3,503 matches
-
maimuțărit. Faci pe tine? Am căutat prin cutii, am dat foc la niște Flacăra vechi și la una dintre piei, am învârtit-o în aer să-mprăștii cât mai mult fum și ne-am apropiat. Viespile au început să roiască furioase, au mai căzut pe podea zbătându-se, numai în ochi dacă nu și-ar înfige acul, poți să și mori din asta. - Împielițaților, a răcnit un moșneag apărut c-o lumânare. Ce faceți, zănaticilor? O să vă-ncaiere viespile de nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de anotimp, o beznă de nepătruns avea să se abată asupra insulei, ca urmare a rapidului crepuscul ecuatorial, și douăsprezece ore mai tîrziu, la fel de repede și de exact, soarele avea să se ivească Încă o dată dinspre răsărit, auriu, splendid și furios. Și, odată cu sosirea umbrelor, bărbatul se lăsă pe vine, ghemuit În fundul unei peșteri adînci, Închise ochii și adormi. Bărbatul cu pricina nu știuse niciodată cu adevărat cum se numea, unde se născuse ori cine Îi fuseseră părinții. Primele sale amintiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
larg, și se așeză să-și aștepte sclavul, care urca greoi pe urmele lui. Luna Începea să-și piardă vigoarea, ștergîndu-se de pe cer, și foarte curînd zorii aveau să pună stăpînire pe insulă, vestind prezența iminentă a unui soare galben furios, care urma să se ridice de la linia orizontului, ca o uriașă minge azvîrlită În văzduh de un copil ciclopic. - Tare-aș vrea să știu ce fapte cumplite ai săvîrșit În timpul vieții pentru ca, În timp ce sufletul Îți putrezește În iad, nici măcar trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
le atrăgea foarte tare atenția prezența unei fregate care, la mai puțin de zece metri distanță și făcînd cu totul abstracție de ele, Își umfla, ca pe un imens balon, enorma gușă de un roșu splendid și strălucitor, scoțînd țipete furioase și disperate prin care Încerca să atragă atenția unei femele delicate ce zbura pe deasupra cuibului, nehotărîtă, În pofida chemării grabnice a neputinciosului Îndrăgostit. Oberlus știa - văzuse asta de mii de ori - că Înainte de amurg femela avea să coboare și să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cu capul aplecat deasupra unei cărți și murmurînd mereu cuvinte ininteligibile care sunau ca niște formule magice. Afară - nopțile calde ecuatoriale, cu cerul micșorat de stelele ce păreau mai tangibile aici decît În oricare altă parte a globului sau furtunile furioase care făceau vîntul să mugească, Îndurerat că se izbește de țărmul Înalt, Învingînd cu lamentările sale zgomotul asurzitor al valurilor aflate cu o sută de metri mai jos. Și tot afară, trei bărbați terorizați, pe a căror retină rămînea vie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Împrăștie pe jos, iar focul dintr-una din ele cuprinse cu lăcomie salteaua care-i aparținuse căpitanului de pe Madeleine. Oberlus Încercă să fugă de flăcări Îndreptîndu-se spre ieșire, dar era ca și cum ai fi Încercat să pășești pe valurile unui ocean furios, și căzu grămadă ori de cîte ori Încerca să se ridice, căutînd Încă să se sprijine de scaunele și mesele care se răsturnau cu un zgomot asurzitor. A doua zguduitură i se păru și mai lungă, Întreaga insulă se cutremură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mai rămaseră decît cele de poziție. În acele momente, Oberlus Își dăduse deja seama de ceva vreme că echipajul de pe María Alejandra nu avea nici cea mai mică intenție să debarce pînă În zorii zilei următoare și se simți batjocorit. Furios și batjocorit, ca și cum ar fi nutrit convingerea că Îi ghiciseră intențiile, lansînd barca la apă pentru a rîde de el, făcîndu-l să nădăjduiască zadarnic că aveau să cadă În capcana pe care le-o Întinsese. Urmau să coboare de pe vas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pentru că era foarte sigur de direcția pe care trebuia s-o urmeze, el nu păru să dea atenție luminilor lui Oberlus și se Îndepărtă către sud, imperturbabil, lăsînd vîrful țărmului la multe mile distanță de babord. Aproape de zorii zilei, decepționat, furios și mort de somn și de oboseală, Iguana Oberlus Își abandonă povara, stinse felinarele și se retrase În peșteră, blestemîndu-l pe bătrînul căpitan și poveștile lui absurde. Cu toate acestea, În adîncul sufletului era convins că sistemul avea să funcționeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
dacă voiai puteai avea în fața ochilor întreaga desfășurare a seratei de la Basarab Cantacuzino, începînd cu temperatura camerelor și cu mirosurile dominante și terminînd cu inflexiunile vocii lui Italo Balbo cînd se adresa tinerilor ofițeri. Era mulțumit și în același timp furios pe Bîlbîie. Mulțumit pentru că după citirea raportului putea spune că avea o imagine exactă, de parcă el însuși ar fi fost acolo și faptul acesta îl putea ajuta nespus de mult să facă o comparație corectă. Urma în mod firesc aflarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
maximalist între care, culmea, erau și niște femei. Nu-i arestaseră încă din motive tactice, dar se părea că o vor face în curînd. Știa că Stan Emanuel era destul de ponderat, dar peste capul său se învîrteau nori negri și furioși, iar unul era chiar cel care alcătuia starea de spirit a Ministerului de Interne. Inspectorii generali ai Siguranței, Vladimirescu și Parizianu, îi dădeau pe rînd telefon, erau convorbiri cu totul neoficiale, nimeni nu s-ar fi putut referi la ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
-l pui în saci, să-l torni în butoaie, poți face orice, nu va protesta pentru că nu mai are nimic de apărat. Cunoștea bine lucrul ăsta încă de la școala de gradați. La început fusese un infern. Era buimăcit, indignat, umilit, furios, îngenuncheat, toate la un loc, iar realitatea era limpede, nu putea face nimic în apărarea sa, pentru păstrarea cît de cît a ceea ce era numai el, Radul Popianu. Primul ordin pe care l-a primit de cum a intrat acolo a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o construiau să străbată oceanul, evitând în același timp toate pericolele. Dacă eu îmi conduc piroga peste ape-nvolburate, ele să treacă pe dedesubt, o, zeule Tané! iar piroga mea să treacă pe deasupra. Dacă eu îmi conduc piroga printre vânturi furioase, ele să treacă pe deasupra, o, zeule Tané! iar piroga mea să treacă pe dedesubt. Dacă eu îmi conduc piroga printre valuri uriașe, ele să treacă pe dedesubt, o, zeule Tané! iar piroga mea să treacă pe deasupra. O, zeule Tané! O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cei care se străduiau să descifreze complicatul rebus pe care părea că-l constituie acel trup masiv, crucificat. Totuși, în ciuda eforturilor lui de a trece neobservat, ori de câte ori captivul îl zarea pe Tapú Tetuanúi începea să se agite, aruncându-i priviri furioase, cu care încerca parcă să-l ucidă. — Te urăște de moarte, remarcă Vetéa Pitó. Dacă vreodată va reuși să se elibereze, n-o să te mai poți ascunde de el nici în gaura de șarpe. — Nu mă-nfricoșează, replică băiatul, mințind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
bărbații, femeile și copiii din Bora Bora se alăturară rugăciunii lui: Dacă eu îmi conduc piroga peste ape-nvolburate, ele să treacă pe dedesubt, o, zeule Tané! iar piroga mea să treacă pe deasupra. Dacă eu îmi conduc piroga printre vânturi furioase, ele să treacă pe deasupra, o, zeule Tané! iar piroga mea să treacă pe dedesubt. Dacă eu îmi conduc piroga printre valuri uriașe, ele să treacă pe dedesubt, o, zeule Tané! iar piroga mea să treacă pe deasupra. O, zeule Tané! O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
două pietre și se întoarse repede. Băștinașii nu se apropiară imediat, însă atunci când în sfârșit o făcură, prima lor reacție fu cea de bucurie fățișa, incepand imediat să-i strige mii de insulte imposibil de înțeles și să o scuipe furioși. Puțin după aceea se strânseră la sfat și ajunseră la concluzia la care și căpitanul Mararei sperase că vor ajunge: cineva care are la bord pielea unui dușman trebuia să fie considerat prieten. Unul după altul, războinicii se întoarseră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
strigă din nou: —Toți la tribord! Cârmiți spre tribord!... Catamaranul începu să vireze într-un unghi de patruzeci și cinci de grade. Pierdea viteza văzând cu ochii, insă impulsul inițial îi permise să alunece că o pala de vânt prin fața furioșilor Te-Onó, care nu-și puteau crede ochilor. Cand se găseau la vreo șaizeci de metri în lateral și la vreo patruzeci de metri încă în fața provelor navelor inamice, căpitanul Mararei ordona din nou: —Toți la babord! Velele în poziția inițială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cu spatele, mergând deja de două ori mai repede decât limita de viteză. Sedanul ei maroniu trage deja după el o coadă de zmeu formată din mașini de poliție, cu luminile lor roșii și albastre. Formată din elicoptere. Din detectivi furioși în mașini fără însemne. Din echipe de televiziune în dubițe albe cu câte un număr mare pictat pe laturi. Cora n-are cum să nu reușească. Are fetița. Băiatul. Pistolul. Chiar dacă rămâne fără benzină, nimeni n-o să-i fută copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
din peisajul anturajului ei. Dar Marc era un băiat cu o educație sănătoasă și ținea la ea iar Luana nu-l putea trimite la plimbare doar de dragul mamei. Trecuseră două săptămâni de când împrumutase romanul și Violeta încă nu-l restituise. Furioasă, Luana o așteptă la ușa clasei și-i ceru caietele. Vădit stânjenită, fata se rugă pentru un răgaz de încă o zi. La finele zilei următoare, Violeta plecă acasă fără să ia legătura cu fosta ei colegă. Luana o pândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
căzuseră În transă. Nu se mai auzeau decât gemetele lor torturate, un copleșitor chin demonic. Margaret se hlizea. Karl era leoarcă de sudoare, iar Înfățișarea lui Începea să se apropie de a dansatorilor, În același timp goală de expresie și furioasă, ca a unui copil trezit brusc din somn. Ea ar fi vrut să-l strângă În brațe, să-l mângâie și să-l Încredințeze că nu-i decât un vis, un vis stupid, de două parale și fără nici un Înțeles
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fereastră cu ochii la ploaia care săpa râulețe În noroi, pe strada Îngustă. Lovit de ploaie, frunzișul din curte foșnea ușor, Însă zgomotele obișnuite din vecinătate Încetaseră, lătratul câi nilor, miorlăitul pisicilor care se Împerechează, scuterele, posturile de radio, strigătele furioase ale tinerilor, răcnetele bebelușilor. Totul a Încetat odată cu primele picături de ploaie. Se făcuse târziu, imensul oraș se potolea ca să petreacă o noapte scurtă. Ei nu-i era somn. Nu Înceta să se gândească la Întrebarea pusă de Adam, cea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de Înlăturare a asupririi și de câștigare a identității, care a devenit tot mai aprigă În vremea din urmă, chiar și, sau poate că Îndeosebi, la oraș. Ascultă, de pildă, versurile astea din renumita lui poezie, Hartini: „Când marea-i furioasă, Împinge Înainte barca săltând pe valuri, ușor, ca o săgeată. Când plângi În zbor, păstrează o lacrimă fierbinte de va mai fi să-ți curgă o lacrimă vreodată. Când e senin pe mare și plasa Încărcată, În joc de curcubeie
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nimic. La Președinție făcuse tot ce fusese În stare să facă, pusese În joc tot ce stătea În puterile ei, dar nu fusese destul. Nu mai fusese niciodată atât de abătută, nici nu știa cum ar trebui să se simtă. Furioasă? Nemulțumită? Speriată? Umilită? Nu, nimic din toate astea, și totuși toate laolaltă. Se sim țea neputincioasă, da, ăsta era cuvântul, neputincioasă, Însă conștiința neputinței n-o umplea de spaimă, așa cum crezuse Întotdeauna că se Întâmplă, ci de ceva mai cumplit
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
n-ar iubi-o prea tare, dar care exista insistent, persistent, ce vrei de la mine? mă ridic din pat la limita răbdării, furia îmi scoate pufnituri grele din plex, mă abțin, mă abțin să mă manifest, mă uit la el furioasă de pe marginea iubirii, ce vrei de la mine, nu mai înțeleg, nu e cu mine, mă împinge să-l las în pace, mă respinge ca și cum dai un câine din pat, hai, zice puțin speriat, adormit, văzându-mă, hai, iartă-mă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
în sinea ta, tânjeai după vechile certitudini burgheze. Pun pariu c-a și îngenuncheat în fața ta, nu-i așa? — Șam, nu-mi face nici o plăcere să discut despre vremurile alea! i-o reteza Eleanor pe un ton vehement, părând aproape furioasă. — Bine, fie, zise Șam, ridicând mâna într-un gest împăciuitor. — Ar trebui să știi și tu de ce, spuse Eleanor. Adrian apăru din hol tocmai la timp ca să prindă și el remarcă ei. Purta un trening și pantofi de sport, în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
următoare m-am eclipsat și Ellie s-a culcat cu Șam. Ulterior n-am mai discutat niciodată cu Șam pe tema asta și...“ Eleanor apasă brusc pe Stop, tăind sonorul. Începu să respire sacadat. La început păru uluita, apoi deveni furioasă. Trecu aproape un minut. Pe urma Adrian apăru în ușă dinspre hol, îmbrăcat altfel decât mai devreme. Avea pantalonii băgați în ciorapi. — Iau o canistra cu benzină și mă duc cu bicicleta să văd dacă pot porni mașină, spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]