1,577 matches
-
orașul Turnu-Severin s-a derulat o adunare a tineretului „pentru a demască mârșăviile puse la cale de titoiști împotriva țării noastre”. Inginerul Victor Sarghin a subliniat în cuvântul sau „cum cresc în patria noastră, că din pământ, mărețele hidrocentrale și furnale, cum se dezvoltă industria noastră, cum agricultură este mai superioară”. Din păcate toate aceste înfăptuiri „sunt privite cu ochi răi de imperialiștii americanoenglezi, de clica fascista a lui Tito”, care printr-o serie de acțiuni la granițele noastre, intenționează declanșarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
completează opera celui de-al Doilea Imperiu creînd liniile de interes local. Dezvoltarea schimburilor astfel facilitată este un factor decisiv al creșterii industriale. Răspîndirea unor procedee industriale noi contribuie la aceasta: de la siderurgia pe bază de lemn, se trece la furnale. Productivitatea profită de tehnici noi, ca procedeul Gilchrist (1878), care permite epurarea minereului de fier loren prea fosforos. Mașina cu aburi este ajunsă la maturitate. Progresele enorme ale mecanizării favorizează mai ales industria grea și începuturile chimiei. Industria textilă evoluează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
e așezată ca într-o retortă de alchimist și înfierbântată la o temperatură maximă, pentru a-i lămuri elementele esențiale. Fierul la o temperatură normală are culoarea obișnuită, la temperatură de cărbuni suflați cu foalele culoare roșie, la temperatură de furnal culoare albă. Pe Dostoievski nu-l interesează decât această ultimă transfigurare a vieții în flacăra spiritului. Protagoniștii operei sale întrupează moduri de existență concepute la extrema limită a naturii umane, adică acolo unde spiritul nostru fuzionează, posedat, cu puterile diabolice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Floreasca), o zonă mlăștinoasă, cu adăposturi improvizate și insalubre. Peisajul este completat de prezența Fabricii de spirt „Popovici―, tot pe partea de vest a bd. Plăcintei (terenul actualului Bazin Floreasca și al Liceului „Jean Monnet―), ale cărei clădiri masive și furnal Înalt domină construcțiile joase ale zonei. Tot În această zonă (spre Calea Floreasca) este construit, În 1935, „palatul de sticlă― al Fabricii Ford (Stan 2007: 107), apariție stranie pentru acel cartier (și nu numai). Trebuie menționat faptul că acest amalgam
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
tehnic. Pentru țesere, de exemplu, folosirea depanatorii, apărută la sfîrșitul secolului al XIII-lea, se generalizează și se perfecționează. Pentru prelucrarea mătăsii, începe să se folosească războaiele mecanice. Progresele tehnice asemănătoare apar în prelucrarea sticlei și în metalurgie, unde apare furnalul. După prăbușirea vechilor structuri medievale, în secolele XIV și XV, sfîrșitul secolului al XV-lea anunță nașterea unor timpuri noi, chiar dacă trăsăturile acestora nu se pot încă discerne. Capitolul 2 CRIZA SPIRITUALĂ ȘI INTELECTUALĂ DE LA SFÎRȘITUL EVULUI MEDIU În acest
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
XV-lea este cel al metalurgiei. Stimulată de războaiele din secolele XIV și XV, aceasta cunoaște o primă epocă de aur care va înflori în secolul al XVI-lea datorită tehnicilor de extracție a minereurilor și a tratării acestora în furnale. Dezvoltarea producției, creșterea demografică și pacea recîștigată parțial, permit o reluare intensă a schimburilor de mărfuri. Unele itinerarii abandonate sînt folosite din nou. Dar, la sfîrșitul secolului al XV-lea și în perioada următoare se dezvoltă noile rute comerciale care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de mine, din ce în ce mai adînci. Cerînd capitaluri foarte mari, ele impun crearea de societăți care grupează industriași și negustori. Fiecare aduce o parte din capital și primește o parte din beneficii. Industria metalurgică este mult mai puțin modernă. Este adevărat că furnalul și-a făcut apariția în secolul al XV-lea, dar metalul este prelucrat în continuare în micile ateliere. Dacă statele au creat mari întreprinderi, acestea nu sînt destinate decît fabricării tunurilor și armelor. Celelalte industrii, cu excepția celei a hîrtiei, joacă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să amintim un ansamblu de progrese materiale și tehnice. De exemplu, înlocuirea treptată a cărbunelui de pămînt cu cărbunele din lemn. La începutul secolului al XVIII-lea, Abraham Darby perfecționează cocsul pe bază de huilă, ceea ce permite folosirea lui în furnale. Folosirea huilei se dezvoltă cu atît mai mult cu cît ea se găsește din abundență în Anglia, nivelînd partea exterioară a masivelor vechi din lanțul Penninilor (Alpilor), din Țara Galilor sau din Scoția. Huila permite renunțarea la importurile de lemn din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
astfel de transformări: la începutul secolului al XIX-lea, patru cincimi din firele de bumbac provin din fabrici echipate cu mules jennies. Concentrarea se produce rapid și în metalurgie, uzine de mari dimensiuni (forjele din Carron, în Scoția, au patru furnale și 2000 de muncitori) se instalează de acum înainte în bazinele conținînd huilă. Această concentrare industrială dă naștere unei noi geografii economice. Anglia înverzită din sud și din est, predominantă pînă în secolul al XVIII-lea, este înlocuită cu Anglia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a răsărit peste zăpezi./ Și lampa n-a mai fumegat pîn-la tavan./ Tot satul ca o apă ce năvălea din munți/ A înflorit în cîntec și zîmbet an cu an.// De la oraș mereu veneau tot noi îndemnuri/ Și fumul din furnale urcat pînă la cer". În februarie 1950, conducerea U.S., printr-o adresă, comunică Filialei ieșene regretabilul plagiat al unui membru al Filialei din Constanța, "fapt care demonstrează că vechile și putredele năravuri ale literaturii burgheze încă mai persistă printre unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un grup de soldați, pe front, În primul război mondial! - hagard, cu o figură „pierdută”, cu o privire tipic ne-focalizată, străin Între ai săi, „timid și complexat”. Conținând violență fără doar și poate, o violență care a răbufnit, ca furnalul unui vulcan, odată ce „prostia sa” s-a „ideologizat”, adică atunci când prostul - un anume prost, desigur, dar prost fără doar și poate, cel aflat sub baremele de adaptare și de comunicare convențională! -, În loc să facă eforturi și chinuri „dizgrațioase” pentru a se
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și detașat ca întotdeauna. Alte două personaje de care mă feresc sunt un albanez și un grec, care fumează aproape non-stop: în vagon, pe peron, în autobuz, la recepția hotelului, la restaurant etc. I-am numit, răzbunându-mă, „cele două furnale cu foc neîntrerupt din Balcani”. Nu cred că-i deranjează prea mult etichetarea mea sau observațiile făcute de alții. Fumează înainte... Relația mea cu scriitorii din Rusia, după sinceritățile imperialiste debitate de Varlamov la Madrid, este una rece-protocolară. Îi aud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
după ce am..., după un an de zile după ce am terminat școala, ei, așa o fost... vremurile. Nu, de bine, a fost bine. S. P.: - Vă mai amintiți ce produceați ? Ș. B.: - Sigur că da. Făceam utilaj tehnologic pentru Galați, pentru furnalul 7. Am făcut două fabrici de ciment, în Egipt, în Irak, am făcut autogredere, unde am lucrat eu, vreau să spun, perioada, ultima dată am lucrat la Autogredere, făceam autogredere pentru Irak, făceam autogredere pentru ruși, făceam autogredere pentru Ministerul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cinci sau șase zile, foile sînt pregătite să meargă În topitor; soluția a pierdut În acest timp Între opt și zece grame de sulfat la litru și e Îmbogățită cu noi cantități din materialul măcinat. Foile sînt puse apoi În furnale care, după 12 ore de topire la 2 000 de grade Celsius, scot lingouri de 160 de kilograme. În fiecare noapte, cîte un convoi de 45 de vagoane transportă 20 de tone de cupru fiecare, rezultatul unei zile Întregi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cu batoze și țărănci cu zâmbet infantil, ale căror pulpe aduceau cu castraveții groși și galbeni care, la sfârșit de toamnă, zac neculeși prin grădini, fiindcă au gustul prea amar. Iar alături o frescă industrială: în pâcla matinală roșietică a furnalelor, proletari cu vătraie lungi și cu fețele cu osatură geometrizată, cu bărbia înțepenită atât de infam într-un triunghi, încât toate aceste creaturi păreau să îndrepte spre privitor boturi de câine. Mi-am rezemat obrazul de perete, închizând un pic
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
categoria sa politică și propagandă antifascistă, împotriva războiului ce se apropia cu pași repezi și pustiitori. Torța partidului a fost, astfel, torța timpului.“ (Contemporanul, 20 decembrie 1974) NICOARĂ Mara „Cuvântul partidului pregătește pentru noi recolte ogoare, Cuvântul partidului în noi furnale crește flori de foc, Oamenii sunt fericiți, când clipesc, Văzduhul se umple de porumbei albi. Cum este plin ochiul Mării Negre de valuri, Este plin ochiul meu de cântece Întru cinstirea celei mai frumoase țări; Republica Socialistă România!“ („Cuvântul partidului“, Vatra
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vreme peisajul devine obosit și copacii par acoperiți cu o pâclă de praf iar aerul, în ciuda dimineții și a pădurii tropicale, îmi pare destul de greu de respirat. Apare și explicația la următoarea cotitură a drumului: o masă de turle și furnale, cu unul ceva mai înalt în depărtare, din care iese o flamă enormă acompaniată de un fum negru și gros. Intrăm în Shushufindi orășel exclusiv dedicat exploatărilor petroliere, acoperit de un fum permanent, în care muncitorii au migrat din toate
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
înciocoirea de Capitală, era de înțeles. Cînd ești ditamai președintele la Steaua, nu te mai poți comporta ca un june de la o echipă provincială furată de arbitri și ținută în viață de poantele vicepreședintelui desemnat mai întîi de zeii devalizării furnalelor și apoi de brahmanii laminatelor. Ți se acceptă să fii ușor arogant și nici nu poți fi altfel, cîtă vreme îți bei cafeaua la Marriott, privind pe geam cum prostimea aleargă prin prăvălii după parizer ieftin și se zgîiește tîmpă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
se credea nepot al lui Byron, a fost un scriitor foarte cunoscut o vreme. Apoi fu complet uitat. Dintre poeziile lui cursive merită citarea câteva ecouri ale șederii lui în Belgia, exclamațiile de Verhaeren prematur pentru o Meusă înconjurată de furnale și acoperită de fum industrial: A! iacă-mă pe culmea ce valea o domină, În purpură se stinge a zilei stea divină. Acuma văd cetatea cu turnurile ei Și Meusa întinsă cum scapără scântei. Ah! cât de mult îmi place
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
doua zi, pe haină, Mirat, găsesc un fir de păr, Pricep că visul ce visasem S-a petrecut în adevăr. În timpul războiului, Vlahuță schiță în câteva versuri un început de evocare a forțelor oarbe, mașiniste: Ard, zi și noapte, marile furnale, În vastele uzine ale morții. Din mii de coșuri - funerare torții - Se nalță limbi de flăcări infernale. TRAIAN DEMETRESCU Din grupul poeților de mentalitate socialistă era și Traian Demetrescu (1866-1896), autodidact cu lecturi înaintate pentru acea epocă. El e un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
decît nebunie"; "omul, așa cum spune orice înțelept cu barbă, / Nu-i decît o bucată de țărînă / A cărei umezeală mistică, pierdută cu îmbătrînirea, / Se face praf și pulbere". [*the furnace of desire: vezi numeroasele referiri în opera lui Blake la "furnale"/"cuptoare înalte".] "Iubirea-i plăcere, solidă, aieve, Nimic fantezist, nimic ideal, Ea e fericirea omenescului neam; Celelalte patimi se mișcă de-a pururi Toate supuse-ascultînd de Iubire, Ea este al minții tiran". Resignation / Resemnare - "Norii cei negri ai Discordiei învăl
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
volum centrat și este stabil între 1394oC și temperatura de topire, 1538 o C 203 Obținere La scară industrială, fierul este produs pornind de la minereu printr-o reacție de reducere directă cu carbon, la temperaturi de cca. 2000°C, în furnale (cuptoare înalte). Aceasta permite înlăturarea sub influența temperaturilor înalte a componenților neferoși sau pământoși din minereu. În partea superioară a furnalului se introduce minereu de fier, carbon sub formă de cocs și un flux de genul carbonatului de calciu sau
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
produs pornind de la minereu printr-o reacție de reducere directă cu carbon, la temperaturi de cca. 2000°C, în furnale (cuptoare înalte). Aceasta permite înlăturarea sub influența temperaturilor înalte a componenților neferoși sau pământoși din minereu. În partea superioară a furnalului se introduce minereu de fier, carbon sub formă de cocs și un flux de genul carbonatului de calciu sau a dolomitului, în timp ce prin partea de jos este insuflat un curent de aer cald. Cocsul reacționează cu oxigenul din curentul de
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
jos, hematit), transformându-l în fier topit și devenind bioxid de carbon: 6 CO + 2 Fe2O3 → 4 Fe + 6 CO2 Fluxul ajută la topirea impurităților din minereu, în special a bioxidului de siliciu și a silicaților. Sub influența căldurii din furnal, carbonatul de calciu se descompune în oxid de calciu și bioxid de carbon.: CaCO3 → CaO + CO2 Oxidul de calciu se combină cu bioxidul de siliciu formând o zgură ce se topește la temperatura din furnal (ceea ce nu s-ar fi
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
silicaților. Sub influența căldurii din furnal, carbonatul de calciu se descompune în oxid de calciu și bioxid de carbon.: CaCO3 → CaO + CO2 Oxidul de calciu se combină cu bioxidul de siliciu formând o zgură ce se topește la temperatura din furnal (ceea ce nu s-ar fi întâmplat cu bioxidul de siliciu în stare pură). CaO + SiO2 → CaSiO 3 Zgura topită plutește deasupra fierului topit, mai dens, și aceste componente pot fi evacuate separat prin deschizături speciale în furnal. Materialul util rezultat
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]