1,006 matches
-
reflectând selecția operată de tratamentele chimio-antibiotice recent aplicate sau aflate în curs: Haemophillus influenzae, Staphilococcus aureus, Streptococi betahemolitici, germeni din genurile Klebsiella, Aerobacter și Proteus, Escherichia coli și Pseudomonas aeruginosa, Streptococi microaerofili, anaerobi din genurile Bacteroides și Fusobacterium și ocazional fungi. În supurațiile bronșiectatice cronicizate, tratate în mediu de spital, flora sputei este dominată de enterobacterii și Pseudomonas. Supurațiile fetide cu germeni anaerobi sunt în prezent mult mai rare decât în perioada preantibiotică. Deși în bronșiectazii s-au înregistrat cu o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
rapidă aparțin categoriilor de pacienți imunocompromiși: tratament imunosupresor după transplant, corticoterapie sistemică agresivă, SIDA, chimioterapie pentru neoplasm; de asemenea, infecțiile fungice au incidență crescută la pacienții cu malnutriție, diabet dezechilibrat, antibioterapie intensivă, discrazii sangvine, boală Hodgkin, tuberculoză, sarcoidoză etc. [35]. Fungii patogeni primari descriși clasic sunt: Histoplasma capsulatum, Coccidioides immitis, Blastomyces dermatitidis, Paracoccidioides brasiliensis, Sporothrix schenckii; acești fungi sunt dimorfi, prezentând formă de micelii în natură și luând formă de drojdie la temperatura corpului. Fungii oportuniști sau secundar patogeni sunt: Cryptococcus
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
de asemenea, infecțiile fungice au incidență crescută la pacienții cu malnutriție, diabet dezechilibrat, antibioterapie intensivă, discrazii sangvine, boală Hodgkin, tuberculoză, sarcoidoză etc. [35]. Fungii patogeni primari descriși clasic sunt: Histoplasma capsulatum, Coccidioides immitis, Blastomyces dermatitidis, Paracoccidioides brasiliensis, Sporothrix schenckii; acești fungi sunt dimorfi, prezentând formă de micelii în natură și luând formă de drojdie la temperatura corpului. Fungii oportuniști sau secundar patogeni sunt: Cryptococcus neoformans, Torulopsis glabrata, specii de Candida, Mucor și Aspergillus. Rolul chirurgului toracic în managementul micozelor pulmonare este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
boală Hodgkin, tuberculoză, sarcoidoză etc. [35]. Fungii patogeni primari descriși clasic sunt: Histoplasma capsulatum, Coccidioides immitis, Blastomyces dermatitidis, Paracoccidioides brasiliensis, Sporothrix schenckii; acești fungi sunt dimorfi, prezentând formă de micelii în natură și luând formă de drojdie la temperatura corpului. Fungii oportuniști sau secundar patogeni sunt: Cryptococcus neoformans, Torulopsis glabrata, specii de Candida, Mucor și Aspergillus. Rolul chirurgului toracic în managementul micozelor pulmonare este în general diagnostic, însă există anumite situații în care chirurgia de rezecție are indicație terapeutică, iar terapia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
histoplasmoză simptomatică [35]. Reprezintă infecția fungică oportunistă a unui parenchim pulmonar emfizematos [40]; boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) oferă condițiile necesare instalării histoplasmozei cavitare cronice. Imagistic se descriu cavități parenchimatoase. Progresia bolii se produce prin infectarea pereților cavitari și dispersarea fungilor, cu pneumonită, necroză și cavitație în alte arii pulmonare. Simptomatologia clinică este suma manifestărilor BPOC și infecției pulmonare cronice iar radiologic se constată mărirea cavităților existente și apariția de noi cavități pulmonare [35]. Cavitățile cu pereți de cel puțin 4mm
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
de amfotericină B ca inducție, apoi itraconazol 400 mg/zi toată viața (sau fluconazol, itraconazol) pentru prevenția recăderii. Ca terapie de salvare pentru cazurile neresponsive este propus posaconazolul 800 mg/zi suspensie orală [54]. ASPERGILOZA Aspergillus este un gen de fungi ubiquitari saprofiți ce cuprinde peste 350 de specii, larg răspândite în natură. Pentru om pot deveni patogene speciile A. fumigatus, A. flavus, A. niger, A. terreus, A. nidulans, A. caneus, A. sulphureus, A. glaucus, A. orzay, A. sycowi etc. În funcție de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
A. nidulans, A. caneus, A. sulphureus, A. glaucus, A. orzay, A. sycowi etc. În funcție de numărul de spori (conidii) inhalați și de statusul imunologic, pacientul poate dezvolta de la o infecție pulmonară asimptomatică până la infecția fulminantă, fatală. Aspergilomul Reprezintă colonizarea și dezvoltarea fungilor la nivelul unei cavități pulmonare preexistente comunicante la nivelul arborelui traheo-bronșic; fungii se dezvoltă și formează micetomul sau aspergilomul. Evoluția bolii constă în dezvoltarea și creșterea miceliilor în pereții cavității pulmonare, pe care de regulă nu îi depășesc; în schimb
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
etc. În funcție de numărul de spori (conidii) inhalați și de statusul imunologic, pacientul poate dezvolta de la o infecție pulmonară asimptomatică până la infecția fulminantă, fatală. Aspergilomul Reprezintă colonizarea și dezvoltarea fungilor la nivelul unei cavități pulmonare preexistente comunicante la nivelul arborelui traheo-bronșic; fungii se dezvoltă și formează micetomul sau aspergilomul. Evoluția bolii constă în dezvoltarea și creșterea miceliilor în pereții cavității pulmonare, pe care de regulă nu îi depășesc; în schimb produc necroza pereților și desprinderea straturilor interne, formându-se astfel un „ghem
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
și creșterea miceliilor în pereții cavității pulmonare, pe care de regulă nu îi depășesc; în schimb produc necroza pereților și desprinderea straturilor interne, formându-se astfel un „ghem” (sau mai multe) de aspect maroniu, cenușiu, roșiatic sau gălbui, alcătuit din fungi vii și morți, elemente sangvine și detritusuri. Creșterea miceliilor, eliberarea micotoxinei și reacția inflamatorie duc la lărgirea cavității și creșterea micetomului. În cazul morții miceliilor aspergilomul se poate lichefia și elimina prin spută; mai rar se poate calcifica. Cavitățile pulmonare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
superiori și în segmentele apicale inferioare. Prezența Aspergillus în spută nu justifică diagnosticul de aspergiloză (contaminare); asocierea culturilor pozitive cu tabloul clinic sugerează însă diagnosticul. Bronhoscopia precizează originea hemoptiziei; se poate practica lavajul bronho-alveolar, cu probabilitate crescută de a izola fungii în cultură. Puncția-aspirație percutană transtoracică poate obține material pentru cultură în aspergiloamele periferice. Anticorpi serici anti-Aspergillus pozitivi în prezența imagisticii sugestive diagnostichează aspergiloza [51]. Tratament Tratamentul antifungic sistemic nu are efect în aspergilom [3, 44]. Tratamentul chirurgical are indicație de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
direct de la om la om, dar se poate transmite prin secreții contaminate). Se formează granuloame cu supurație și microabcese; neutrofilele și macrofagele nu reușesc să fagociteze sferulele. În progresia boli imunitatea umorală scade, probabil datorită unor substanțe imunosupresoare eliberate de fungi [35]. Din punct de vedere patogenic, coccidioido-micoza se aseamănă tuberculozei:primoinfecția produce complexul primar, alcătuit din pneumonită și afectare ganglionară regională, uneori asimptomatică = coccidioidomicoza primară;reactivarea și reinfecția produc leziuni pulmonare polimorfe, (coccidioidomul, caverna etc.) = coccidioidomicoza persistentă;diseminarea extrapulmonară, frecventă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
pacienți cu SIDA; se adminstrează amfotericina B urmată de itraconazol permanent, dar răspunsul este de doar 20-50% [32]. Au mai fost descrise localizări osteoarticulare, conjunctivale, meningeale etc. ZYGOMICOZA (MUCORMICOZA) Este o infecție micotică rară, dar cu potențial letal, produsă de fungi din subclasa Zygomycetes, clasele Mucor, Absidia, Rhizopus, Mortierella, Basidiobolus. Boala mai este denumită și ficomicoză. Acești fungi sunt saprofiți ubicuitari, în condiții normale nefiind patogeni pentru oameni. Anumite condiții patologice reprezintă factori de risc pentru mucormicoză: neutropenia prelungită, acidoza, hiperglicemia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
32]. Au mai fost descrise localizări osteoarticulare, conjunctivale, meningeale etc. ZYGOMICOZA (MUCORMICOZA) Este o infecție micotică rară, dar cu potențial letal, produsă de fungi din subclasa Zygomycetes, clasele Mucor, Absidia, Rhizopus, Mortierella, Basidiobolus. Boala mai este denumită și ficomicoză. Acești fungi sunt saprofiți ubicuitari, în condiții normale nefiind patogeni pentru oameni. Anumite condiții patologice reprezintă factori de risc pentru mucormicoză: neutropenia prelungită, acidoza, hiperglicemia, tratamentul chelator cu deferoxamină, limfoame, leucemii, tratamentul prelungit cu antibiotice, antimetaboliți sau corticosteroizi, imunosupresia post-transplant. Sporii inhalați
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
an pentru prevenția recăderilor (sub 10% sub tratament) [40], amfotericina B și voriconazol, itraconazol. Indicația de rezecție pulmonară este diagnostică; este de preferat abordul miniinvaziv. ACTINOMICOZA Actinomicoza și nocardioza sunt infecții cauzate de microorganisme care deși se aseamănă morfologic cu fungii și sunt prezentate împreună cu aceștia, sunt mai apropiate de bacterii și răspund la tratamentul cu antibiotice. Actinomicoza este infecția cronică granulomatoasă cauzată în principal de Actinomyces israelii. Acesta se poate găsi în flora cavității bucale. În organism infecția se manifestă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
cancerului a renăscut pe o nouă bază, plauzibilă și modernizată. 1.2.3.1. Etiologia bacteriană și parazitară La sfârșitul secolului XIX și primele decenii ale secolului XX, au fost incriminați ca agenți cauzatori ai unor cancere diferite bacterii, levuri, fungi, protozoare, spirochete și coccidii. Din păcate, investigațiile riguroase de verificare efectuate ulterior, nu au putut furniza dovezi peremptorii pentru rolul carcinogen al acestor germeni suspectați. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială În 1926, Premiul Nobel era atribuit
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cealaltă parte Robert Charles Gallo (n. 23 martie 1937) și colaboratorii săi. Ni se pare interesant să relatăm cum s-a desfășurat disputa franco-americană privitoare la prioritatea descoperirii virusului HIV, deschizător de drum pentru invazia ulterioară a organismului cu bacterii, fungi și virusuri oportuniste. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Descrierea clinică a SIDA și aspecte ale epidemiologiei acestei boli. Prima descriere a imunodeficienței dobândite ca entitate clinică, a fost făcută în SUA de către M. S. Gottlieb și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a fost făcută în SUA de către M. S. Gottlieb și colaboratorii, în 1981; ei au fost frapați de prezența, la un grup de homosexuali, a sarcomului Kaposi, care evolua însoțit de unele infecții cu germeni oportuniști, bacterii (Pneumocystis carinii) și fungi. Concomitent, în paginile aceleiași reviste, un alt american, F. P. Siegal, a descris la rându-i o imunodeficiență severă dobândită tot prin practici homosexuale, manifestată prin apariția unei erupții herpetice perianale. Epidemiologul american James Curran anunța în 1982 că a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
regenera peretele celular și de a se transforma în celule normale (reversia protoplaștilor), protoplaștii au fost intens utilizați pentru studiul aspectelor biogenetice, morfo-structurale și fiziologice ale acestui înveliș celular. Până în prezent au fost obținuți protoplaști la numeroase specii de alge, fungi și plante superioare. Drojdiile se numără printre organismele, care au procurat cele mai mari satisfacții în acest sens. Eddy și Williamson (1957) au fost primii cercetători care au obținut protoplaști de drojdii (Saccharomyces carlsbergensis) utilizând ca sursă de enzime litice
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
care intervin în polimerizarea și depolimerizarea lor, fenomene de care depinde segregarea cromozomilor și migrarea lor polară. În concluzie, se poate afirma că, nucleele drojdiilor prezintă un plan de organizare și comportament funcțional similare cu ale altor grupe taxonomice de fungi și chiar cu unele alge. Persistența învelișului nuclear și a nucleolului în timpul ciclului celular, dezvoltarea unui fus intranuclear, prezența unor corpi polari ai fusului încastrați în învelișul nuclear, absența condensării cromozomilor și a plăcilor metafazice tipice reprezintă însușiri definitorii, comune
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
se folosesc elemente de control numite casete. 1.13.5. Poziția sistematică a speciei Schizosaccharomyces pombe Conform regulilor internaținale de nomenclatură botanică, toate ciupercile, după sistemul celor cinci regnuri ( I - Regnul Monera, II - Regnul Protista, III - Regnul Plantae, IV - Regnul Fungi, V - Regnul Animalia ) propus de Whittaker (1969) și privind citocromul c din diferite organisme ( Nolan și Margoliasch, 1968) au fost grupate în Regnul Fungi, Încrengătura (Filum) Eumycota. Unitățile sistematice inferioare sunt: subîncrengătura, clasa, ordinul, familia, genul, specia. La rândul lor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
după sistemul celor cinci regnuri ( I - Regnul Monera, II - Regnul Protista, III - Regnul Plantae, IV - Regnul Fungi, V - Regnul Animalia ) propus de Whittaker (1969) și privind citocromul c din diferite organisme ( Nolan și Margoliasch, 1968) au fost grupate în Regnul Fungi, Încrengătura (Filum) Eumycota. Unitățile sistematice inferioare sunt: subîncrengătura, clasa, ordinul, familia, genul, specia. La rândul lor acestea pot fi împărțite în subclase, subordine, subfamilii, subgenuri și subspecii. Specia Schizosaccharomyces pombe ocupă următoarea poziție sistematică: Regnul Fungi Încrengătura Eumycota Subîncrengătura Ascomycotina
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
fost grupate în Regnul Fungi, Încrengătura (Filum) Eumycota. Unitățile sistematice inferioare sunt: subîncrengătura, clasa, ordinul, familia, genul, specia. La rândul lor acestea pot fi împărțite în subclase, subordine, subfamilii, subgenuri și subspecii. Specia Schizosaccharomyces pombe ocupă următoarea poziție sistematică: Regnul Fungi Încrengătura Eumycota Subîncrengătura Ascomycotina Clasa Hemiascomycetes Ordinul Endomycetales Familia Saccharomycetaceae Subfamilia Schizosaccharomycetoideae Genul Schizosaccharomyces Specii pombe versatilis octosporus Caracterele genului: • celule care se divid prin fisiune (generarea de sept transversal); • existența miceliului adevărat și artrosporilor; • ascospori: 4-8/ ască; • ască : rotundă
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
în continuare eforturi pentru clarificarea tuturor elementelor care justifică utilizarea lui în practica medicală. În produsele apifitoterapice utilizarea propolisului are o mare importanță, el conferind medicamentelor în a căror formulă intră, o mare parte din proprietățile sale antiseptice față de bacterii, fungi și drojdii pe de o parte, pe de alta, potențînd calitățile unor extracte de plante ce intră în alcătuirea acelorași medicamente din grupa apifitoterapicelor (Păunescu et al, 19889). 9 Păunescu T, Maftei I, Hossu T, Moșteanu T, cap.1 Principalele
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
bacteriologic cantitativ, numărul total de germeni nu trebuie să depășească 5 x 10^3/ml; ... c) în urmă efectuării de către un laborator veterinar autorizat a examenelor virusologice, micologice și parazitologice, materialul seminal congelat nu trebuie să conțină virusurile IBR-IPV, BVD-MD, fungi din genurile Candida, Aspergillus, Rhizopus, Mucor, Absidia și protozoare din speciile: Trichomonas bovis, Toxoplasma gondi, Neospora sp. ... Articolul 4 După decongelare materialul seminal de bovine trebuie să prezinte: a) o mobilitate de minimum 30% (spermatozoizi cu mișcări fiziologice de înaintare
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 24 noiembrie 2004 referitoare la cerinţele de sănătate şi calitate pentru materialul seminal congelat de bovine ce poate fi comercializat în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164809_a_166138]
-
un filtru steril cu mărimea porilor de 0,22 microni (sau mai putin) sau printr-un filtru cu proprietăți echivalente de reținere a microorganismelor, filtratul fiind colectat într-un recipient sterilizat anterior. Aceste filtre pot să rețină cele mai multe bacterii și fungi, dar nu toate virusurile sau micoplasmele. Trebuie să se acorde atenție completării procesului de filtrare cu un tratament termic. 83. Filtrarea sterilizanta cuprinde mai mulți factori de risc decât alte metode de sterilizare, astfel încât trebuie să se ia în considerare
REGULI din 19 noiembrie 2003 de buna practica de fabricaţie pentru produse medicamentoase*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156487_a_157816]