1,186 matches
-
cântă desculță despre dragoste legănată pe valuri de nisip deasupra noastră se prăvălește cerul toamnei ne spălăm gândurile într-un ocean dăruit furtunilor (viață și moarte) pielea ta fierbinte seamănă cu o pânză așteaptă pătimașă penelul (buze mușcate până la sânge) fur culori din asfințit trag tușe groase apoi te închid între coastele mele prizonieră a unui ultim vernisaj 2 octombrie 2011 Sfârșit și început nu va rămâne din toate acestea decât iubirea noastră vom încuia ușa la sfârșit de lume amintirile
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
văzut! Ș-apoi dacă nici noi nu te-am cunoaște, care știm tot ce mișcă pe meleagurile astea, chiar că n-are cine să te mai știe! Ehei, tinerețe învolburată, eu am fost, la vremea mea, un haiduc vestit, Dumitru Furul mi se spunea, care oprea carele boierilor necinstiți și împărțea avutul acestora țăranilor săraci! Ha, ha, ha, râseră, în cor, cei doi băieți. Oi fi fost, dar cum de-ai ajuns vedenie omenească? Am fost prins și am fost închis
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
mă duc la lucru. Ce lucrezi? — Sunt curvă. Și acum era goală pe dinăuntru ca pielea unui șarpe după năpârlire. Am în fața ochilor violetul șanjant al fularului pe care ți-l înfășori în jurul gâtului, Angela, cel pe care i-l furi mamei tale, făcut din lână rezistentă la timp, este mai bătrân decât tine, l-am cumpărat în Norvegia. Pe bacul spre insulele Loföten, ea a rămas înăuntru să-și bea încet ceaiul, cu mâinile strânse în jurul paharului fierbinte, în timp ce eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
primul suspect. În a patra noapte, a arătat două etuiuri, pentru ca hoții să creadă că erau două briliante, unul adevărat și unul fals. L-a pierdut sub ochii tuturor, lăsându-l În mâinile unui ageamiu Într-ale jocurilor de cărți; furii și-au Închipuit că urmărea să-i facă să creadă că a pierdut adevăratul juvaer; pe tine te-au adormit, punându-ți o șmecherie În cidru. S-au băgat apoi În cușeta rusnacului și i-au poruncit să le dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ani departe de murii templului ar putea Împărăți În taină peste lumea Întreagă. În zadar vom face Însă asemenea presupuneri: de la primii zori ai timpurilor până la ultimul lor amurg, juvaerul rămâne va neclintit În sanctuar, deși În prezentul trecător un fur Îl tăinuiește de optsprezece leaturi. Înainte-stătătorul preoților l-a Însărcinat pe magul Tai An să dea de urma juvaerului. Se știe că el a așteptat o conjuncție favorabilă a astrelor, a Împlinit cele cuvenite și apoi a pus urechea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
urma juvaerului. Se știe că el a așteptat o conjuncție favorabilă a astrelor, a Împlinit cele cuvenite și apoi a pus urechea la pământ. A auzit deslușit pașii tuturor bărbaților de pe lume și neîntârziat i-a cunoscut și pe ai furului. Pașii Îndepărtați ai lotrului străbăteau un oraș de dincolo de zare: unul cu noroaie și mansarde, dar fără perne de lemn și turnuri de porțelan, pe care Îl luau cu asalt deșerturi cu pășuni și cu ape Întunecate. Orașul se ascundea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Tai An și-a părăsit prăpădita magazie de cărbuni pentru un apartament mobilat, situat tocmai În strada Deán Funes 347; valul nezăgăzuit alarmoarelor și paravanelor nu l-a purtat prea departe de țelul său de căpetenie: redobândirea juvaerului. Știa că furul era fără doar și poate la Buenos Aires, orașul care, hăt În insula templului, i se arătase printre cercuri și triunghiuri magice. Campionul alfabetului citește zi de zi jurnalele, pentru a-și păstra harurile neștirbite; mai puțin exuberant și fericit, Tai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și triunghiuri magice. Campionul alfabetului citește zi de zi jurnalele, pentru a-și păstra harurile neștirbite; mai puțin exuberant și fericit, Tai An se mulțumea cu rubrica de știri cu privire la căile maritime și fluviale. Se temea ca nu care cumva furul să se facă nevăzut sau să treacă talismanul vreunui complice debarcat de pe o navă străină. Dar tenacele Tai An era tot mai aproape de fur, precum undele concentrice se strâng mereu mai aproape de piatra zvârlită În apă. A schimbat de nenumărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mulțumea cu rubrica de știri cu privire la căile maritime și fluviale. Se temea ca nu care cumva furul să se facă nevăzut sau să treacă talismanul vreunui complice debarcat de pe o navă străină. Dar tenacele Tai An era tot mai aproape de fur, precum undele concentrice se strâng mereu mai aproape de piatra zvârlită În apă. A schimbat de nenumărate ori numele și mahalaua. Asemenea celorlalte științe exacte, magia e doar un licurici care luminează În bezna nesfârșită drumul pe care-l străbatem cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
apă. A schimbat de nenumărate ori numele și mahalaua. Asemenea celorlalte științe exacte, magia e doar un licurici care luminează În bezna nesfârșită drumul pe care-l străbatem cu zadarnice poticneli; luminile ei se puseseră pe locul unde stătea pitit furul, dar magul nu-i aflase nici casa, nici chipul. Dar el Își urmărea fără răgaz țelul neostoit. — Înveteratul client de la Salon Doré nu se dă bătut și chiar stăruie, a exclamat pe nepusă masă Montenegro, care Îi spionase stând cocârjat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
prin grădină*. Cocârjat, s-a pus să sape În jurul salciei, la lumina lunii. A trecut o vreme, n-aș ști s-o măsor; În sfârșit, a scos din pământ ceva lucitor și am zărit talismanul Zeiței. Atunci am plonjat peste fur și i-am făcut felul. Știam că odată și-odată aveau să mă salte. Dar trebuia să recuperez talismanul. L-am tăinuit În gura răposatului. Acum se află În drum spre patrie și se va Întoarce În sanctuarul Zeiței, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
decît de El. Dat fiind că Domnul spune: "Eu sînt poarta; cel ce va intra prin Mine va fi mîntuit". Or, atunci cînd regele își arogă faptul de a fi poarta Bisericii, atunci nu păstorii vor intra, ci hoții și furii, căci adaugă Domnul: "Cel care nu intră prin poarta staulului oilor, ci sar prin altă parte, acela este hoț și fur". Cu adevărat, dacă pentru plăcerea ta ai fi cerut de la Noi un lucru însemnat, pe care după legile lui
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
atunci cînd regele își arogă faptul de a fi poarta Bisericii, atunci nu păstorii vor intra, ci hoții și furii, căci adaugă Domnul: "Cel care nu intră prin poarta staulului oilor, ci sar prin altă parte, acela este hoț și fur". Cu adevărat, dacă pentru plăcerea ta ai fi cerut de la Noi un lucru însemnat, pe care după legile lui Dumnezeu ți l-am fi putut acorda cu dreptate și în virtutea mîntuirii, atunci cu mare drag ți l-am fi dat
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mine. M-a studiat concentrat. Chiar m-am simțit stânjenită sub privirea lui. — Cum spuneai că te cheamă? m-a întrebat, brusc. — Clara. Clara Martin, i-am răspuns, tot ca o școlăriță. — Clara... Clara Martin..., a repetat el, răspicat, lăsând fur culița și cuțitul să se odihnească pe farfurie și ștergându-se cu un șervet de pânză. Ce cauți tu aici, Clara Martin? — Mă scuzați? l-am întrebat la rândul meu, nedumerită și chiar ușor speriată. îl aștept pe Eduard, avem
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
le-a sfărmat Și-ntr-un amestec le-a frământat. Astăzi patricii sânt contraccii, Și vezi miniștrii pe toptangii; Omul științei e bojogar {EminescuOpX 86} Și medic mare un potcovar' Ateul astăzi e teolog, Giuvargiul arheolog; Azi ucigașul e dregător Furul de frunte judecători; Azi criminalul e virtuos Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar; Vizionarii sânt diplomați Și ceaslovarii mari literați; Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori, Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți, Toți desfrânații
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Vol. 42, Nr. 1, March 1970, The University of Chicago Press, p. 78; Richard Krauel, Die Beteilung Preußen an der zweiten Bewaffneten Neutralität von December 1801, în "Forschungen zur Brandenburgischen und Preußischen Geschichte". Neue Folge der "Märkischen Forschungen" des Vereins fur Geschichte der Mark Brandenburg, München und Leipzig, 1914, p. 196; Ole Feldbaek, op. cît., p. 40; pentru Liga Neutralității Armate din anul 1780, vezi, îndeosebi, Isabel de Madariaga, Britain, Russia and Armed Neutrality of 1780. Șir James Harri's Mission
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
În situațiile cotidiene, valoarea unei afirmații de genul: „Pe masa mea se afl] o carte roșie” poate fi verificat] în funcție de criteriul adev]rului sau al falsit]ții. Ins], în domeniul eticii întâlnim afirmații precum: „Nu e bine s] ucizi”, „s] furi e un lucru r]u”, „a greșit pentru c] nu s-a dus la întâlnire” și așa mai departe. Deși aceste trei afirmații sunt similare celei dintâi din punct de vedere gramatical, ele par a fi lipsite de continut cognitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai cunoscute înv]ț]turi etice ale Bibliei. Cel puțin șase dintre ele au un impact etic direct: (a) cinstește pe țâț]l ț]u și pe mama ta; (b) s] nu ucizi; (c) s] nu preacurvești*; (d) s] nu furi; (e) s] nu m]rturisești strâmb împotriva aproapelui ț]u; (f) s] nu poftești nimic din ceea ce este al aproapelui ț]u (inclusiv nevasta aproapelui ț]u, ceea ce arăt] c] Decalogul nu este chiar un monument închinat sensibilit]ții feministe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înseamn] de zece ori valoarea fabric]rii medicamentului. Nefiind în stare s] fac] rost decât de 1.000 de dolari, si dovedindu-se neconving]tor în rug]mințile lui pe lang] farmacist, Heinz, disperat, d] o spargere în magazin și fur] medicamentul pentru soția lui (Kohlberg, 1981, p. 12). Conform lui Kohlberg, Heinz face ceea ce este bine, deoarece viață este mai valoroas] decât proprietatea; mai mult decât atât, Kohlberg pretinde c] numai judecată moral] din Etapă 6 poate rezolva în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este c] putem alege s] fim său s] nu fim morali. În ceea ce privește credințele pe care le avem, nu se pune problema de alegere. Pot decide s] fur sau nu fur. Ins] nu pot decide dac] este corect sau nu s] furi.) Pe scurt, atunci când persoane precum G.E. Moore susțineau c] morală nu este un fenomen natural, ele identificau în mod corect un aspect important din experiența noastr] în ceea ce privește morală. Aceasta nu ține de alegerea sau decizia noastr], precum îmbr]c]mintea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oamenii justific] un principiu moral, oferind motive pentru a-l respectă, aceasta este exact ceea ei vor s] fac]. De fapt, ar fi greu s] ne gândim cum ar ar]ta justificarea unui principiu moral-acela c] nu ar trebui s] furi - dac] nu ar exista motive pentru respectarea principiului, în cazul nostru, motive pentru a nu fură. Motivele pentru comportamentul moral ar putea fi totuși v]zute ca fiind inerent inutile, ca și motivele de a face ceea ce este dezirabil (și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cuantificator existențial, cu sens de exclusivitate (Vara vine. Dar nu vine decât pentru cei care știu să aștepte tot așa de liniștiți și receptivi ca și când ar avea în față eternitatea (georgezafiu.ro/wordpress)), asociindu-și uneori și valoarea de minimalizare (Furul nu vine decât să fure și să-njunghie și să piardă. Eu am venit ca viață să aibă și din belșug s-o aibă. www.crestinism-ortodox.ro/newsletter)), mai ales în contextele ironice, când se urmărește minimalizarea (Un Ferrari nu
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
un bun fiu, un bun cetățean sau, dimpotrivă, nu-mi onorez obligațiile morale, nu-mi educ copiii, mă dezinteresez de soarta celor apropiați, îmi este indiferentă suferința celor din jur; ignor obiceiurile locului și încalc normele și legile țării mele, fur, omor, dezertez. - În toate aceste cazuri în joc este respectabilitatea, iar nereușita ia forma dezonoarei. Când, la întrebarea pe care mi-o pun alții (societatea, opinia publică) privitor la felul în care mi-am folosit libertatea, răspunsul meu este nesatisfăcător
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mesure d'un développement naturel des pratiques culturelles et de ses représentations. L'appel à la mémoire par la ressuscitation des modèles authentiques c'est un exercice qui devrait être présent de plus en plus dans l'espace roumain au fur et à mesure d'un désir ardent de changement. La reconnexion à la tradition intellectuelle réelle c'est un premier pas important dans la conscientisation d'une culture des élites nées et pas faites, d'un type fécond qui peut
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
treilea, taman prin mai, versurile lui Blaga: „ - Negrule, cireșule,/ gândul rău te-mprejmuie./ Jinduesc la taine coapte/ Guri sosite-n miez de noapte/ Om și păsări, duhuri, fluturi,/ nu așteaptă să te scuturi./ Prea ești plin de rod și vrajă,/ vine furul, puneți strajă!! (...)” E limpede coincidența. Nici că se putea o mai strașnică potrivire între realitatea din grădina învățătorului și ficțiunea artistică din creația poetului. Domnu’ Ionescu a știut dintotdeauna că toți copiii de după gard, adică din curtea școlii sau de peste
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]