut exersa moartea”, iar buruienele Își Înfigeau colții În „marginea verzulie a urechilor” morților. Spaima de copil se
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
fi pentru totdeauna blestemată. Pentru a scăpa de acest destin, trebuie să Îl convingă pe Radames să dezvăluie planul de luptă al armatei egiptene și astfel, poporul etiopian să triumfe. Comandantul sosește, Își mărturisește sentimentele și cei doi decid să fugă În Etiopia, pentru a-și trăi visul de iubire. El divulgă planul bătăliei, moment În care Amonasro, care ascultase Întreaga conversație, Îl face pe Radames să revină asupra hotărârii luate. Egipteanul Își dă seama ca În numele iubirii, și-a trădat
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
care ascultase Întreaga conversație, Îl face pe Radames să revină asupra hotărârii luate. Egipteanul Își dă seama ca În numele iubirii, și-a trădat neamul și patria. Scena este surprinsă de Amneris și Ramfis, care ies din templu. Aida și Amonasro fug, În timp ce Radames este arestat. Aflat În fața marilor preoți pentru a fi judecat, comandantul nu se disculpă În niciun mod, ci dorește să fie condamnat la moarte, căci, fără Aida, viața nu mai are niciun rost. Amneris Încearcă să schimbe hotărârea
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
o fantezie și fugă pentru orchestră și pian cu care a pierdut premiul „George Enescu” decernat cam în același timp. Programul de sală al concertului, descoperit de curând în Biblioteca UCMR, deocamdată fără număr de inventar, menționa următoarele: „Fantezia și Fugă pentru pian și orchestră de Paul Constantinescu este o lucrare care, contrar celorlalte lucrări ale sale, a fost mai puțin cîntată. Scrisă în 1937, a fost executată la prima audiție la posturile noastre de Radio. Fantezia ține locul unui preludiu
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de Paul Constantinescu este o lucrare care, contrar celorlalte lucrări ale sale, a fost mai puțin cîntată. Scrisă în 1937, a fost executată la prima audiție la posturile noastre de Radio. Fantezia ține locul unui preludiu și e lucrata liber. Fugă, deși se îndepărtează în general mult, de forma strictă, îi păstrează totuși, elementele esențiale: expoziția, care e construită după toate regulile și un stretto final, riguros lucrat. Divertismentele nu prind înfățișarea unei dezvoltări scolastice, ci formează adevărate pasagii de inspirație
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
o fantezie și fugă pentru orchestră și pian cu care a pierdut premiul „George Enescu” decernat cam în același timp. Programul de sală al concertului, descoperit de curând în Biblioteca UCMR, deocamdată fără număr de inventar, menționa următoarele: „Fantezia și Fugă pentru pian și orchestră de Paul Constantinescu este o lucrare care, contrar celorlalte lucrări ale sale, a fost mai puțin cîntată. Scrisă în 1937, a fost executată la prima audiție la posturile noastre de Radio. Fantezia ține locul unui preludiu
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de Paul Constantinescu este o lucrare care, contrar celorlalte lucrări ale sale, a fost mai puțin cîntată. Scrisă în 1937, a fost executată la prima audiție la posturile noastre de Radio. Fantezia ține locul unui preludiu și e lucrata liber. Fugă, deși se îndepărtează în general mult, de forma strictă, îi păstrează totuși, elementele esențiale: expoziția, care e construită după toate regulile și un stretto final, riguros lucrat. Divertismentele nu prind înfățișarea unei dezvoltări scolastice, ci formează adevărate pasagii de inspirație
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
trei veacuri aveau simțul unității și pluralității. Cuvinte cheie: diversitate, unitate, Biserică, creștinism, comuniune, primat, părinți, Paul, Hegesip, Abercius. Oare care va fi fost experiența primară a celor dintâi uncenici ai lui Isus imediat după arestarea și moartea sa? Au fugit, s-au Împrăștiat, se simțeau rătăciți, și pentru că se temeau să nu o sfârșească precum Învățătorul lor. Faptul că au descoperit mormântul gol și, Încă mai mult, aparițiile celui Înviat sunt lucrurile care le-au schimbat viața. Faptele Apostolilor ne
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
celelalte, ca să nu vadă păcatele”<footnote Avva Filimon, „Cuvânt foarte folositor”, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 174. footnote>. Omul copleșit de cele trupești se teme să se confrunte cu sine, se teme să privească sincer în propriul lui suflet și fuge de sine însuși prin toate distracțiile și falsele bucurii de moment pe care și le caută și cu care se amăgește, crezând că-și va acoperi rana ascunsă, dorind astfel să fie prieten cu sine, însă împotriva sa însuși. E
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]