2,887 matches
-
dracului, tu-le-n tămădăul mamii lor! Înșfăcă două găleți cu apă de pe ceardac și alergară împreună spre căpițele de fân, unde sătenii deja stingeau focul cu apă cărată din râul Desnățel și de prin fântânile din apropiere. Alții, cu furcile, îndepărtau din fânul neatins de foc. Ceilalți aruncau cu pământ peste jăratec pentru a-l stinge. Grajdul din apropiere nu fusese atins de limbile focului, dar sătenii înnodaseră cozile cailor, eliberându-i pentru a nu fi în pericol. - Uite ce
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
de talia savantului, au fost deasemenea impresionați de exponatele din muzeul de etnografie, în special de diorama reprezentând o stână tradițională, cu oițe împăiate, cu vase specifice pentru separat untul, putineii, au fost impresionați de uneltele țărănești folosite în gospodărie: furcile de tors, vârtelnițele, războiul de țesut orizontal, toate din lemn, sau de icoanele pe lemn ori pe sticlă sau cele ferecate în argint, de mobilierul cu ornamente tradiționale comandat în Bucovina, de scoarțele frumos colorate în nuanțe vii, folosind vopseluri
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]
-
Antoche , publicat în Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017. ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPUL Zboară vremea, trece timpul, toate trec anume Parcă zilele-s mai scurte, parcă fug de mine; Se zoresc spre nicăieri și-și grăbesc apusul Ca o furcă-n brâu de fotă ce-i sfârâie fusul. Unde-o merge-așa grăbită, vremea poate spune? Slobodă și știrbă-n zâmbet... Mai - Gustar - Răpciune; Căci abia începe ziua, luna... anul în Gerar, Că-i sfârșitul de la Undre și-apoi Făurar
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
-i pierzi, Luciul de izvor cu spume gâfâie spre vale, ... Citește mai mult ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPULZboară vremea, trece timpul, toate trec anumeParcă zilele-s mai scurte, parcă fug de mine;Se zoresc spre nicăieri și-și grăbesc apusulCa o furcă-n brâu de fotă ce-i sfârâie fusul.Unde-o merge-așa grăbită, vremea poate spune?Slobodă și știrbă-n zâmbet... Mai - Gustar - Răpciune;Căci abia începe ziua, luna... anul în Gerar,Că-i sfârșitul de la Undre și-apoi Făurar
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
de talia savantului, au fost deasemenea impresionați de exponatele din muzeul de etnografie, în special de diorama reprezentând o stână tradițională, cu oițe împăiate, cu vase specifice pentru separat untul, putineii, au fost impresionați de uneltele țărănești folosite în gospodărie: furcile de tors, vârtelnițele, războiul de țesut orizontal, toate din lemn, sau de icoanele pe lemn ori pe sticlă sau cele ferecate în argint, de mobilierul cu ornamente tradiționale comandat în Bucovina, de scoarțele frumos colorate în nuanțe vii, folosind vopseluri
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
ca să lucrezi / Și noaptea. De aceea, vezi Că piua-i în căsoaia mare. Adu-o-ncoace, după care Cată sub pat. Vezi că-i un loc, / În cari este un oboroc Cu fuse plin. Apoi te duci / Și din horn, furca o aduci. Astfel, dacă te-ai plictisit / De-atâtea pene de strujit, Te-i odihni și până stai, / Te-apuci și de pisat mălai. Când soțul tău are să vie / Noi două face-vom plachie Cu niște coaste afumate, / De porc
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
și până stai, / Te-apuci și de pisat mălai. Când soțul tău are să vie / Noi două face-vom plachie Cu niște coaste afumate, / De porc, ce-n pod sunt atârnate Și Doamne, bine vom mânca! / Acum du-te și ia furca Și stând ca să te hodinești, / Poți până-n zori să isprăvești Fuioarele de tors. Socot / C-ai să pisezi mălaiul tot Și că sfârși-vei, negreșit, / Și aste pene de strujit. Eu am să mă întind puțin. Ciolanele de-abia mă
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
canapea și un fotoliu-pat, unde simpaticile „fete” erau invitate să ia loc și să discute diverse probleme de serviciu, evident, după orele de program, pentru că respectivele „probleme” erau „urgente”, nu sufereau amânare. A doua zi, invidioasele bârfitoare o luau în furcile ironiei: ce-ai făcut, dragă, la tov. director, după program? M-a consultat la întocmirea unei dări de seamă. Invidioasele schimbau zâmbete sarcastice între ele: și...unde te-a „consultat”, pe canapea sau pe fotoliu-pat? Doar tot acolo fuseseră și
CAPITOLUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383075_a_384404]
-
mă bucur. Felicitări! Ard de nerăbdare să văd și eu băiețelul nostru. De furie mi s-a urcat sângele la cap. Am țipat în receptor: băiețelul nostru? Porcule! Vrei să vezi băiețelul nostru, javră nenorocită?! Și am trântit telefonul în furcă, spre surprinderea colegelor de față, care m-au admonestat: „Ce ai, dragă? Bineînțeles că este și băiețelul lui, dacă...Nu ai dreptul, drăguță, să-l refuzi, dacă l-ai făcut cu ajutorul lui.” Una a făcut pe creștina cea bună: „faci
CAP. 3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383078_a_384407]
-
despicată în două la vârf. Fac un gest retractil și aștept. Micuța reptilă se-nnoadă ca prin farmec la loc. Repet iar mișcarea de tâlhar, fixând avid păzitorul gingaș. Se desface din strânsoare, se-nalță mai sus... Limba-i, o furcă abilă, agită amenințător imnul peltic. Încerc o cutremurare! Mă tem! Speriat, vreau să fug, să scap de pedeapsă! Dar nu am răgazul, că-n ușa deschisă apare chiar năluca dorită și glasul bunicii cântă: Ești aici? Ce bine-mi pare
CASETA CU BIJUTERII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385328_a_386657]
-
va pune fapta și nu vorba la protejarea graiului etnicilor români. Desigur, gândul ne coboară în timp, la cei care chiar s-au sacrificat pentru românime, la Furnică și Sandu-Timoc, ca să folosesc doar două repere sentimentale, care au trecut pe sub furcile caudine ale unor decizii statale aberante fără să le pese de ce li se poate întâmpla dacă urmează blestemul românismului. Acum putem număra pe degete pe cei care pot fi așezați alături de acești martiri. E drept, mulți se erijează în adversari
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]
-
calea) rătăcita, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe cămășile populare. Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, cibotica cucului, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, labă gâștei, colțul porcului, strugurele, ciresica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, în zona Branului. Dar se mai încondeiază ouă și în Vrancea, în Oltenia, etc. În
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
Nu-i nimic, își zic adevărații fii ai Lui Hristos și ai Pământului. Dacă nu intervine blestemul trădării, “se vor face toți o apă ș-un pământ”. De aceea, țăranii din Pungești nu-i înjură și nu-i iau cu furca pe “chevroniști” (deocamdată...), ci le huiduie (deocamdată...) pe secăturile guvernamentale (TOATE fiind aflate ...“cu rața-n gură”!) - secături guvernamentale care-i acuză, tocmai ei, pe “oamenii locului”, tocmai pe ei, pe duhurile păzitoare și ocrotitoare de țarină (singurele care pot
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
informare al poporului român, dacă încalcă dreptul la liberă exprimare al poporului român (căci, da, țăranii nu sunt buni jurnaliști-lătrăi și lingăi ai niciunei puteri pământești! - și ei se exprimă prin huiduială și, cine știe peste câtă, multă-puțină, vreme - cu furca!) - toate aceste încălcări ale Legii Legilor (...din păcate, și ea, Legea Legilor - Constituția, fiind umană, deci păcătoasă și cu mari lacune pânditoare și pornite de diavol contra Luminii!) cui și când vor putea fi imputate? Și cine va fi pedepsit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
mai departe de doi metri în adânc, decât dacă vreți să vă prăjiți vreun pui la frigare sau să vă preparați o papară rapidă. Cu Ucigă-l-Toaca sunt oricum în relații bune, că mi-a nășit un Scaraoțchi mititel, cu-o furcă-n mâini, care-și bagă coada prin toate pliantele turistice și se izmenește-ntruna că vezi-Doamne cine-i ca el, mascota mea! Momentan mă prefac că sunt cuminte și zău că merită să treceți pe la mine, dar grăbiți-vă, cât
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
dat norocul peste ei, și uite cum nu știu să vadă binele ce li se face... Țăranul de azi este mai instruit decât lasă să se vadă după casa lui care stă să cadă și după hainele parcă adunate cu furca. Da, există un subiect care se coace de ceva vreme și căruia îi lipsește doar expunerea: emigrația valorilor. Englezii, dacă ar fi sinceri până la capăt, ar spune exact contrariul: să vină românii și bulgarii că voi i-ați școlit și
Egalitate,dar nu pentru “catei” – Orania VLASIN [Corola-blog/BlogPost/93342_a_94634]
-
Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPUL Zboară vremea, trece timpul, toate trec anume Parcă zilele-s mai scurte, parcă fug de mine; Se zoresc spre nicăieri și-și grăbesc apusul Ca o furcă-n brâu de fotă ce-i sfârâie fusul. Unde-o merge-așa grăbită, vremea poate spune? Slobodă și știrbă-n zâmbet... Mai - Gustar - Răpciune; Căci abia începe ziua, luna... anul în Gerar, Că-i sfârșitul de la Undre și-apoi Făurar
ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPUL de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383267_a_384596]
-
pe vreme de iarnă, noaptea, în Ajun de Crăciun să treacă prin coclaurile astea pustii? De două ori uff, uff! Și mai sunt doar doi kilometri până în sat... Îmi sugerați să strig după ajutor? Să alerge careva până aici, cu furci, cu topoare? Să fim serioși. Degeaba îmi spuneți agitați : Hai mai repede că sare lupul! Nu pot să fac nimic. Pentru că nimeni din sat nu știe în acest moment că el se întoarce acasă. De fapt, nimeni din ... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
pe vreme de iarnă, noaptea, în Ajun de Crăciun să treacă prin coclaurile astea pustii? De două ori uff, uff! Și mai sunt doar doi kilometri până în sat...Îmi sugerați să strig după ajutor? Să alerge careva până aici, cu furci, cu topoare? Să fim serioși. Degeaba îmi spuneți agitați : Hai mai repede că sare lupul! Nu pot să fac nimic. Pentru că nimeni din sat nu știe în acest moment că el se întoarce acasă. De fapt, nimeni din ... XXI. NUIAUA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Păpușa era singura ființă vie de pe scenă Îmbrăcată Într-o haină obișnuită de lucru. La stânga sa, țopăia și zbiera un mic grup de actori costumați cu niște tunici țipătoare, cu fețele ascunse Îndărătul unor măști grotești și Înarmați cu niște furci de care atârnau niște fâșii de pânză stacojie. La dreapta, sobri În tunicile lor albe Împodobite cu aripi mari din pânză aurie, tot atâția Îngeri, cu fețele prostite Într-o beatitudine idioată, psalmodiau laude Într-o latină anapoda. — Îngerii Încearcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Într-o beatitudine idioată, psalmodiau laude Într-o latină anapoda. — Îngerii Încearcă să le smulgă diavolilor sufletul mortului. Ia te uită! mai zise omul de lângă el. Într-adevăr, la stânga era mare agitație. Ceata de diavoli Înconjurase fantoșa, Împungându-l cu furcile și sfâșiind În mai multe locuri suprafața de pânză. Din răni ieșea un val de rumeguș. Capul fantoșei se legăna violent, Însă expresia rămânea aceea de stupoare Îndurerată, imprimată de artizan, ca și când n-ar fi priceput nimic din disputa al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pare că Turki Al-Aidieri s-a declarat fățiș de partea ta și a influențat în mod decisiv hotărârea finală. — Turki, Ghepardul? se miră Gacel Sayah. Credeam că a murit. Este foarte bătrân, dar cred că va mai da încă de furcă. — Întotdeauna a făcut-o. — Păi dacă el, la cei aproape nouăzeci de ani ai săi, încă mai are curaj, nu înțeleg de ce tu, care trebuie să fii de patru ori mai tânăr, consideri că totul este pierdut. Nu faceți parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
de țigări, cutii de bere și pahare de plastic pline cu vin ieftin și clocit, în mâini nesigure. Să-mi fac loc printre ei fără a-mi umple hainele de scrum sau vin era versiunea secolului XX a trecerii pe sub furcile caudine. Era încă devreme după aparențe. Nimeni nu părea prea distrus, părul și machiajul erau încă la locul lor. Petrecerile astea de pe Castle Road aveau în ele un amestec ciudat de oameni, ca și casa în sine; tinerii avocați prieteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Vreau să știi cât de mult țin la tine și vreau să mă întorc acasă. Cât mai repede. Nu pot trăi fără tine. - Nici o grabă, avem toată viața înaintea noastră, a răspuns Feifel calm și apoi a pus telefonul în furcă. În aceeași seară, spre miezul nopții, a sunat Tamara. Peste două zile a primit o telegramă de la Olga, cu textul: „Venim într-o săptămână!“. Da - Rita, Tamara, Olga! Cu ochiul interior, Feifel le vedea pe aceste trei femei tinere în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
nou. Ne-am căsătorit imediat și acum trăiesc la Tel Aviv, cu fetițele, bineînțeles. Mulțumesc, Feifel, și iartă-mă! Datorită ție valul vieții mele s-a umplut de noroc, mulțumesc! - Pentru nimic, a mormăit Feifel uimit. Când puse receptorul în furcă, Feifel avu impresia că nu mai avea nici o greutate, că levita, ieșise pe fereastra deschisă, plutind deasupra acoperișurilor din cartierul în care locuia. Noaptea a fost blândă cu Feifel, dăruindu-i un somn bun. După cinci ore bune de somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]