5,090 matches
-
alte spații (american ori iudaic), el scrie în descendența unui filon care s-a născut prin Montaigne, s-a îmbogățit cu Descartes, a împrumutat faconda genială a lui Voltaire, iar mai apoi s-a răcit, solidificându-se, odată cu generația unor gânditori care-i conține, de-a valma, pe Isaiah Berlin, Lionel Trilling și Cioran. De la aceștia, Leon Wieseltier a preluat un stil, o manieră de a aborda realului, dar, mai presus de orice, o formulă existențială. Zilele trecute, Leon Wieseltier a
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
aceeași îngăduință avînd parte dreptul canonic, în care autorul intuiește ingerința samavolnică a spiritului uman în întocmirea unor legi despre care se pretinde că sunt de origine divină. Pe sine însuși Richard de Bury se consideră un hiero-filosof, așadar un gînditor care se leapădă de trufia liberei cugetări, spre a-și pune rațiunea în slujba adevărurilor sacre. Dar conștiința de cler învestit cu misiune bisericească nu-l împiedică să-l pomenească cu venerație pe Aristotel, pe care îl consideră „soarele adevărului
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
internă, în contextul complicat și tensionat de dinaintea și de după Răscoala din 1907. Dacă primul volum al seriei de publicistică stătea mai degrabă sub semnul revelației - căci aducea multe inedite din perioada debutului -, cel de-al doilea ne oferă profilul unui gânditor social cu mult peste media epocii sale. C. Stere copleșește nu doar prin biografia sa, ci și prin caracterul prodigios al gândirii sale sociale și politice, capabilă să se miște printre referințe străine omului politic român din acea vreme (de la
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
sale. C. Stere copleșește nu doar prin biografia sa, ci și prin caracterul prodigios al gândirii sale sociale și politice, capabilă să se miște printre referințe străine omului politic român din acea vreme (de la Marx și Engels, la Kautsky și gânditorii economici vienezi de la 1900), în cadrele mai largi ale unui liberalism care, sub conducerea lui Ioan I. C. Brătianu, se moderniza și se adapta și el provocărilor noii etape a capitalismului, anume industrializarea. Câteva dintre articole, de altfel, sunt adevărate studii
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
cinci articole dedicate problemei marii proprietăți rurale, din 1908, sau la cele patru texte polemice la adresa lui Aurel C. Popovici, din același an 1908. Ele ne obligă să renunțăm la imaginea unui C. Stere - tribun, în favoarea celei a lui C. Stere - gânditor politic sistematic. Și, în general, să acceptăm că, într-o perioadă pe care ideologii comuniști au așezat-o sub semnul lui C. Dobrogeanu-Gherea, marele gânditor social a fost, totuși, Stere, care a scos problema țărănească din zona soluțiilor radicale propuse
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
obligă să renunțăm la imaginea unui C. Stere - tribun, în favoarea celei a lui C. Stere - gânditor politic sistematic. Și, în general, să acceptăm că, într-o perioadă pe care ideologii comuniști au așezat-o sub semnul lui C. Dobrogeanu-Gherea, marele gânditor social a fost, totuși, Stere, care a scos problema țărănească din zona soluțiilor radicale propuse în Neoiobăgia, integrând-o unei concepții mai largi a statului național român. Căci C. Stere, strălucit constituț ionalist, vedea rezolvarea problemei sociale a țărănimii în cadrul
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
Cosmin Ciotloș Eugen Negrici, Figura spiritului creator, ediția a doua, București, Edit. Cartea Românească, 2013, 190 p Eugen Negrici e unul din cei mai interesanți gânditori din literatura română postbelică. Critica lui nedumereș te și intrigă. Iar când spun asta, nu am în vedere reacțiile virulente pe care le-a stârnit, la apariție, eseulIluziile literaturii române (un eseu, dacă e să fim cinstiți, a cărui inclemență
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
explicitare tardivă, a unor stihii vitale care, în intimitatea lor, sunt forțe volitive. Din acest motiv, făcînd uz de categorii, gîndirea e lectica sub al cărei baldachin voința îți vede nestingherită de intențiile ei. Ce-i rămîne de făcut unui gînditor e să-și smerească rațiunea punînd-o în slujba unui sentiment pe care nici o filosofie nu îl poate deștepta: sentimentul sublimului. Neavînd talent, filosoful e un erudit care repetă convențiile epocii cu aerul că rostește verdicte grave, cînd de fapt sentințele
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
Gould și Weinberg, restul fiind fără amprentă ideologică. În fine, toți cei șase sunt atinși de o viziune apostrofică asupra lumii. Așa cum sînt cuvinte cărora le cade o literă, dispariție pe care o marcăm printr-un apostrof, tot astfel sunt gînditori din al căror orizont dispare o dimensiune a spiritului. Lor, pur și simplu, le cade un tipar de înțelegere, urmarea fiind un gol de interpretare pe care nu-l resimt ca pe o carență. Vederea lor e apostrofică și limitată
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
de viu încît nu poate dispărea doar pentru că actuala elită vestică e în colaps de entuziasm și în sincopă de inspirație. Prin urmare, orice deplorație privind declinul Occidentului dovedește lipsă de simț istoric și carență de încredere în destin. Spengler, gînditorul cu care Noica intră în discordie teoretică de la prima pînă la ultima pagină, este un caz nefericit: un exemplu de uriașă erudiție pusă în slujba unei platitudini metafizice, deoarece „în cazul lui Spengler se împletește o extraordinară informație și putere
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
care este acum întâmpinat la Bruxelles rezultatul acestui diktat. Se naște întrebarea: Comisia Europeană și câteva cancelarii occidentale au nevoie de state din Europa Centrală conduse de președinți servili, șantajabili prin dosarele lor de corupție și prin comportamentul lor? Un gânditor austriac scria la începutul secolului XX: «Dacă Balcanii nu ar fi existat ar fi trebuit inventați», în sensul că, pentru menajarea orgoliului Occidentului, este profitabil că tot ce e rau să fie plasat în estul Europei. Mă întreb dacă poziția
Emil Constantinescu către Martin Schulz: Mandatul lui Băsescu este ilegitim () [Corola-journal/Journalistic/42375_a_43700]
-
fapte mărunte („meteorologice” sau biologice), datate pe zile. De aceea, volumul seamănă mai degrabă cu un jurnal decât cu un dialog. Cel mai adesea, în loc să discute cu Daniel Cristea- Enache, Octavian Paler convorbește, ca „un lup singuratic” sau ca „un gânditor privat”, cu idealuri și obsesii. E adevărat și că, din cauza absenteismului, de nu cumva a lipsei de sensibilitate, tânărul critic nu se poate adapta din mers nevoilor de comunicare ale interlocutorului și cursului confesiunii. Pentru cine citește primele fragmente ale
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
condamnările și execuțiile fără procese, până la utilizarea revolverului ca armă de intimidare a adversarului. Lectura lui Dostoievski m-a introdus în psihologia fanatismului secular sau religios (atât Ferapont cât și Stavroghin). Întâlnirea cu liberalismul clasic din scrisul luminos al unor gânditori ca Andrei Pleșu sau Horia-Roman Patapievici, pe de o parte, dar și descoperirea altor modele, care propuneau sinteza creatoare între Ortodoxie și modernitate (Mircea Vulcănescu, bunăoară), m-au edificat asupra caracterului pernicios al etnocentrismului.
Mihai Neamţu povesteşte cum s-a desprins de ideile legionare () [Corola-journal/Journalistic/42605_a_43930]
-
tot ce scrie George Ardeleanu -, această incizie în nexus-ul gândirii lui Steinhardt, rezultatul fiind o corecție serioasă a profilului literar canonic al scriitorului. Care nu este un teolog absolut, nici un cenzor al moralei comune din perspectiva celei creștine, ci un gânditor care rămâne, și după ce îmbracă rasa monahală, fidel unor idei și concepte de sorginte liberală, conciliind (în asta constă, cred, geniul său) relativismul filosofic cu bunătatea și smerenia ortodoxă. A-l reduce, așadar, la înfățișarea spirituală, oricât de substanțială, a
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
crescândă printre studenți și tineri intelectuali, ele s-au transformat repede într o muniție mereu reîncărcată de neprietenii săi. Încetul cu încetul, au crescut la dimensiunile unui folclor universitar și gazetăresc care i-i punea în cârcă pe aproape toți gânditorii mai interesanți ai vremii. Nicolae Bagdasar observă că, în primul său curs de logică, Nae Ionescu expunea idei din Die Gleichförmigkeit in der Welt (1916-1919) a lui Karl Marbe, fără să-i pomenească numele. Dimitrie Gusti insinuează la un seminar
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pretindă vreo recunoaștere pentru aceasta. Băncilă observă că spusele lui Zevedei Barbu au fost exagerate și folosite tendențios de comuniști, dar și de către „cei de dincolo“. De asemenea, el compară disproporția dintre cazul lui Nae Ionescu și cel al altor gânditori contemporani. C-tin Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, Tudor Vianu, Lucian Blaga, D.D. Roșca, Mihai Ralea, Nicolae Bagdasar și alții au împrumutat, la rândul lor, din diverși filozofi occidentali (Schlegel, Spengler, Frobenius, H. Høffding, P. Lasserre, C. Bouglé, Berdiaev), nu numai în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ci și în pagini tipărite, fără ca cineva să-i acuze de plagiat sau să-i facă escroci. Într-adevăr, marea majoritate a celor care căutau plagiate și împrumuturi la Nae Ionescu au închis ochii la situațiile similare detectabile în operele gânditorilor „progresiști“ sau ale celor care au pactizat cu regimul comunist. Învinuirile aduse Profesorului sunt, așadar, întreținute și alimentate de motivații politice, nu de exigențe academice. În perioada comunistă, când critica era subordonată ideologiei, nu s-a simțit nevoia de a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
instanțe în care Nae Ionescu l-a preluat textual pe filozoful german. El refuză însă acuza de „plagiat“ și insistă că e vorba de o „parafrază“, originalitatea filozofului român părându-i-se indiscutabilă. Ulterior a mai indicat „adaptări“ din alți gânditori germani: Oswald Spengler 67. Alexandru George, „Nae Ionescu și Max Scheler“, România literară, XXV, nr. 36, 11-17 noiembrie 1992, p. 10; republicat în: idem, Întâlniri, Cartea Românească, București, 1997, pp. 90-94. (ideea „organicului“ și a pseudomorfozei), Max Weber (ideea nașterii
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
dovedesc însă existența unei inspirații, necum pe aceea a unui plagiat. Nici nu avea cum să fie altfel. În scrisorile trimise de Nae Ionescu din Germania logodnicei sale - scrisori întru totul private -, Bergson apare numai ca o referință negativă: un gânditor ale cărui „scamatorii filozofice“ le respinge și de ale cărui „greșeli“ ține să se ferească. Trimiterile pe care le face la el în articole sunt scurte, tangențiale și nu relevă vreo simpatie, ci dimpotrivă, ascund cel mai adesea ironie sau
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a constituit un impuls de a regândi problemele fundamentale ale misticii și de a-și configura propria viziune asupra ei. Pe lângă o mulțime de lucruri pe care le știa deja - în calitatea sa de profesor de filozofia religiei și de gânditor preocupat de problema religioasă -, Nae Ionescu a aflat în paginile acestei cărți și câteva lucruri noi. Împrumutul se limitează la opt exemple și trei idei preluate creativ. Două dintre aceste idei sunt recunoscute ca fiind mai vechi. În cazul celei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
războiului, Henri Bergson luase o poziție agresivă față de însuși spiritul germanic, pe care l-a învinuit, printre altele, de „barbarie cinică“. În replică, dincolo de Rin au fost reactualizate mai vechi acuzații, după care celebrul filozof francez ar fi plagiat câțiva gânditori germani. Această prelungire intelectuală a războiului a avut ecou și în România, pe atunci încă neutră. Cu ocazia apariției broșurii lui Hermann Bönke, Plagiator Bergson. Membre de l ’Institut (1915) și a amplei recenzii pe care i-a consacrat-o
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Über die vierfache Wurzel des Satzes vom zureichenden Grunde. Totuși această dragoste filozofică de tinerețe arată că sursa asemănărilor - atât de generale, de altfel - care s-au găsit între Bergson și Nae Ionescu se cuvine căutată mai degrabă în opera gânditorului de la Frankfurt. După război atitudinea sa față de originalitate în filozofie e în schimbare. Într-un articol din 1921 el susține că „împrumuturile“ în filozofie sunt o imposibilitate: „Cine poate împrumuta n-a fost niciodată filozof; și nici nu va fi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
construcția metafizică naeionesciană prin prisma propriei lui viziuni asupra creației filozofice, chestiunea originalității și a plagiatului nu se mai pune. Sau se pune, dar în cu totul alt fel de cum au făcut-o până acum acuzatorii săi. Ca oricare alt gânditor, și Nae Ionescu și-a avut izvoarele sale. Influențe, idei ale altor autori sau exemple luate din cărți se vor mai fi aflând, fără îndoială, în opera sa. Ele se situează însă la acest nivel, al materialului refolosit din alte
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mărturia lui Vasile Băncilă că, prin anii ’20-’30, cumpăra cărți de 20.000 de lei lunar, acestea sosindu-i acasă „cu lăzile“. Însă ceea ce este tratat în mod obișnuit ca influențe și izvoare în formarea și în opera unui gânditor a devenit la acuzatorii lui Nae Ionescu plagiat sau, în cel mai bun caz, împrumut. Și nu numai în virtutea unei „teorii“ extremiste a plagiatului, ci, așa cum am arătat, prin „demonstrații“ abuzive sau de-a dreptul măsluite. Chiar și atunci când se
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ideilor, caracterizărilor și faptelor admise. Acesta e unul din marile mobile de creație ale lui. [...] Lui Nae Ionescu îi place grozav să răstoarne lucrurile. Să arate vițiul sau neexactitatea pozițiilor admise. În mare parte, el și a făcut cariera de gânditor pe această cale. Un curs, un articol de Nae Ionescu sunt în primul rând o operă de revizuire. Nae Ionescu e un foarte nobil subversiv. Așa e în filozofie, în gândire, și așa a și debutat în viață; vezi cum
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]