815 matches
-
a Începe alt joc. Invitația lui Îi intrigă pe cei doi copii, care deschiseră, pe furiș, portița din vreascuri. De unde-ați venit, domnu’? Hideyoshi coborî de pe verandă și Începu să-și lege baretele sandalelor. Pe jumătate În joacă, Manju Îl gâdilă la ceafă cu un fir de iarbă uscată. Îndurând această poznă, Hideyoshi termină să-și Încheie sandalele. Dar, când se ridică pe cât era de lung și-i văzură expresia de pe față, le pieri curajul și Încercară s-o ia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră. - Ei, ce mai vrei, îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. - Să spui... Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream și o întrebam câte ceva; ea începea să spuie și eu visam înainte. Și niciodată nu va isprăvi basmul”. ( Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
țara din care venim. Eu vin din vară, E o patrie fragilă Pe care orice frunză, Căzând, o poate stinge, Dar cerul e atât de greu de stele C-atârnă uneori pân' la pământ Și dacă te apropii-auzi cum iarba Gâdilă stelele râzând, Și florile-s atât de multe Că te dor Orbitele uscate ca de soare, Și sori rotunzi atârnă Din fiecare pom; (Ana Blandiana, Despre țara din care venim) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului: 1.Cum
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
optimism. Altele, în stil pillatian, sunt mai degrabă niște parodii: „Ieșiți și din metrouri, și târlă și din iurtă / În iarba cea mai verde ne tăvălim acum / Și-aflăm în timp ce râdem ca-n alte ere cum / mesajele din cosmos ne gâdilă pe burtă.” Tipică din nou pentru „câmpia eternă” este însă evoluția, ascensiunea cârtiței pe sub pământ, de unde iese la lumină „cu stânca-n dinți”. Ceea ce nu exclude frecventarea și a altor simboluri, precum „edenul de piatră”, „cumplita apoteoză”, răsăritul, amurgurile, lacrima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
bale; bifurcată; buză; cad; cap; casă; din cavitatea bucală; căldură; cere; chineză; ciocolată; cîine; clară; claritate; complicată; comună; conversație; convorbire; corect; cult; dar; dentist; deosebită; dezvoltare; dialect; dialog; diferențe; discuții; dragă; Eminescu; ereditate; expresie; exprimare; față; floare; folos; frumos; furculiță; gîdilat; greacă; greu; indiferență; inteligență; internațional; interpretativ; încurcată; înghețată; latină; limbă străină; linge; lume; mama; mamei; mană; masă; mască; material; limba maternă; matură; mădular; măsea; măsline; membre; mijloc; minciună; mîndrie; moale; moartă; mod de comunicare; moldovenească; mușcată; mușcătură de șarpe; nas
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); dreaptă (4); durere (4); groasă (4); mică (4); adidași (3); bază (3); calcă (3); a călca (3); degete (3); nisip (3); pămînt (3); sprijin (3); stabilitate (3); urme (3); amprentă (2); bătătură (2); bătături (2); bocăni (2); fund (2); gîdilă (2); gîscă (2); gîștei (2); iadului (2); iarbă (2); înaltă (2); lată (2); lovitură (2); lungă (2); mînă (2); mișcare (2); moale (2); neagră (2); piele (2); putere (2); suport (2); susținere (2); șosete (2); tare (2); viteză (2); accelerație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
călătorie; călătorii; călca; călcat; cap; carp; casetofon; cauciuc; cercetător; ciorap; ciorapi; ciupic; cizmă; de cizmă; cofetărie; corp; crăpată; crăpătură; cui; deja; deplasare; desculț; drum; dulce; excursie; familie; de femeie; fină; forță; fotbal; fuga; fugă; fuge; gașcă; gheață; ghimpe; gîdilat; a gîdili; de gîscă; grea; gros; început; jar; jos; laba (piciorului); labă; șlapi; luptă; Maica Domnului; masaj; la mașină; membru; merge; micuță; mîngîiere; miros; mizerie; Moldova; murdărie; număr; o gîdilă; organ; de pantof; de papuc; pădure; parte a piciorului; pași; păși; patruzeci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
femeie; fină; forță; fotbal; fuga; fugă; fuge; gașcă; gheață; ghimpe; gîdilat; a gîdili; de gîscă; grea; gros; început; jar; jos; laba (piciorului); labă; șlapi; luptă; Maica Domnului; masaj; la mașină; membru; merge; micuță; mîngîiere; miros; mizerie; Moldova; murdărie; număr; o gîdilă; organ; de pantof; de papuc; pădure; parte a piciorului; pași; păși; patruzeci și doi; pedichiură; pește; de picior; piciorului; plată; platformă; pontaj; rănită; rotund; sanda; scări; sensibil; sensibilă; senzualitate; sfîrșit; siguranță; sub; ștrand; talpă; tălpi; temelie; toc; trecut; trup; ușoară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
onirică de orori, experimentabile, grație imaginației, inclusiv tactil: "Sub lupă, trupul catifelat al păianjenului apărea monstruos, acoperit de peri groși, ca niște țepi. Copilul închidea ochii. Noaptea, se visa în cușca scolopendrelor, se simțea furnicat de mii de picioare subțiri, gâdilat de antene și înțepat de colți otrăviți". Întors în casa părintească, fiul lui Manole pare intimidat de umbra tatălui său, care impregnează, ca un genius loci (comparația mea nu este deloc fortuită bătrânul este înfățișat ca "bun latinist și mare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
expresiei în estetică lui Kant], "Kant-Studien", H. 1, 1977, p. 60. 87 CJ, § 51, p. 384. 88 CJ, § 47, p. 362. 89 "Mi-e rușine cu voi, domnilor poeți, / pentru săracă voastră neputința, / pentru că n-ați făcut decât să vă gâdilați cu floricele de stil". Ars poetica. 90 Pierre Reverdy, Escritos pară una poética [Scrieri pentru o poetica], Caracas, Monte Ávila Ed., 1977, p. 64. 91 Gillo Dorfles, El devenir de las artes [Devenirea artelor], México, Breviarios Fondo de Cultură Económica
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
ca Blaga, ca Ion Barbu sau ca Brâncuși, în absolut, se poate și ca Arghezi, în relativ: Cînd coboară între lucruri și oameni, Lucian Blaga întreabă, V.Voiculescu se miră, Ion Barbu aruncă o căutătură de esențe. Numai Tudor Arghezi gîdilă. El gîdilă întregul și partea, pe Dumnezeu și pe sine, vietatea și floarea. Acolo unde gîdilatul devine obsesia, este la om. Arghezi gîdilă omul în toate chipurile și pentru toate potrivelile: pentru a-l încuia sau descuia în limita lui
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
ca Ion Barbu sau ca Brâncuși, în absolut, se poate și ca Arghezi, în relativ: Cînd coboară între lucruri și oameni, Lucian Blaga întreabă, V.Voiculescu se miră, Ion Barbu aruncă o căutătură de esențe. Numai Tudor Arghezi gîdilă. El gîdilă întregul și partea, pe Dumnezeu și pe sine, vietatea și floarea. Acolo unde gîdilatul devine obsesia, este la om. Arghezi gîdilă omul în toate chipurile și pentru toate potrivelile: pentru a-l încuia sau descuia în limita lui de lut
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
Lucian Blaga întreabă, V.Voiculescu se miră, Ion Barbu aruncă o căutătură de esențe. Numai Tudor Arghezi gîdilă. El gîdilă întregul și partea, pe Dumnezeu și pe sine, vietatea și floarea. Acolo unde gîdilatul devine obsesia, este la om. Arghezi gîdilă omul în toate chipurile și pentru toate potrivelile: pentru a-l încuia sau descuia în limita lui de lut, pentru a-l slobozi sau poticni, pentru a-l scuipa sau linge. Cu siguranță că aici sălășluiește și secretul acesta de
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
omului, sînt judecate - ireproșabil - în doar cîteva rînduri, cu înnădire foarte strînsă, și fină, între ce-i bun în poezie (nu, e drept, așa cum, absolut, o vede Virgil Ierunca) și ce-i prost în viață, alunecînd pe sensurile lui ,a gîdila". Căci, într-adevăr, ce tălmăcire mai potrivită (pe care n-ai găsi-o într-o cronică ,de bine") a ,sufletului copilărit" decît gîdilatul, mîngîiere ghidușă? De aici pînă la îndeletnicirea știută a oricărui bufon regal, causeur și moară de glume
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
n-au dezvăluit mai limpede identitatea și aspirațiile pesedistului-standard. Uitate sunt vremile "comunistului de omenie" și ale "oamenilor de bine" gata să sară în ajutorul lui Ion Ilici Iliescu. Astăzi, partidul fuge ca dracul de tămâie de acele sintagme ce gâdilau orgoliul bizonului național. Pesedeii calcă în picioare tot ce susținuseră, instaurând în mod oficial domnia "obraznicilor" și-a "miticilor". De fapt, marele Octav e puțin în urma istoriei: tipul uman pe care-l promovează e de mult majoritar în PSD. Să
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
fizic, mă situez în afara acestor pagini. Pe cetățeanul din paginile scrise îl pot înțelege. Ba chiar sunt în stare să-l și ajut să se înțeleagă. Însă îmi vine foarte greu să-l înțeleg pe cel care sunt și care gâdil de ceva vreme tastatura cu aceste gânduri" (p. 114). Mai trebuie adăugat doar că "Mihai Loghin care sunt" este, până la un punct, un alter ego al autorului. Oricum, personajul aflat cel mai aproape de modul de gândi al acestuia. Pentru că, firește
Textualism basarabean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8286_a_9611]
-
folosesc libertatea - în scris - cei mai mulți dintre componenții grupului de la Tescani. Cartea începe cu o descriere - bineînțeles, liberă - a ceea ce simte o fată când crește: "Crești: [...] mărgelele/ îți zornăie la gât, fundul, pulpele se lăfăie pe moale,/ un fulguleț rătăcit te gâdilă pe la nas,/ cineva te strigă, prin ușa închisă auzi cum - continui să crești/ printre haine parfumate, ca un cuc te cam plictisești te cam/ pipăi - pe sub plapumă" (Debaraua). Urmează un fragment în proză, El, de un sentimentalism desuet, care are
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
la operele traduse în douăzeci și ceva de limbi, leșinasem. Ajunsesem la... Ceaușescu e il ruolo internazionale dei piccoli e medi stati, cu o prefață de Giulio Andreotti... Când m-am trezit, Omicron mă ciupea de nări; de fapt, mă gâdila cu o pană, și parcă îmi dădea cu ceva care mirosea a busuioc. - Scusi! făcu el, trebuie să mergem până la capăt, și destupă cu un pocnet unul din borcănașele lui farmaceutice. - Scusi! repetă, te rog să citești mai departe... Plus
Despre natura îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7366_a_8691]
-
câteva secunde. Dincolo de aceste considerații, Syriana aruncă săgeți și în direcția unor stereotipuri, în special asupra unora coloniale. Nu demonizează pe nimeni, iar tratamentul subtil acordat arabilor din film îi scutește de sindromul Celuilalt. Per ansamblu, scenariul i-ar fi gâdilat în mod plăcut urechile lui Foucault, deoarece este ilustrativ pentru caracteristicile pe care el i le atribuie ,puterii". Dintre toate, anonimatul ei e cel mai bine reliefat, din urmă ajungându-l doar productivitatea în limite. Pentru români, pe de pe altă
O premieră cu tâlc și două DVD-uri fără by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10871_a_12196]
-
de unde să știi câtă durere e în mine mă doare și cuta perdelei/ pliată ca lama unui cuțit mă vâr sub birou și simt forcepsul în jurul gâtului/ îmi ard părul îl împletesc cu moțul tău de la un an mama mă gâdilă cu părul pe față/ acum părul nostru încolțește în carne se ghemuiește sub negi eu de sub birou bat cu pumnii/ în calorifer apa țâșnește în lichidul ăsta de consistență gelatinoasă mă simt ca în/ propriu-mi uter sunt postere la
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
trebuie să fie foarte atentă la ce spune, iar eu sunt cel mai atent, nu m-ați auzit avansând un nume. Lucrurile astea spuse așa ...mă bucur că dl Iohannis a revenit și a reformulat.... nu au darul de a gâdilă în sens plăcut urechea partenerilor. De aceea îi sfătuiesc pe toți să stea liniștiți, să contribuie cu toate forțele la noua construcție”.
Vasile Blaga o taxează pe Alina Gorghiu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28572_a_29897]
-
legii. Copiii se retrag nedumeriți. N-au devenit, încă, pe deplin români... În acel moment am înțeles reacția unui amic, atunci când folosisem cu seriozitate sintagma "după Revoluție" pentru a localiza un eveniment. A început să râdă în hohote de parcă îl gâdila cineva. Râdea de prostia mea. Apoi râsul a devenit nervos, spasmodic și la sfârșit a întrebat cu luciditatea și groaza omului aflat întâmplător într-un azil de nebuni: "Care revoluție?!". Cea mai cunoscută răzvrătire contemporană împotriva obedienței românești aparține, fără
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
într-o pungă de chipsuri o lingură de boia iute și o lingură de piper negru fin măcinat. Servește-ți apoi prietenii și urmărește-le reacția. 6. Când un membru al familiei doarme îi pui în mână frișcă și îl gâdili la nas, instinctiv va duce mâna să se scarpine și își va umple fața cu frișcă. 7. Scrie pe o foaie de hârtie mare "INVENTAR" și lipește-o pe ușa unui magazin. 8. Înlocuiește crema de corp a unei prietene
Vezi 10 idei de păcăleli pe care le poți face de 1 aprilie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64611_a_65936]
-
nr. 1 la viitoarele alegeri prezidențiale. Geoană a avut abilitatea de a-i stîrni pe congresiști, dîndu-le impresia că, în ciuda scăderii dramatice în sondaje a partidului, PSD se mai poate confrunta cu Băsescu. Mișcarea a fost bună în măsura în care el a gîdilat orgoliul celor care, în urmă cu doi ani, se așteptau ca, după victoria lor în Parlament, Năstase să cîștige și el, în turul al doilea, prezidențialele. A fost bună și pentru a trimite în neant echipa fostului premier, client permanent
Victoria unui perdant,Geoană by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10056_a_11381]
-
și pus pe scris. Subiectul era gata pregătit. Un nobil lord la el acasă. O vizită la un nobil de țară - cam așa urma să sune titlul noului său poem. Greene a luat în mână pana cu care băiețașul lui gâdilase până atunci urechea pisicii, a muiat-o în suportul de ou care servea drept călimară, și a încropit atunci și acolo o satiră foarte spirituală. Adusă astfel din condei încât nimeni nu ar fi putut avea vreo îndoială că tânărul
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]