4,993 matches
-
sorg, orez, triticale, porumb dulce și alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole, bob, lupin, linte, alte leguminoase pentru boabe), plante industriale (floarea-soarelui, rapiță, soia, in și cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume, căpșuni, pepeni, flori și plante ornamentale, plante de nutreț, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil. (2) ANT 1 se acordă fermierilor care sunt beneficiari ai sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității, intervenția
ORDIN nr. 125 din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280688]
-
Moldova este inclusă printre aceste țări din afara UE începând din 2018, în ceea ce privește semințele de cereale, legume, plante oleaginoase și plante pentru fibre. În 2022, Republica Moldova a prezentat Comisiei Europene o cerere ca semințele de plante furajere să facă obiectul echivalenței prevăzute în Decizia 2003/17/CE a Consiliului; ... (iii) Ucraina este inclusă printre aceste țări din afara UE începând din 2020, în ceea ce privește semințele de cereale. În 2022, Ucraina a prezentat Comisiei Europene o cerere ca
HOTĂRÂRE nr. 58 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281633]
-
bostănoase Apoi tuberculifere și cele aromat-frunzoase. Să nu uităm cele "cu fibră" din grupa celor păstăioase Pe cele condimentare, dar și solano-fructoase ! Roșia-sfeclă, morcovul cu carotenul, vitamina Ridichile, păstârnacul, pătrunjelul, țelina Cele tuberculifere : bogate în amidon Cartofii din multe soiuri : furajeri, sau pentru om Apoi legumele bulboase, nelipsite pentru noi : Sparanghelul, prazul și ceapa ; și nelipsitul usturoi ! Cele solano-fructoase (sau bace), sunt pătlăgele : Roșii, galbene, violete, vinete, verzi-gogonele. Alături întâlnim ardeii, ce-s căutați : de la cei grași, La gogoșari, cei lungi
LEGUME, ZARZAVATURI, FRUCTE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379045_a_380374]
-
grafic al periodicității aprovizionărilor, ordonat așezat lângă graficul cantităților eliberate către consumul animalelor. - Am și câteva tabele periodice pentru întreaga lună în care ne-am făcut practica. Efectivul de animale, cântăririle, sacrificiile, însămânțările, nașterile. Am rezervat un capitol întreg complexului furajer... O opri, smulgându-i dosarul din brațe. Îl trânti pe masa alunecoasă, direct lângă biberoanele cu lapte și îl răsfoi febril. Sfinte Sisoe! Îi venea să o sărute de să-i taie tot aerul. Fata asta... salvarea lui. Un proiect
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
scoteau piatra din carieră iar femeile trebuiau să încarce, fiecare, câte 21 de căruțe cu piatră pe zi. Munceau ca niște sclavi - zi lumină (ziua începea la ora 3,30 dimineața) și primeau ca ”hrană” doar o supă de mazăre furajeră (mai mult apă decât supă) pe zi de persoană și trei sferturi de pâine (din făină cu resturi de paie) la 8-9 zile de persoană. Între timp mama lui Bernhard Locker s-a îmbolnăvit în lagăr și a murit în
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
doi, a cerut oficial să-și schimbe numele in Delnik. - Vezi? am întărit eu ideea, exact ce spuneam. Scurt e preferabil! - O clipă, m-a oprit Poledelnikman. După aia, la prima ocazie, aflându-se la o conferință pe tema mesteacănului furajer în Suiedia, fără să spună la nimeni, nici familiei și nici forurilor superioare, Leonid ăsta a cerut azil politic și a rămas în Suiedia sub numele de Elnik. Și foarte curând după aceea, și-a suiedeizat numele în Elnikson. O
SCHIŢE UMORISTICE (37) – UN NUME POTRIVIT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377824_a_379153]
-
arată că cel dintâi își îndeplinea scrupulos îndatoririle, pe care singur și le-a impus (răspândirea proclamațiilor țarului și pe ale sale, chiar „prea iubitului nostru frate, domnitorul Munteniei, i-am trimis scrisoarea” țarului, „întocmirea” armatei etc.). Dificilă este aprovizionarea furajeră și alimentară, țara fiind „pustiită”. Totuși, Dimitrie Cantemir a venit în sprijinul armatei ruse cu 17 polcuri și 170 de roate. Cu totul altfel au evoluat raporturile cu Constantin Brâncoveanu. Acesta din urmă, după cum se știe, și-a constituit o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
baze științifice necesită forță de muncă calificată. În Județul Botoșani, în anul 2006, suprafața arabilă reprezenta 76% din totalul suprafeței agricole. Ponderea cea mai mare a suprafeței arabile era cultivată (în anul 2006Ă cu cereale pentru boabe, porumb și plante furajere (Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Botoșani 2008-2013). Considerăm că este necesar ca în formarea cunoștințelor de bază profesionale stabilite prin standardele de pregătire profesională, pentru dezvoltarea spiritului științific de cercetare și amplificarea capacităților creative, în cadrul liceu tehnologic să se
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
de muncă în agricultură este scăzută în Ludoș. Agricultura. Ludoșul are o economie preponderent agrară. În sat s-a practicat agricultura, prin rotație trienală, culturile principale fiind cele de grâu și porumb, dar și cartof, orz, ovăz, floarea soarelui, sfecla furajeră, cânepa, vița-de-vie și legumele și zarzavaturile. Din 1930, începe să se dezvolte cultura zarzavaturilor, ludoșenii devenind cunoscuți pentru calitatea deosebită a castraveților obținuți de pe terenurile lor. Și astăzi, Ludoșul este cunoscut în împrejurimi mai ales prin această specializare a agriculturii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
horticultură pentru piața cu alimente proaspete, fie crescută până la maturitate și folosită ca hrană pentru șeptel. Mazărea este folosită de multe ori ca o cultură care face o pauză între două cereale și poate de asemenea să preceadă cartoful. Mazărea furajeră este în general cultivată pe un sol mai ușor, de multe ori ca parte a unui amestec de îngrășământ verde. Deși nu cere îngrășăminte, disponibilitatea potasiului este importantă, mazărea fiind și intolerantă la aciditatea din sol. Controlul buruienilor se poate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
controlarea acestei probleme. Un nivel ridicat al azotului rezidual și utilizarea fertilizatorilor poate reduce conținutul de zahăr, iar din această cauză sfecla pentru zahăr se cultivată mai degrabă după cereale decât după leguminoase perene și anuale. 2.2.13 Culturile furajere într-o fermă mixtă, într-o rotație fâneață/teren arat, 30-35% din pământul care poate fi cultivat va fi destinat producției de furaj. Un teren înierbat reprezintă pivotul celor mai multe rotații, care vor include deasemenea cereale și alte culturi, deși mărimea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ridicat de fertilitate reziduală spre beneficiul culturilor ulterioare. Pajiștile bazate pe trifoiul alb pot fixa anual 150-200 kg azot la hectar și păscute sau conservate sunt baza unei producții de lapte și carne ridicate. Calitatea mâncării și digestibilitatea majorității leguminoaselor furajere destinate pășunatului sau conservării sunt foarte ridicate, trifoiul roșu având un conținut de proteine cuprins în medie între 18% și 19%. Trifoiul roșu Dintre speciile de trifoi roșu, atât cel lat cât și cel care înflorește târziu sunt potrivite ca
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
perioadă mai lungă de timp, sau a plantelor gazdă o perioadă scurtă de timp pentru a stimula clocirea, dar apoi li se taie sursa de hrană înainte ca ciclul de viață al nematozilor să fie complet. De exemplu, nematozii sfeclei furajere pot fi obținuți folosind îngrășăminte verzi crucifere, ca o cultură precedentă care încurajează larvele să iasă din chisturi și apoi pot fi arate. Fasolea de câmp are un efect similar înainte de sfecla pentru zahăr, iar un îngrășământ verde de muștar
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
tăiat, sau lăsate să se ofilească câteva zile și apoi se încorporează în sol odată cu arătura, cu trei patru săptămâni înaintea următoarei culturi. Speciile nerezistente la iernare sunt muștarul, trifoiul anual, măzărichea de primăvară, lupinul, rapița de primăvară și ridichea furajeră. Aceste specii mor în timpul ierni, iar primăvara terenul este ușor de prelucrat. Este posibil să se folosească în combinație cu cerealele de toamnă, de exemplu fasolea de câmp și grâul sau secara, astfel încât nutrienții mineralizați în timpul toamnei pot fi păstrați
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
menținerea nivelurilor de azot, dacă se are în vedere concentrarea pe culturi destinate vânzării. Alte exemple de rotații arabile: c) Grâu, îngrășământ verde (trifoi anual/ iarbă/plante însilozabile), Porumb pentru siloz sau cartof/rădăcinoase, Orz, Amestecuri anuale de trifoi/ graminee furajere, Grâu, îngrășământ verde (trifoi anual/ iarbă/plante însilozabile), Porumb. 2.3.2.Rotații arabile fără șeptel Tendința de specializare în practicarea agriculturii a făcut ca mulți fermieri să nu fie în situația de a lua în considerare trecerea la sistemele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
rotație, azotul disponibil de la amestecurile mai sus menționate este limitat, astfel încât culturile de legume vor depinde de îngrășământul sau gunoiul de grajd adus din altă parte. Altă rotație, din nou de la o fermă care are șeptel dar nu și culturi furajere, arată astfel: Ceapă, Cartof, Morcov, Varză, Pământ necultivat (pârloagă). Această rotație este simplă, destul de eficientă, iar controlul buruienilor este asigurat în mare parte. Acest sistem este dependent de îngrășământ sau de alte substanțe nutritive aduse din alte părți ale fermei
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
iar sub fertilizare abundentă a pășunii (420 kg N/ha), levigarea nitraților poate deveni semnificativă, fiind de 162 kg/ha. Altă posibilitate de reducere a levigării este utilizarea îngrășămintelor verzi ce rezistă peste iarnă, cum ar fi muștarul sau ridichea furajeră semănate sub culturi de cereale. Schof (1988) a găsit că ridichea furajeră a fost cea mai convenabilă cultură însoțitoare pentru grâul de toamnă, pentru că plantele de ridiche formează rozeta de frunze jos, la nivelul solului, ceea ce duce la pierderea competiției
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
poate deveni semnificativă, fiind de 162 kg/ha. Altă posibilitate de reducere a levigării este utilizarea îngrășămintelor verzi ce rezistă peste iarnă, cum ar fi muștarul sau ridichea furajeră semănate sub culturi de cereale. Schof (1988) a găsit că ridichea furajeră a fost cea mai convenabilă cultură însoțitoare pentru grâul de toamnă, pentru că plantele de ridiche formează rozeta de frunze jos, la nivelul solului, ceea ce duce la pierderea competiției pentru lumină în favoarea grâului și creează și un microclimat mai bun. Rezultate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Leguminoasele pentru boabe, cum ar fi culturile de mazăre și fasole, pot avea efect negativ pentru celelalte culturi. Leguminoasele pentru boabe pot prelua mai mult azot din sol în paralel cu fixarea a mai puțin azot atmosferic comparativ cu leguminoasele furajere. Azotul preluat este stocat cu precădere în proteina din boabe, iar prin urmare, dacă recolta va ieși din circuitul fermei, beneficiul rezidual obținut pentru alte culturi va fi mic. Nivelul mare de azot existent în sol inhibă fixarea biologică a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fără returnarea potasiului sub forma reziduurilor vegetale sau îngrășămintelor verzi. Speciile agricole, de asemenea, diferă în ceea ce privește cerințele lor minime de potasiu necesare creșterii și dezvoltării optime, această diferențiere înregistrîndu-se, pentru aceeași specie, și de-a lungul perioadei de vegetație. Leguminoasele furajere, cum sunt trifoiul și lucerna, au nevoie de cantități adecvate de potasiu pentru a concura cu succes speciile de graminee, deoarece acestea din urmă exploatează foarte bine rezervele limitate de potasiu, pentru că dispun de un sistem radicular extins spațial. 3
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
orzul de toamnă. Solul trebuie arat sau mobilizat la 10 cm adâncime, după care se lucrează cu grapa pentru a scoate rizomii la suprafața solului să se usuce. Cel mai bine este ca după aceste culturi să urmeze o cultură furajeră cu ritm ridicat de creștere și o bună acoperire a terenului sau o plantă cultivată ca îngrășământ verde care poate să concureze eficient cu orice rizom și care absoarbe nutrienții rezultați în urma procesului de cultivare. în final, îngrășământul verde trebuie
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Separarea producției animale de sol nu numai că riscă să producă un conflict, dar crează probleme în ceea ce privește producția de furaje și cantitatea mare de dejecții animale care afectează mediul. Utilizarea medicamentelor convenționale poate de asemenea crea probleme de mediu. Aditivii furajeri pot conduce la creșterea concentrației cuprului și zincului în sol, substanțe care în anumite condiții reduc degradarea dejecțiilor și pot interveni negativ în activitatea biologică a solului. Soluția de îmbăiere a oilor, dacă ajunge accidental în emisarii naturali și ulterior
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
produse în fermă. Deși este dificil de realizat, utilizarea medicamentelor va trebui evitată, lucru extrem de important pentru o fermă organică. De foarte multe ori în fermele cu sisteme intensive de exploatare sunt necesare tratamente cu antihelmintice, antibiotice, vaccinuri, microelemente, aditivi furajeri etc. Acestea pot ajuta animalul să facă față unor eventuale boli provocate de sistemul de exploatare sau de condițiile necorespunzătoare de microclimat. în fermele organice, riscul de îmbolnăvire trebuie redus punându-se accent pe îmbunătățirea condițiilor de creștere a animalelor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
prin contribuția la creșterea eficienței economice datorită faptului că folosește judicios furajele fibroase și suculente, precum și a tuturor produselor secundare din producția vegetală. Pentru încurajarea creșterii taurinelor în fermele organice din România, în perspectivă, se impun următoarele măsuri: dezvoltarea bazei furajere, prin îmbunătățirea și exploatarea rațională a pajiștilor naturale și cultivate, sporirea suprafețelor cu culturi furajere în special trifoliene și sfeclă furajeră până la nivelul țărilor apusene, utilizarea mai bună a resurselor furajere secundare din producția vegetală și parțial a celor din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
precum și a tuturor produselor secundare din producția vegetală. Pentru încurajarea creșterii taurinelor în fermele organice din România, în perspectivă, se impun următoarele măsuri: dezvoltarea bazei furajere, prin îmbunătățirea și exploatarea rațională a pajiștilor naturale și cultivate, sporirea suprafețelor cu culturi furajere în special trifoliene și sfeclă furajeră până la nivelul țărilor apusene, utilizarea mai bună a resurselor furajere secundare din producția vegetală și parțial a celor din industria alimentară; stimularea creșterii taurinelor în gospodăriile populației prin prețuri atractive, acordarea de credite avantajoase
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]