461 matches
-
le respectau voința prin ritualuri și practici magico-religioase specifice începutului de vară. În 2009, aceste mentalități sunt inactuale. Rusaliile par a se fi retras din viața noastră socială într-o altă dimensiune a realității. De acolo mai survin tainic și fulgurant pigmentând cu mister cenușiul vieții cotidiene. Mai nou, timpul sacru al zilelor de Rusalii este înlocuit în România cu timpul liber al weekend-ului prelungit. Românii profită la maxim de bonusul temporal acordat de guvern și călătoresc în străinătate. Mai
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
spontană, concisă, vizuală, aproximativă, argotică, neglijentă, agramată, clișeistică, extrem de expresivă - toate acestea, precum comunicarea orală. Mai rău - sau mai bine - de-atât, click urile care iau locul acestui gen de oralitate de la un punct încolo accentuează și mai tare caracterul fulgurant, volatil al discuției de Internet. Ca lucrurile să arate mai vesel - sau, dimpotrivă, mai amenințător, odată ce tastatura Qwerty nu mai e atât de necesară, cum ar fi ca ea să înceapă să lipsească cu totul? Ei, bine, să aruncăm un
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și deschid calea către Marea Națiune purtătoare a idealului revoluționar. Prusia, Spania și Olanda semnînd pacea în 1795, rămîne să se joace partida cu Austria. Și acolo strălucește geniul militar și politic al lui Bonaparte. Într-un an cu o fulgurantă campanie în Italia (aprilie 1796-aprilie 1797), el îl constrînge pe împărat să încheie pacea de la Campoformio (octombrie 1797) și devine salvatorul republicii și reorganizatorul Europei. Aceasta vede născîndu-se aceste "republici surori" care o prelungesc pe cea franceză: batavă în Olanda
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cînd se fragilizează instabila pace de la Amiens, împăratul francezilor. Cu garantarea populară a unor plebiscite, uneori aranjate, cu garanția religioasă a lui Pius al VII-lea, "reprezentantul încoronat al Revoluției" reînnoadă firul cu Imperiul lui Carol cel Mare. Imperiul, o fulgurantă traiectorie militară În opt ani, din 1804 pînă în 1812, Napoleon I cucerește Europa, trupele sale sînt în Portugalia și la Moscova, la Roma și la Hamburg. Într-o Europă de 167 milioane de locuitori, Imperiul conține 44 și "Marele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din 1804 pînă în 1812, Napoleon I cucerește Europa, trupele sale sînt în Portugalia și la Moscova, la Roma și la Hamburg. Într-o Europă de 167 milioane de locuitori, Imperiul conține 44 și "Marele Imperiu" controlează 82 de milioane. Fulgurantă, traiectoria se termină cu un dezastru, dar, totodată desăvîrșește construirea unei legende care va hrăni visurile și uneori acțiunea generațiilor viitoare. Condițiile epopeii. Napoleon are două atuuri, armata sa și geniul său. Armata este cea pe care au făurit-o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
anul II, 260 2. Revoluția, limba franceză și dialectele, 261 21. Revoluția și Imperiul. II. Imperiul, epopee și consolidare burgheză, 263 Consulatul, ordinea și pacea, 263 Reorganizarea statului, 264 Încadrarea societății..., 265 Instaurarea păcii... drumul către Imperiu, 266 Imperiul, o fulgurantă traiectorie militară, 266 Condițiile epopeii, 267 Ascensiunea, 267 Declinul, 268 Imperiul și instalarea notabililor, 269 Împăratul, notabilii și clasele populare, 269 Dereglarea sistemului, 271 Demografia, 272 Economia, 272 Documente: 1. Prefectul Imperial, 273 2. Războiul Spaniei din 1811 văzut de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și profet, în tradiția ebraică ; prin Duhul care suflă unde voiește, în creștinism. Există, în islam, o figură aflată în afara categoriei de mesageri meniți să asigure continuitatea, lanțul instituțional al unei tradiții. Al-Khadir, al cărui echivalent iudeo-creștin este Ilie, intervine fulgurant pentru a inspira cunoașterea ultimă independent de situarea confesională a receptorului uman. E vorba despre o funcție spirituală perenă pentru care fiece tradiție are personaje emblematice și ea semnifică șansa, niciodată închisă, acordată oricărei căutări bine orientate. în al doilea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
toate acestea ei le concep prin analogie cu categoriile cerești, așa cum în toate văd material simbolic pentru ascensiune. Irineu al Lyonului, Tertulian, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Augustin acordă un loc important, desigur, misterului divin și experienței spirituale fulgurante, dar pun totuși accentul pe relația creștinismului cu timpul, cu istoria și cetatea, pe o transcendență care se dezvăluie deplin abia după sfîrșitul timpului și al istoriei. Trecînd de la autori la teme spirituale, René Guenon expune, de pildă, deosebirea existentă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
numeroase lucrări de istoria creștinismului, el a descoperit străină de spiritul credinței o religie oficială de tip judiciar, care concepe dreptatea divină după categoriile dreptului penal. Fulminînd împotriva acestei anamorfoze a distanței verticale, el mizează pe o distanță vertiginoasă, parcursă fulgurant de experiența contemplativă sau de actul creator. Andrei Pleșu își sprijină reflecția despre îngeri pe solul fenomenal format de texte din mai toate tradițiile spirituale. Pentru el, subiectul face parte din tematica intervalului vertical, a distanței-traseu, marcată de trepte, populată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a fost un Edoteliom generalizat al oaselor. Un caz clasic este acel al lui Jellinek. Bărbat de 45 ani fără antecedente, se îmbolnăvește brusc, cu dureri și fiori în piept și șale; continuă lucrul, cu toată oboseala mare și durerile fulgurante pe care le simte. Intră în spital unde se crede că ar fi un tabes dorsal, datorită tulburărilor nervoase pe care le prezenta. Bolnavul face o fractură a colului femural la o mișcare neânsemnată în pat; se constată deformări ale
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
ionalitatea ?i credin?a �n progresul tehnic propov?duite de doctrina saint-simonian?, care inspiră pe atunci numero?i ingineri ?i industria?i. �n majoritatea lor, arhitec?îi s�nt �n defensiv? �n fă?a dublei provoc?ri a dezvolt?rîi fulgurante a construc?iei metalice ?i a creativit??îi inginerilor ?i antreprenorilor �n acest domeniu. �ntr-adev?r, ?coală de Arte Frumoase de la Paris, care succede academiilor regale, �n 1793, �?i men?ine �nv???m�ntul fondat pe exerci?îi de compozi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
și metafore, dintre cele mai îndrăznețe, ne sunt propuse. Emulând discret modele clasice, ori mai moderne, dar apropiindu-se, prin îndrăzneala neobișnuită și "arabescurile" simbolice ale expresiei, de incandescenta limbajului rimbaudean din Iluminări, meditația, creionata, aici, doar în câteva paragrafe fulgurante, de maximă concentrare ideatica, plasându-se, ea însăși, "la limita investigării exacte", încearcă să prindă în încremenirea de "piatră" a cuvântului, momentul în care "linia" gândirii științifice se apropie asimptotic de "orbită" poeziei, să definească, cu alte cuvinte, ceea ce Paul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
indivizat, într-un prezent, pe care îl va crea, pe masura ce se introduce în el. Rare sunt însă aceste momente în care ne regăsim în acel punct: ele se confundă cu acțiunile noastre cu adevarat libere [s.n.]16. În acele clipe fulgurante, coincidem, pentru câteva momente, cu natura creatoare a ființei 17. Artă nu repeta nimic, nici nu reproduce creațiile naturii, ci prelungește operațiile acesteia, explicitându-se în entități distincte, originale, i.e., opere. Iată aceeași idee exprimată, în termeni foarte apropiați de Henri
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și profet, în tradiția ebraică ; prin Duhul care suflă unde voiește, în creștinism. Există, în islam, o figură aflată în afara categoriei de mesageri meniți să asigure continuitatea, lanțul instituțional al unei tradiții. Al-Khadir, al cărui echivalent iudeo-creștin este Ilie, intervine fulgurant pentru a inspira cunoașterea ultimă independent de situarea confesională a receptorului uman. E vorba despre o funcție spirituală perenă pentru care fiece tradiție are personaje emblematice și ea semnifică șansa, niciodată închisă, acordată oricărei căutări bine orientate. în al doilea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
toate acestea ei le concep prin analogie cu categoriile cerești, așa cum în toate văd material simbolic pentru ascensiune. Irineu al Lyonului, Tertulian, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Augustin acordă un loc important, desigur, misterului divin și experienței spirituale fulgurante, dar pun totuși accentul pe relația creștinismului cu timpul, cu istoria și cetatea, pe o transcendență care se dezvăluie deplin abia după sfîrșitul timpului și al istoriei. Trecînd de la autori la teme spirituale, René Guenon expune, de pildă, deosebirea existentă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
numeroase lucrări de istoria creștinismului, el a descoperit străină de spiritul credinței o religie oficială de tip judiciar, care concepe dreptatea divină după categoriile dreptului penal. Fulminînd împotriva acestei anamorfoze a distanței verticale, el mizează pe o distanță vertiginoasă, parcursă fulgurant de experiența contemplativă sau de actul creator. Andrei Pleșu își sprijină reflecția despre îngeri pe solul fenomenal format de texte din mai toate tradițiile spirituale. Pentru el, subiectul face parte din tematica intervalului vertical, a distanței-traseu, marcată de trepte, populată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mare greutate, este neprimitoare, sordidă, improprie scrisului. Uneori scrie în cimitir, alteori pe câte o bancă, în stradă. Citește cu voce tare, sub ochii intoleranți ai câte unui polițist. Inspirația este capricioasă, se pogoară când o aștepți mai puțin, e fulgurantă, și cere o bună primire. Când inspirația întârzie, bietul scriitor e o făptură jalnică, spăimântată: „Șed pe bancă și scriu de zeci de ori numărul 1848, în cruciș și în curmeziș, în toate felurile, și aștept să-mi vină o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Patapievici. Ultimul om, cum a fost el numit de Foucault, este unul pentru care funcționează perfect formula nietzscheană dumnezeu a murit. Nu-i de mirare că omul postmodern și-a reinventat zeii. El crede acum în consum pantagruelic, în succese fulgurante, în aparență, și într-un eu cât mai pântecos. Să nu ai astfel de preferințe ar însemna să fii un Ion Anapoda, după formula plină de umor și sugestie a lui Steinhardt care alege să umple această formulă cu conținutul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ceva. Dimpotrivă, iese în întâmpinarea a tot ceea ce cultura oferă și face minunate exerciții de interdisciplinaritate. El nu-și neagă evreitatea. Dimpotrivă, și-o afirmă în repetate rânduri, cu candoare, cu umor, cu insistență. Credința lui de convertit nu apare fulgurant. Este rezultatul unor intense căutări, așteptări, incubații. Jurnalul fericirii păstrează multe întâlniri culturale ale intelectualului încă nebotezat cu creștinismul. Aceste întâlniri pregătesc o ecloziune ulterioară, predictibilă de altfel. Credința lui Steinhardt nu apare de nicăieri. Cel care urma a se
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Părinți... Să presupunem că temerea lui Malthus redevine actuală: suprapopularea amenință Pământul. Resursele se vor epuiza. Omenirea va sfârși prin inaniție... Cum pe Marte nu putem trimite pe nimeni, aici pe Pământ trebuie găsite soluții salvatoare... Vine o minte luminată fulgurant (ca la Nietzsche), care propune eutanasierea persoanelor peste 65 de ani, tot sunt ei inutili... Dar ce fel de eutanasiere mai e și asta dacă victima însăși n-o cere și nu consimte să sfârșească astfel? Ca să se asigure că
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
caută să-l facă pe om fericit cu orice preț, chiar împotriva voinței sale... Eutanasierea e necesară dar nu suficientă, constată mințile puternice și neîndoielnic, vizionare, ale zilei. Problema lui Malhus nu și-a găsit rezolvarea. Și atunci? Apare (tot fulgurant) o găselniță: inventăm un virus care, chipurile, ar paraliza sistemul financiar. Banii lichizi dispar. Guvernul promite și îngăduie libertatea de a te aproviziona direct din magazine, fără bani. Visul oricărui imberb e pe cale de a se realiza: să cumperi ceți
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
-ntorc înapoi. Pe vatra corăbiei/ inima mi-o-ngrop subt spuză/ să-și țină jăratecul. Paserea focului/ nu-mi mai fâlfâie peste pereți./ Dăinuie veșnic potopul". Pajiștea cerului și pasărea focului nu își conturează prezența; dar tocmai absența le decupează fulgurant în văzduhul acestei peșteri platoniciene. Dimpotrivă, cele ce apar abia par pe ecranul lumii spălat de ape; ele nu sunt decât umbrele iluzorii ale potopului eshatologic. Zborul frânt al porumbilor sfâșiați de vânturi, focul stins care nu mai fâlfâie peste
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a vedea cu sufletul; sufletul vede alte priveliști, cele din miezul ascuns al lucrurilor 21. "E-același suflet simplu în lucruri laolaltă" (Alte priveliști, IV)22, identitatea inaparentă care ține în armonie tot ce este și nu se arată decât fulgurant, în străfulgerări de urme și de treceri: "sufletul, cât o umbră crescută sub frunză" (Cântece simple: Mărior, III), "suflet cât o mireasmă proaspătă și gălbuie" (Cântece simple: Mărior, IV)23. Imaginea sufletului întrupată în lumină, surprinsă în "clipa ceea rară
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
totuși posibilă, a inaparentului însuși: "întunecimea aripează alb". Irealizarea se conjugă aici cu revelarea; realul demundaneizat arată o altă dimensiune - invizibilă - acolo unde corpul lumii și al poemului se descompun. Albul din miezul întunecimii profilează imaginea matricială a unei înălțări fulgurante. Iată cum tot ceea ce coboară în imprezentabilul premanifestării dobândește în chiar liminarul acestei limite o strălucire nelimitată, a noii imagini care se ridică din adânc, vine de departe. A fi desprins de lume - și de imaginea evidenței pe care aceasta
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
figură fără formă care coboară în lume învăluită în lumină 33. Dar "strălucitorul trup" nu e tocmai imaginea trupului poetal care dă semnificabilul, arătând că totul e încă posibil, că se poate și altceva, dincolo de orizontul vederii? Trup ce apare fulgurant și dispare rănit în spuma mării de purpur. Dispare așa cum apare, în intervalul transparent dintre albastrul adânc și albastrul sfânt al cerului adânc: " Iar noi încremeniți priveam apusul,/ Albastrul sfânt al cerului adânc./ Se liniștise totul. Era pace./ Din pleoapa
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]