7,586 matches
-
care trebuie și mai bine să fie evidențiat: obligația subiectului de a recunoaște subiectivitatea celuilalt. Această obligație constituie o necesitate deontologică, deoarece numai În funcție de această condiție devine posibilă surmontarea individualității empirice pentru ascensiunea la universalitate, element care este, de altfel, fundamentul Eticii. Lăsăm deoparte semnificația teoretică a atitudinii În cauză a conștiinței, lucru care Împrumută din caracterul unei veritabile categorii, În virtutea atitudinii În temă, subiectul atribuie altcuiva, În afară de el, propria sa calitate de subiect și se plasează astfel, el Însuși În raport cu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
privatum sub tutela jurispublici latet”. Cu toate acestea, dacă În sens larg Întregul drept e public, distincția Între drept public și drept privat poate fi menținută Într-un sens mai restrîns, cu condiția de a i se da un alt fundament decât cel propus de teoriile până acum amintite. Trebuie să observăm că fiecare ordine juridică consistă, Înainte de toate, dintr-o serie de norme fundamentale (scrise sau nescrise, legislative sau consuetudinare), care determină organizarea și funcționarea ordinii Înseși. Aceste norme constitutive
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și Drept, Raport Juridic și Subiecte de Drept (Persoane), Fapte, Acte și Afaceri juridice, Dreptul În determinarea licitului și ilicitului etc. După acestea, gânditorul trece la definiția Statului. Capitolul VI Relațiile dintre stat și drept 1. Imperativul justiției (dreptății) și fundamentul rațional al Statului Unitatea indisolubilă dintre stat și drept, este un adevăr unanim acceptat În toate teoriile moderne, de la Renaștere Încoace. Giorgio del Vecchio Îl pune ca piatră de temelie a concepției sale: „Statul este centrul ordinii juridice care se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dreptului natural al persoanei umane Înțelege mai puțin să semnifice o apărare sau un dig contra autorității Statului, cât o concepție rațională a acestei autorități și cerința unei reforme radicale a acesteia ab intus, „dacă ea s-a abătut de la fundamentul ei legitim”. „Fără Îndoială, subilniază filosoful italian neokantian, scopul imediat al acestei afirmări, repetat de atâtea ori și În diverse maniere, În decursul secolelor, a fost de a le reaminti organelor de Stat la observanța limitelor lor juridice și a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ar fi vârsta sa, trebuie să onoreze și să respecte pe părinții săi” (art. 315), ceea ce, evident depășește obligația juridică de non laedere (non ucidere)! De remarcat este faptul - menționat de Giorgio del Vecchio - că la toate popoarele, instituția căsătoriei, fundament al familiei, a avut Întotdeauna și are un caracter religios. „Ca marele mister al nașterii și al morții, faptul pentru două ființe de a contracta o legătură pentru totdeauna, În vederea procreării, plasează ființa umană, așa-zicând, În prezența divinității. De
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
exercițiul acestui drept, adică „manifestările sociabilității umane, pentru atât cât ele se desfășoară În ceea ce este de domeniul Statului. Adică trebuie să se insereze, logic și real, În ordinea proprie a Statului Însuși”. Toate speciile de societăți umane au ca fundament un anumit consimțământ. Aceasta s-a recunoscut, tacit, prin simplul fapt al vieții În comun, prin natura Însăși, prin sentimentele Înnăscute. În principiu, pe baza liberului consimțământ asociațiile pot să se organizeze În vederea aceluiași scop, fără să aibă nevoie de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
putea să se preteze la numeroase erori care se Înmulțesc În acest domeniu și pe care este bine să le refutăm. Prima susține că Statul ar fi creatorul dreptului și că, prin urmare, acesta din urmă nu ar avea alt fundament decât În puterea și În voința arbitrară a Statului Însuși. Adevărul este, dimpotrivă, că Dreptul izvorăște din spiritul uman și că manifestările multiple și spontane ale spiritelor individuale tind să se compună și să se coordoneze, convergent, În acest centru
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Stat, care este exact subiectul ordinii juridice. Aceasta nu Înseamnă că Întreaga intervenție a Statului ar fi dreaptă, justă, nici că legislatorii sunt infailibili” - observă, pe drept cuvânt, Giorgio del Vecchio. Gânditorul italian socotea că problema trebuie pusă pe alte fundamente filosofice, decât acelea În care se posta filosoful englez. Giorgio del Vecchio enunță În preajma imediat premergătoare celui de al Doilea Război Mondial, ideea că poate fi admis „ca un ideal de ordin etic sau deontologic care, filosoficește, să se opună
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
putea fi mai contrar față de adevăr, decât să identificăm a priori acești termeni opuși, adică de a considera orice dat relativ al experienței ca având o valoare absolută. În același mod s-ar confunda printr-un paralogism grosolan, metodele și fundamentele disciplinelor etice cu acelea ale disciplinelor fizice: s-ar submina și aneantiza, Într-un cuvânt, lumea lui «a trebui să fie» (Sollen, n.n. - V.V.) cu aceea a lui «a fi» (Sein, n.n. - V.V.)”. În consecință: Statul este - după Del Vecchio
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
aibă o tendință de a se constitui În unitate politică, adică de a-și da o organizare politică potrivită relațiilor sale de viață, care trebuie să se dezvolte În cercul său și să se sprijine pe el. Națiunea este (Ă) fundamentul natural al edificiului a cărui Încoronare trebuie să fie Statul”. 2. Teritoriul Stabilitatea locuinței este condiția esențială a stabilității raporturilor juridice. Totodată, unui stat care nu avea dominația unui teritoriu i-ar lipsi autarhia, adică independența necesară. Dacă teritoriul său
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pește să explice oceanul în care înoată. Dumnezeu este o superpoziție a spiritului, existent în toate lucrurile. {i să vedeți cât este de simplu să înțelegem comutativitatea noastră cu Dumnezeu și cât de mult contează să înțelegem cel mai simplu fundament universal, am să dau exemplul matematic: A^B#B^A. Simplu ca bună ziua, dar este prea simplu ca să credeți nu-i așa? Pentru că așa ne place nouă oamenilor, să facem din țânțar harmăsar și tot ce este simplu să nu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
nivelul cel mai înalt de vibrație”. Încercarea de a-l defini pe Dumnezeu constituie cel mai îndrăzneț gând al minții umane. Despre Dumnezeu am mai scris în cartea mea, dar nu ar ajunge o mie de vieți să explici acest fundament universal și vital pentru noi, ființele extraordinare numite oameni. Dar când ajungi să înțelegi mai simplu acest mister universal, nu te mai chinui și nu te mai rătăci în DE CE-uri și în explicații interminabile. Când ajungi și accepți
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
să mai plece. Iar Ubu al XIV-lea își construiește Versailles-ul său". Sau: "Trăim într-o epocă de uriașă, fantastică explozie, expansiune și înstăpînire a prostiei, ca valoare. Prostia inteligentă, științifică, descurcăreață, șmecheră; prostia sublimă, cezarică, divină: prostia ca fundament, ca acoperiș, ca stil și ca Weltanschauung...". Umoarea intrinsecă a acelei epoci pentru care prostia avea semnificația unei abrutizări induse de tiranie, dar și cea a unui simulacru, ca mijloc de apărare împotriva apăsării enorme exercitate de aceasta, a fost
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
În privința lui, Joanna-Jeni și toți ceilalți care behăiau patetic, sau recitau versuri În cor, Își pierdeau vremea de pomană. Christina nu era decît victima unor impostori, dacă-și imagina că poate mișca polii Pămîntului cu asemenea improvizații, lipsite de orice fundament științific, și ar fi trebuit să o prevină, dar deocamdată avea treburi mult mai urgente, iar prima dintre ele era să ajungă În preajma lui Valerian, pentru a-l Întreba de pardesiu. Îl pierduse, Între timp, din ochi. Se prea poate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
băgat cineva mîna și a tulburat-o. — Aha, Înseamnă că am rămas amîndoi așa de la Marea Spirală. Atunci s-au Învîrtit toate În capul meu, pînă cînd nu am mai știut unde mă aflu. Această explicație banală și fără nici un fundament științific reuși să-i satisfacă Îndeajuns, pentru a se ocupa apoi de pregătirile de drum. Trebuiau să plece cît mai curînd din oraș, deoarece, În pofida asigurărilor Christinei că Marychka e o fată cinstită și deosebit de conștiincioasă, Pablo se temea că
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
în evidență caracterul deformator al educației totalitare au fost utilizați termenii de dresaj și îndoctrinare. S-a arătat că, pentru a forma „oameni noi”, regimurile totalitare înlocuiesc educația cu dresajul, prin «situarea proceselor formative - de fapt de formative - doar pe fundamentul biologic și cel psihologic elementar: reflexe necondiționate și condiționate» (L.Antonesei). Se ajunge în felul acesta la un dresaj general permanent. Îndoctrinarea reprezintă «un gen aparte de învățare, dar o învățare cu un caracter tendențios și parțial, ajungând să încorseteze
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ONG urile, împreună cu presa, exercită un control asupra a ceea ce Larry Diamond descria drept «tendința constantă a statului de a-și centraliza puterea și de a scăpa de sub controlul civil și de responsabilitatea sa publică». Fără îndoială, „societatea civilă este fundamentul democrațiilor. Într-o foarte mare măsură, organizațiile și rețelele cetățenești, înlocuiesc, în funcția sa de cerber, presa aflată tot mai mult sub controlul corporatist. Deși societatea civilă este cea care le oferă megainstituțiilor guvernamentale și de piață puterea, instituțiile societății
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
deplin numai atunci când adevărații apărători ai intereselor populare își vor da seama că dușmanul nu este numai aparatul numeros al guvernului centralizat, ci și uriașele corporații, care nu sunt angajate față de vreun loc, persoană sau interes uman. Globalizarea economică este fundamentul pe care se construiesc imperiile noului colonialism corporatist;” Se poate vorbi de trei forumuri importante care au servit la procesul de construire a consensului în sprijinul globalizării economice: Consiliul pentru Relații Externe, Comisia Bilderberg și Comisia Trilaterală. [...] Seamănă mult mai
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
asemenea acțiune să fie dificilă, dacă nu chiar imposibilă. Ca să corectăm această profundă disfuncționalitate trebuie să îndepărtăm iluziile transei noastre culturale colective. Să recuperăm puterea cedată unor instituții ratate, să ne asumăm responsabilitatea pentru viețile noastre și să refacem structura fundamentului constituit din familie și comunitățile grijulii, să creăm locuri pentru oameni.” 5. Necesitatea unei «Revoluții Ecologice, Religioase și a Respectării drepturilor omului» Potrivit teoriilor dr. Korten (care a ajuns la concluzia înainte de 1992 că Statele Unite promovau activ atât pe plan
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
se maturizeze și să priceapă că trecutul reprezintă o realitate de care nu poți fugi. Repetatele mustrări, legate de un moment sau altul al traiului anterior, aruncate cu ciudă asupra soției, erau lipsite de orice rațiune. O gelozie absurdă, fără fundament, nu făcea decât să le strice relația. Era inevitabil ca familia Noia să se întâlnească cu Ștefan Escu pe stradă sau în altă parte și acesta să-și salute fosta nevastă. Radu urla și făcea o adevărată dramă după fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de învățământ de stat. (Fiind în cadrul titlului destinat învățământului preuniversitar, se impune eliminarea termenului „preuniversitar” din cuprinsul textului. (3 Unitățile particulare de învățământ sunt unități libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât și economico financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituție. (Pentru o corectă exprimare, considerăm că se impune înlocuirea sintagmei „unitățile particulare de învățământ” cu sintagma „unitățile de învățământ particular”; în egală măsură propunem a se elimina sintagma „unități libere, deschise”. (4 Autorizarea de funcționare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
aceste cheltuieli sunt finanțate din bugetele locale, în cadrul finanțării complementare. SECȚIUNEA 2: Baza materială a învățământului preuniversitar de stat Art. 112 (1 Unitățile de învățământ de stat pot deține în administrare bunuri proprietate publică, cele de învățământ particular au drept fundament proprietatea privată, iar cele de învățământ confesional aparțin, în funcție de entitatea care le-a înființat, uneia dintre cele două forme de proprietate. (Se impune eliminarea tezei finale - „iar cele de învățământ confesional aparțin, în funcție de entitatea care le-a înființat, uneia dintre
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
religios ori ale unui alt furnizor de educație, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi; b persoane juridice de drept privat. (2 Instituțiile de învățământ superior particulare au autonomie universitară, conform prevederilor prezentei legi, și autonomie economico financiară, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituție. (3 Structurile universităților particulare și confesionale particulare, atribuțiile, durata mandatelor, precum și alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitară, avizate de fondatori și aprobate de senatul universitar cu respectarea strictă a prevederilor
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cu atât mai mult s-ar impune acoperirea acestor cheltuieli și pentru manifestările științifice organizate în Țară; în egală măsură, opinăm că aceste manifestări științifice trebuie să fie organizate în interesul învățământului, în caz contrar, decontarea ar fi lipsită de fundament. (2 Personalul prevăzut la alin. (1 înaintează unității de învățământ propuneri de valorificare a rezultatelor acțiunii pentru care a primit aprobarea de deplasare. Art. 275 (1 Cadrele didactice au obligația morală să își acorde respect reciproc și sprijin în îndeplinirea
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Democrat din 2006 proiectul-program România Socială, ce propune o ambițioasă și complexă viziune inovatoare asupra dezvoltării societății românești, întemeiată pe valorile stângii. Acest program a fost dezvoltat pe larg, în același an, în volumul intitulat "America, Europa si Modernizarea României Fundamente pentru un proiect românesc de societate", publicat de Editura Economică. Numele lui Mircea Geoană este legat nu doar de politică și diplomație, ci și de o puternică activitate în domeniul societății civile. Mircea Geoană se numără printre membri fondatori ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]