438 matches
-
francez prin "lucrările lui Haussmann" ("haussmanizarea"), cum s-au născut "politicile urbane", cum s-a ajuns la "urbanizarea chestiunii sociale", la "depolitizarea guvernării orașelor". În a doua parte a cărții se ocupă de etapa planificării urbane, când predominantă devine "viziunea funcționalistă a democrației", marile speranțe fiind acelea de a "moderniza societatea prin urbanizare", de a (re)descoperi "rolul orașului în creșterea economică", orașul fiind importantul "vector al modernizării sociale", un "vector al modernizării acțiunii publice". Echiparea și "dotarea orașului" s-au
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tuturor. Ameliorarea condițiilor de viață ale populației mobilizate în industrie trebuia să ducă la constituirea unei imense clase mijlocii urbane, susceptibile să golească de sens lupta claselor sociale. Puternic marcată de pecetea certitudinilor tehnocratice, această politică a dezvoltat o viziune funcționalistă a democrației, în care autoritatea științelor urbane, economice și sociale părea să absoarbă divergențele de interese dintre diferiții actori urbani. Astăzi, dezorganizarea ilustrată de incivilitățile și violențele urbane nu mai este etapa ineluctabilă, ci aceea tranzitorie a unui proces de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
s-au preocupat, de asemenea, ca orașele să fie mai curate și mai sigure, dar nu au avut în vedere o "amenajare coordonată a ansamblului țesăturii urbane, într-o viziune utilitară. Pentru aceasta va trebui un alt proiect, economist și funcționalist, cel care a fondat orașul Luminilor"1. Sub Vechiul Regim, corpul conducător al orașului își consacra timpul în special colectării impozitelor curente sau excepționale. Mai apoi, aprovizionării orașului cu hrană. Aceasta l-a făcut să neglijeze măsurile privind asistența nevoiașilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbanistă progresistă din secolul al XIX-lea, dar și pe cea a avangardei dintre cele două războaie mondiale 125, Le Corbusier asigura viitorul și audiența ideilor sale. La sfârșitul războiului, Carta de la Atena a devenit manifestul unei generații de arhitecți funcționaliști stimulați de potențialul oferit construcțiilor de oțel, beton armat și sticlă. Cultul pentru aer curat, lumină și spațiu deschis a valorizat imobilele poziționate pe înălțime. "[...] opțiunea pentru priveliștea plăcută, pentru aerul cel mai pur și expunerea la soare, în sfârșit
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comunele mici, unde alesul este mai expus presiunii proprietarilor-alegători, în marile orașe el temându-se de delict în cazul încălcării planificării urbane. Dincolo de eventuala tendință a aleșilor de a se comporta arbitrar, planificarea apare ca un corolar al falimentului gândirii funcționaliste în urbanism. Această flexibilitate a regulilor de urbanism putea fi oare evitată, de vreme ce documentele de planificare se bazau pe o filosofie a zonării perimată? Descentralizarea competențelor în materie de urbanism nu a fost urmată de adaptarea necesară a uneltelor planificării
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
reacțiile motorii. O completare cu însemnătate pragmatică, a concepției sale generale, conform căreia lumea este expresia unei construcții individuale, susținută cu argumentele reacțiilor motorii ale organismului. 3.3. Critica teoriei reflexului John Dewey Al doilea reprezentat de bază al gândirii funcționaliste născut pe tărâm american a fost John Dewey (1959-1952). Acesta a așezat la baza construcției sale teoria arcului reflex, ca reprezentând o perspectivă psihologică diferită de cea schițată după modelul structuralist a lui Wundt-Titchener. Psihologia americană avea nevoie de o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
simte durere la acțiunea căldurii focului, acesta este recepționat ca excitant. Mișcarea se îndreaptă atunci în direcția corespunzătoare focului. Când ceva atrage atenția, senzația este dependentă de mișcare, iar mișcarea de senzație. Este filosofia pe care se clădește întreaga teorie funcționalistă a lui Dewey. La o analiză mai atentă de îndată întreaga argumentație demonstrează de fapt cum comportamentul este produsul unei construcții subiective, care nu are nici o legătură cu obiectul reflectat (cu focul). Dewey împreună cu J.S. Engle (1869-1949) au fost inițiatorii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
5. Efectele cadrajelor din știri / 65 5. Media: realități și practici multiple / 73 5.1. Jurnalismul și politica: o relație de putere / 73 5.2. Perspective diferite asupra media / 78 5.2.1. Perspectiva sociologică / 78 5.2.2. Perspectiva funcționalistă / 83 5.2.2.1. Funcțiile media / 83 5.2.3. Feluri diferite de a face jurnalism: hard news vs. soft news / 88 5.2.4. Selecția știrilor / 90 5.2.5. Tipologii ale știrilor / 97 5.2.6. Caracteristicile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
echipa sa au căutat doar "efecte" ale conținutului media specifice, individuale, măsurabile, pe termen scurt, concluzionând că media nu sunt foarte importante în formarea opiniei publice. În pofida acestor limitări, nu se poate omite contribuția majoră pe care descoperirea de către cercetătorii funcționaliști a grupurilor primare și a influenței lor a avut-o asupra evoluției studiilor dedicate media. Multiple studii dedicate campaniilor electorale, experimente psihologice de laborator și analize neuronale toate indică faptul că mesajele materialelor media sunt interpretate și contextualizate de către indivizi
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
reduc adesea jurnaliștii la un singur tip de actori, care acționează ca reacție la un singur tip de mediu cel al propriei profesii -, neglijând mai vastele contextele culturale, istorice, politice și economice în care activează jurnalismul. 5.2.2. Perspectiva funcționalistă 5.2.2.1. Funcțiile media Știrile răspund unei cereri sociale, aceea de a pune la dispoziția cetățenilor informații de interes public și de a ghida, în același timp, dezbaterea publică. Din acest motiv, mass-media s-a transformat în principala
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
care îl definesc, față de care este responsabil : rațiune, demnitatea persoanei, libertatea ei, capacitatea ei de a se întreba asupra adevărului, de a-l căuta. Din această perspectivă, societatea e mediul în care valorile menționate se actualizează, dar nu în mod funcționalist, în orizontul exclusiv al vieții de aici, ci pentru a pune la lucru și la încercare statura completă a persoanei. Simone Weil își dorea ca proiectul de societate întemeiat pe principii spirituale pe care ea îl construiește în L'Enracinement
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fumatul, alcoolismul, consumul de droguri, prostituția) ca fiind expresii ale thanatosului (dorinței de moarte). Abordarea sociologică. Teoriile sociologice aduc în atenție noțiunea de conformism social și interconexiunile care se crează între conformismul social și devianța socială în contexte diferite. Paradigma funcționalistă. Spre deosebire de abordările tradiționale ale devianței (abordarea biologică și cea psihiatrică), care localizau cauzele comportamentului deviant la nivel de individ, paradigma funcționalistă (Parsons, T., 1951, Merton, R.) a elaborat o interpretare de tip holistic, care caută sursele devianței la nivelul structurilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
noțiunea de conformism social și interconexiunile care se crează între conformismul social și devianța socială în contexte diferite. Paradigma funcționalistă. Spre deosebire de abordările tradiționale ale devianței (abordarea biologică și cea psihiatrică), care localizau cauzele comportamentului deviant la nivel de individ, paradigma funcționalistă (Parsons, T., 1951, Merton, R.) a elaborat o interpretare de tip holistic, care caută sursele devianței la nivelul structurilor sociale deficitare. În viziunea lui Parsons, devianța este o stare de alienare, o ieșire din standardele sociale pe care societatea are
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pentru că n-a avut prilejul să ia cunoștință de alternative, o va considera “obiectivă”, singura reală și comprehensibilă. Orice altă realitate va întâlni, apoi, el o va trata prin propriul sistem de referințe, se va situa doar în funcție de această „viziune funcționalistă a lumii”, cum o numește Abric (1994), apelând la “zestrea” sa. Orice nouă realitate va căpăta semnificație doar atinsă de această „aripă protectoare” care l-a marcat. El o va interpreta din unghiul cunoașterii sale. Dacă membrii unui grup împărtășesc
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
norma fundamentală a societăților moderne: "solidaritatea negativă nu este decât emanația unei alte solidarități de natură pozitivă: este repercusiunea în sfera drepturilor reale a sentimentelor sociale care vin din altă sursă"7. Această viziune "holistă" a fost preluată în cadrul paradigmei funcționaliste și a dat naștere ideii că dependența reciprocă dintre subsisteme diferențiate constituie coeziunea. În Structura acțiunii sociale (1937) Talcott Parsons a realizat o sinteză funcționalistă între teoria durkheimiană a consensului și teoria weberiană a acțiunii, anulând divergența lor fundamentală referitoare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sociale care vin din altă sursă"7. Această viziune "holistă" a fost preluată în cadrul paradigmei funcționaliste și a dat naștere ideii că dependența reciprocă dintre subsisteme diferențiate constituie coeziunea. În Structura acțiunii sociale (1937) Talcott Parsons a realizat o sinteză funcționalistă între teoria durkheimiană a consensului și teoria weberiană a acțiunii, anulând divergența lor fundamentală referitoare la elementele normative 8. O consecință a acestei sinteze este tratarea problemei solidarității fără elemente de dreptate. Respingând, asemenea lui Durkheim, explicațiile utilitariste și contractualiste
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Capacitatea de influențare este o funcție a solidarității colective; în același timp, influența lucrează asupra solidarității, prin procesul de legitimare a inegalității și prin conectarea intereselor și motivațiilor individuale la fluxul schimburilor sociale. Prin subordonarea dreptății față de puterea socială, paradigma funcționalistă a arătat anumite limite, legate chiar de logica consensuală și de ceea ce Giddens a numit "mitul originii conservatoare a sociologiei"23. În jurul anului 1968, preocuparea sociologilor pentru problema dreptății anunța epuizarea paradigmei echilibrului static și preferința pentru teorii mai "dinamice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
împăcat în teoria socială, pentru că societatea occidentală descoperise între timp idealul dreptății sociale. Modelul echilibrului, al conservării și al coeziunii promovat de Parsons fusese pus în discuție încă din anii '50, de către Robert K. Merton care a transformat radical analiza funcționalistă, prin cercetarea fenomenelor anomice. Conceptele propuse de Merton ("funcție latentă" și "funcție manifestă", "consecință neașteptată", insiders-outsiders, deprivare relativă, strain theory etc.) sunt orientate spre ideea de ambivalență normativă, în care coeziunea și conflictul sunt posibile în egală măsură, în funcție de interpretarea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în considerare mai multe demersuri post-seculare (Rorty, Vattimo, Girard, Wilson și Hick), ea caută să vadă dacă societatea actuală mai poate asuma un sens al carității pe care l-au avut societățile din trecut. Nu este vorba de o abordare funcționalistă a religiei, indiferentă la tipul de religie, ci este vorba de a plasa chestiunea în centrul problemei creștine a iubirii aproapelui. Admițând o largă libertate față de dogma creștină a mântuirii, cele cinci demersuri post-seculare admit că solidaritatea umană filtrată prin
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
occidentalului. Dar, paradoxal, nu comportamentul convențional înțelept asigură funcționarea sistemului. Sistemul occidental funcționează din inerție, în virtutea angajamentului personal, a datoriei, responsabilității și virtuților civice, adică a valorilor tradițional atașate religiosului. Păstrarea lui în bune condiții de funcționare presupune o reevaluare funcționalistă a religiei, cu prezervarea acestor valori. Tradiția este sacrificată de contemporani în numele eficienței și progresului, arată Wilson. Acest fapt produce o sărăcire a vieții sociale. Respingerea religiei pe temeiuri intelectuale s-a făcut în Occident fără evaluarea tuturor consecințelor dezechilibrelor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
finalizarea acestei lucrări. Capitolul I PE URMELE IDENTITĂȚII CĂRTURARULUI DIN PROVINCIE Conform analizei întreprinse de istoricul francez Christophe Charle 1, trei perspective complementare oferă un spectru coerent de abordări asupra intelectualității. Analizat în sfera sociologiei, intelectualul este definit pe baze funcționaliste, prin raportare la diviziunea muncii și la stratificarea socială, cu accent pe capitalul simbolic deținut, generator de prestigiu, conferind intelectualilor aura de "boieri ai minții". Perspectiva culturală accentuează rolul intelectualului în câmpul cultural, în ipostaza de producător de bunuri culturale
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dar și de dinamica producției culturale scrise corelate cu necesitatea creșterii gradului de alfabetizare. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățământul înregistrează un avans considerabil, iar educația devine pârghia de acces spre poziții sociale înalte. Teoriile funcționaliste promovate de Emile Durkheim sau Talcot Parsons conferă educației funcția de creare a identității sociale a individului, cu accent fie pe solidaritatea socială, fie pe componenta individuală. Într-o societate meritocratică, educația devine principalul mecanism de alocare a rolurilor pe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care îl definesc, față de care este responsabil : rațiune, demnitatea persoanei, libertatea ei, capacitatea ei de a se întreba asupra adevărului, de a-l căuta. Din această perspectivă, societatea e mediul în care valorile menționate se actualizează, dar nu în mod funcționalist, în orizontul exclusiv al vieții de aici, ci pentru a pune la lucru și la încercare statura completă a persoanei. Simone Weil își dorea ca proiectul de societate întemeiat pe principii spirituale pe care ea îl construiește în L'Enracinement
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pentru că n-a avut prilejul să ia cunoștință de alternative, o va considera „obiectivă”, singura reală și comprehensibilă. Orice altă realitate va Întâlni apoi, el o va trata prin propriul sistem de referințe, se va situa doar În funcție de această „viziune funcționalistă a lumii”, cum o numește Abric (1994). El va da sens conduitelor sale, se va adapta, Își va defini locul apelând doar la achizițiile dobândite În aceste condiții, va Înțelege realitatea și va reacționa apelând la „zestrea” sa. Orice nouă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de exemplu, împuternicește organizația logică și mecanică să opereze diviziunea muncii, să stabilească standardul producției și să creeze un sistem artificial care elimină sau subordonează lumea naturală. Instrumentaliștii (Hughes Rip și Kemp, Robinson) analizează tehnologia din punct de vedere utilitarist, funcționalist și neutral. Oricum, substantiviștii și instrumentaliștii sunt convinși că de înțelegerea raportului știință/tehnologie și societate, precum și a modului lor de intercondiționare depinde soluționarea problemelor legate de sistemele de producție și consum care, în ultimă instanță, sunt responsabile pentru sustenabilitatea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]