514 matches
-
respective. Inițial, răscoala este numită În mod frecvent támadás („atac”, „ridicare”), ceea ce sugerează nu atât amploarea, extensia răscoalei, cât impactul ei intens și fulgerător, caracterul de izbucnire violentă cu consecințe dramatice. Oarecum similară este și denumirea de zenebona („tumult”, „gălăgie”, „gâlceavă”), care face trimitere, la fel ca támadás, nu atât la un fenomen cu dimensiuni ample și bine conturate, cât la o agitație și zguduire socială intensă, dar oarecum indefinită. Termenul românesc de „tumult” Îl Întâlnim și la Ioan Monorai XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și cea mai evoluată, scriitorul care și-a Însușit o mare cantitate de izvoare filozofice si istorice și care, astfel, a ajuns să-și construiască o viziune proprie asupra ideii de destin. Dacă În opera sa de tinerețe, Divanul sau gâlceava Înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul legătura cu scriitorii moldoveni predecesori este evidentă, iar autorul pare a fi adeptul necondiționat al ideii despre soarta schimbătoare(fortuna labilis), În operele sale ulterioare, această perspectivă suferă anumite modificări. În Istoria
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ei nici nu au știut ce au votat”<ref id=”2”>Gabriela Toma, „Edilii ieșeni gajează terenuri pentru căldură”, în Adevărul, 30 septembrie 2011, online la http://www.adevarul.ro/locale/iasi/Edilii ies eni gajeaza terenuri pentru caldura 0 563344253.html. para. 1-2.</ref>; „Gâlceava și îmbâcseala din Consiliul Județean (...). Ca într-o coridă cu toreadori fricoși și tauri blegi, luptele din sânul Consiliului Județean sunt tot mai lipsite de viziune, de miză și de rațiune (...); proiectele județului au fost aruncate la coș ca și cum nu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
la 15-20 minute după apusul Soarelui. Curcubeul Curcubeul apare vara după ploaie pe fundalul norilor plumburii și este un fenomen de o deosebită splendoare. Grecii antici considerau curcubeul drept zâmbetul zeiței Iris, menit să împace Cerul și Pământul după o gâlceavă cu tunete și fulgere. De la Iris vine și cuvântul „a iriza" adică a descompune lumina albă în cele șapte culori ale curcubeului: ROGVAIV. Fenomenul curcubeului obișnuit se explică prin trei procese fizice: două refracții, o reflexie totală și dispersia luminii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
și cea mai evoluată, scriitorul care și-a însușit o mare cantitate de izvoare filozofice si istorice și care, astfel, a ajuns să-și construiască o viziune proprie asupra ideii de destin. Dacă în opera sa de tinerețe, Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul (Iași, 1698) legătura cu scriitorii moldoveni predecesori este evidentă, iar autorul pare a fi adeptul necondiționat al ideii despre "soarta schimbătoare" (fortuna labilis), în operele sale ulterioare, această perspectivă suferă anumite modificări
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
G. Călinescu, RL, 1978, 47; Marian Vasile, Teorie și personalitate, FLC, 1978, 47; Dumitru Micu, Partizanatul în critică, ST, 1978, 11; Nae Antonescu, În căutarea adevărului critic, T, 1978, 11; Alex. Ștefănescu, Eroarea de fond, LCF, 1978, 50; Zaharia Sângeorzan, Gâlceava Ilenei Vrancea cu G. Călinescu, CRC, 1978, 51; Ungheanu, Lecturi, 344-315; Eugen Barbu, Societatea anonimă de întrajutorare feminină, LCF, 1979, 4; Victor Atanasiu, „Între Aristarc și bietul Ioanide”, ARG, 1979, 1; Titu Popescu, O lectură cu mai multe semne de
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
Îi Închide omului poarta Înspre libertatea posibilă, obligându-l să aibă În permanență nevoie de un tutore, de un guru sau de un duhovnic care să gândească și să decidă În locul său. Ideea de laicitate trece cu mult dincolo de simpla gâlceavă religioasă. Ea conține afirmația că fiecare om, ca ființă rațională, este capabil să-și poarte singur de grijă. Principiul care trebuie să-i ghideze comportamentul nu se află În exteriorul său, ci sălășluiește În el, ca exigență de raționalitate. Laos
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de cei care stau în "capul luminilor". Zeflemeaua, deprecierea de sine sunt însă năravuri vechi. Slabe speranțe să se schimbe ceva. Asta ar fi, bănuim, eterna noastră problemă, "blestemul" românesc care ne macină energiile, risipite de o necurmată și păguboasă gâlceavă... "Limba Română", nr. 7-8, iulie-august 2010 Adrian JICU Theodor Codreanu și "a doua schimbare la față" a României Subintitulată "o cercetare transdisciplinară a civilizației române moderne", A doua schimbare la față (ediția a II-a, București, Editura " Scara", 2013) constituie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
câțiva nori. La orizont se profilează culmile munților Vrancei. Undeva mai aproape, în niște plopi înalți de lângă calea ferată ce duce spre Ploești un zbor gălăgios de ciori nu se pot înțelege de la anumite chestiuni. Probabil că s-a ivit gâlceava în mijlocul lor. Sau poate că au motive serioase. Undeva se aude zgomotul unui motor de avion. Pe câmp sunt toporași, floricele mirositoare din care îți voi trimite câteva. Eu sunt bine, sănătos. Aștept cu nerăbdare să ne întâlnim și să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nume ale teologiei și filosofiei sînt ale lui Fotius (~820-~895) și Mihail Psellos (1018-1078). Născut într-o mare familie bizantină și desemnat, în 858, de către Împărat spre a-1 înlocui pe Patriarhul Ignatius, Fotius nu este cunoscut numai pentru gîlceava cu Sfîntul Scaun și pentru rolul jucat în lungul proces care va duce, în secolul al XI-lea, la ruptura definitivă cu Roma. Acest mare om de cultură a lăsat opere de o mare erudiție Myrobolion sau Biblioteca, ansamblu de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
țesută în jurul chestiunii (dis)continuității românești la nord de Dunăre a creat animozități între istoricii români și cei străini (Franz Josef Sulzer, Josef Karl Eder și Johann Christian von Engel) care s-au întins pe lungimea mai multor generații intelectuale. Gâlceava istoricilor a fost resuscitată în 1871, prin publicarea Romänische Studien: Untersuchungen zur älteren Geschichte Romäniens (Studii românești: cercetări asupra istoriei mai vechi a României) de către Robert Roesler, în care acesta reformulează teza potrivit căreia retragerea aureliană a presupus evacuarea Daciei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Facultății de Litere a Universității din București (Nastasă, 1999, p. 93). După ce criticii au reușit o lovitură de catedră în urma căreia I. Bogdan a ajuns decanul facultății, vrajba dintre generații avea să deschidă un nou front pe tărâmul manualelor școlare. Gâlceava istoricilor ce avea să conducă la un scandal de proporții pe care L. Nastasă (1999, p. 110) îl consideră a fi chiar un veritabil "război al manualelor" a fost lansată de un raport întocmit de I. Bogdan, membru în comisia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la București și Amman. Legăturile dintre poporul român și poporul iordanian sunt foarte vechi. Documentele existente atestă intense legături între cele două popoare în epoca evului mediu, statornicindu-se importuri de-a lungul anilor sub multiple forme. Opera Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul a cărturarului român Dimitrie Cantemir a fost tradusă în limba arabă la începutul secolului al XVIII-lea și a circulat între Eufrat, Marea Mediterană și Marea Roșie, inclusiv pe teritoriul de azi al Iordaniei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cu cale, nici este volnic a vinde egumenul moșiile mănăstirii.” - Mai greșeau și cuvioșiile lor. Uneori aveau chiar comportări de-a dreptul lumești. Este pilduitor faptul că au fost neînțelegeri între călugării Galatei și cei ai Frumoasei. - De unde a pornit gâlceava, mărite Spirit? - Gâlceavă în gura mare poate n-o fi fost, dar își făceau necazuri unii altora și asta cu bună știință. Vorba ceea: „Cu gândul la Maica Domnului și mâna-n traista omului.” - Te gândești la ceva anume când
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
este volnic a vinde egumenul moșiile mănăstirii.” - Mai greșeau și cuvioșiile lor. Uneori aveau chiar comportări de-a dreptul lumești. Este pilduitor faptul că au fost neînțelegeri între călugării Galatei și cei ai Frumoasei. - De unde a pornit gâlceava, mărite Spirit? - Gâlceavă în gura mare poate n-o fi fost, dar își făceau necazuri unii altora și asta cu bună știință. Vorba ceea: „Cu gândul la Maica Domnului și mâna-n traista omului.” - Te gândești la ceva anume când spui asta, mărite
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu bună știință. Vorba ceea: „Cu gândul la Maica Domnului și mâna-n traista omului.” - Te gândești la ceva anume când spui asta, mărite Spirit? - La faptul că Antonie Ruset a fost nevoit la 14 feb. 1678 (7186) să liniștească gâlceava pornită între cuvioșiile lor de la niște mori de apă. Călugării de la Galata aveau ispisoc de la Dumitrașco Cantacuzino voievod pentru un loc de moară la capul iazului domnesc din vale de gârla ce vine dinspre Balica (Frumoasa). Călugării de la Frumoasa aveau
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
al triile roată.” Astfel, când lucrau toate cele trei mori ale Frumoasei apa nu mai ajungea și la moara Galatei. Atunci domnul și cu Sfatul domnesc au judecat „jaloba” călugărilor de la Galata. „Si am dat rămas pe călugării de la Frumoasa.” Gâlceava pentru morile de apă între călugării celor două mănăstiri nu s-a stins, ba mi se pare că s-a întețit cu timpul. Deși călugării de la Balica erau volnici a folosi doar apa Nebunei ( un afluent al Nicolinei) „igumenul de la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
locul mănăstirii Galata din Gis nu prea era însemnat bine și atunci domnul l-a trimis pe Ionașco, vornic de gloată, să aleagă și, să stâlpească hotarul mănăstirii.” - La o asemenea moșie nu se putea să nu apară sămânță de gâlceavă cu vecinii, mărite Spirit. - La ce te gândești spunând asta?Mă gândesc chiar la pâra făcută de călugării de la mănăstirea Frumoasa făcută împotriva călugărilor de le Galata și Sfânta Vineri, pentru niște mori făcute „în gârla ce-au fost pioă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pradă, mărite Spirit, nu alta!Am mai spus noi doar că și călugării sunt oameni...Si deci au aceleași purtări, dar sub masca cucerniciei... - Mărite Spirit, te rog să mă ierți, dar sunt nevoit să-ți amintesc despre o nouă gâlceavă între sfințiile lor egumenii Cetățuii - de astă dată - și ai Balicăi și Sfintei Vineri. - Despre ce zavistie vorbești, dragule? - Despre cea din vremea lui Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod: „Au venit înainte noastră...rugătoriul nostru Neofit egumenul de la sfânta mănăstire Sfânta Vineri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
când a pus să se mute pietrele de hotar „cu vicleșug”, nu s-a uitat în toate părțile ca să nu fie văzut? S-a uitat. În sus, însă, ba! - Da’ ce crezi, că nu s-a mai găsit sămânță de gâlceavă? S-a găsit destulă, pentru că la 17 oct. 1731 (7240) în fața lui Grigorie Ghica vodă s-a prezentat la judecată „Leontie, egumenul de la mănăstirea noastră Sfetii Arhangheli (Frumoasa), cu Iezechiil de Trei Sfetitele și cu Ion Zosânu postelnic.” Fiecare pretindea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Gotică în anul 1642. Acest Sinod a fost prezidat de Vasile Lupu voievod și de Mitropolitul Varlaam. - De prin zapisele acelor vremuri am aflat, mărite Spirit, că la 13 oct. 1668 (7177) Iliaș Alexandru voievod este nevoit să intervină în gâlceava dintre egumenii mănăstirilor Trei Sfetite și Golia: „Adecă au venit înaintea noastră... rugătorii noștri, egumenul și tot săborul de la svânta mănăstire din Trieh Svetiteli...și au pârât de față...pe rugătorii noștri, pre egumenul și pre tot săborul din svânta
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirii lui Aron Vodă, ce-s făcuți dipreună cu Măricuța, țiganca noastră, precum am avut giudecată înaintea cinstitului dumisali hatmanului Costachi.” Domnul și slujbașii săi nu prea aveau răgaz cu judecarea pricinilor dintre mănăstiri. Cuvioșiile lor găseau mereu pricini de gâlceavă; între ei sau cu vecinii. - Nu mai departe la 15 iunie 1631(7139) Moise Moghila voievod a judecat neînțelegerea dintre călugării de la mănăstirea Nicoriță și cei de la mănăstirea Aron Vodă. Ziceau cei de la Nicoriță că un iaz de pe pârâul Ciric
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mult spre minciună decât spre dreptele pravile. - Nu putem spune chiar așa, dar mă tem că ne vom mai întâlni cu asemenea fapte. Acum să vedem, însă, ce a mai fost și cu seliștea Prisăcile, pentru care a fost multă gâlceavă. Mai întâi, Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod, la 25 aprilie 1713 (7221), a judecat pricina iscată între mai mulți călărași și Hristarh, egumenul de la mănăstirea Zlataust. Călărașii susțineau „că acea seliște de la Prisăci, coasta dinspre apus, nu iaste dată de Duca
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la domnie a ispisocului lui Duca Vodă în termen de 50 de zile de către Hristarh, egumenul de la Zlataust, a fost motivat prin faptul că Gheorghe Duca voievod - fiind răscoale în țară - nu a apucat să facă ispisoc pe seliștea Prisăci. - Gâlceava nu se sfârșește aici, dragule. Nicolae Alexandru Mavrocordat a trimis câțiva dintre marii boieri să cerceteze și să depună mărturie că seliștea Prisăci aparține mănăstirii Zlataust și nu călărașilor sau mănăstirii Aron Vodă. Marii boieri fac acest lucru la 27
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Aron Vodă să apere apa Jijiei de pe moșia mănăstirii de cei ce vor să pescuiască în ea. - Dacă aveau apă, nu se putea să nu aibă și mori. - Aveau, nu-i vorbă, dar ca un făcut se iveau pricini de gâlceavă chiar între cuvioșiile lor călugării de la diverse mănăstiri, vecini cu morile. De pildă, la 26 sept. 1701(7210), Constantin Duca voievod este nevoit să poruncească lui Stefan Hăbășescu pârcălab să meargă la vadul Icușenilor de pe Jijia și să mute cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]