405 matches
-
de răspândire a scobarului (Chondrostema nasus), alături de care se întâlnesc specii ca nisiparița (Cobitis remanica), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), acestea din urmă având o răspândire mai mare decât cea a scobarului. Specii de rațe și gâște sălbatice: lișița, găinușa de baltă, cormoranul mare și cormoranul mic, stârcul cenușiu, egretă mare și mică, lebădă de vară și de iarnă, barza neagră, cufundacul, specii de pescăruși. "Rezervația naturală Muzeul Trovanților" în suprafața de 1,1 ha. Rezervația Muzeul Trovanților are ca
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
mari domină arboriferii. Fauna Naurului este săracă. Toate mamiferele au fost aduse și în parte îngrijite de om: șobolani polinezieni, pisici, porci, câini, dar și găini. Dintre reptile pe insulă se întâlnește doar șopârla. Ornitofauna este mai variată; aici viețuiesc găinușe de baltă, albatroși, fregate, porumbei, sternide. În Nauru există o singură specie de pasăre cântătoare: pitulicea-de-stuf ("Acrocephalus rehsei"). Alături de cordate, Nauru găzduiește și o varietate mare de nevertebrate. În apele dimprejurul insulei înoată rechini, arici-de-mare, moluște, crabi și multe animale
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
regulă în preajma ochiurilor de apă. Ei evită regiunile aride, podișurile uscate și pădurile tropicale. Servalii sunt niște animale semi-nocturne, fiind activi mai ales între orele 4-5 dimineața și 10-11 seara. Consumă diferite rozătoare, iepuri și antilope mici, dar și flamingo, găinușe angoleze și alte păsări. În urmărirea rozătoarelor și reptilelor, servalul își folosește auzul bine dezvoltat, iar picioarele lungi permit deplasarea rapidă prin iarba savanei. În ciuda faptului că picioarele le sunt lungi și puternice, servalii nu pot alerga timp îndelungat după
Serval () [Corola-website/Science/314379_a_315708]
-
Degetele sunt unite, fiind în număr de trei (tridagtile), alcătuind un fel de talpă acoperită cu pene păroase și niște formațiuni cornoase. Degetul posterior, care apare la multe alte păsări, lipsește la această specie migratoare. Descrisă prima dată în 1773, găinușa de stepă este de talie mijlocie măsurând dimensiuni între 30 și 40 cm, cu o greutate variind între 250 și 300 de grame. Masculii au penajul mai deschis, iar capul și pieptul sunt dungate, cu dungi alternative, mai dechise și
Găinușa de stepă () [Corola-website/Science/320489_a_321818]
-
Canis lupus"), urs ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), sau pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), uliu ("Accipiter nisus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), mirlă ("Turdus merula"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, șocul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
de rășinoase, în sectorul înalt fiind pajiștile alpine (pe care se găsesc ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul). Fauna este reprezentată de mamifere (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, pisica sălbatică în pădurile de fag, căprioara în pădurile de conifere, ursul, cerbul, râsul), păsări (găinușa de alun, cocosul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte) sau pești (păstrăv, clean, mreana). Munții Bistriței sunt accesibili în primul rând rutier, mai putin feroviar și de la distanță aerian. Munții Bistriței sunt deserviți de o rețea de drumuri construite pe
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
augustifolium"), didiței ("Pulsatilla montana"), crușin ("Rhamnus frangula"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), colilie ("Stipa pulcherrima") sau rogoz ("Carex vesicaria"). În arealul sitului și în vecinătatea acestuia se află numeroase obiective de
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
este un ordin de păsări care cuprinde o singură familie, Pteroclidae (sau Pteroclididae), numite „găinușe de pustiu” care cuprinde cca. 16 specii, care se aseamănă cu galinaceele, dar mai ales cu porumbeii cu care nu sunt înrudite. Aceste păsări sunt răspândite în regiunile de stepă și de deșert, din Europa până în Asia de Sud, Asia Centrală, Africa de Sud și
Pteroclidiformes () [Corola-website/Science/315781_a_317110]
-
șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliacul cârn ("Barbastella barbastellus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de amurg ("Nyctulus noctula"); Păsări: găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
de câmp ("Microtus arvalis"), liliac cârn ("Barbastella barbastellus"), Liliac de apăliliac de apă ("Myotis daubentonii"), liliac de amurg ("Pipistrellus pipistrelus"), liliacul cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), pâștița ("Anemone nemerosa"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
maxima"), otrățel ("Utricularia vulgaris"), trestie ("Phragmites australis"), papură ("Typha") sau mușchi natant ("Riccia fluitans"). Lumea animalelor este reprezentată de câteva specii faunistice rare (unele aflate le lista roșie a IUCN; printre care: stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), găinușa de baltă ("Gallinula Chloropus"), barză albă ("Ciconia ciconia") sau mai multe specii de rațe, printre care și o specie cunoscută sub denumirea de rață mare ( "Anas platyrhynchos"), buhaiul de baltă cu burta galbenă ("Bombina veriegata"), buhaiul de baltă cu burta
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele negru, cărăbu-ul sau găinușa, gândacul verde, gărgărița de iarbă și cea de bucate, lăcusta galbenă, coropișnița, calul dracului, căpușa. Pești: crapul, țiparul, vârluga, caracuda, soreața. Clima localității este temperat-continentală, cu influiențe răsăritene. Iarna bat vânturi puternice din est cu viscole aduse de crivăț, iar
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn ("Betula nana"), tei pucios ("Tilia cordata") sau mesteacăn de râu ("Betula obscura"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice rare, printre care: arnică ("Arnica montana"), iederă ("Hedera helix"), găinuși ("Isopyrum thalictroides"). Fauna este constituită din: • mamifere (62 de specii) cu specii de: elan ("Alces alces"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus") sau mistreț ("Sus scrofa"), lup ("Canis lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigere"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), castor
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
garrulus"), cuc ("Cuculus canorus"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă mare ("Egretta alba"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lișiță ("Fulica atra"), ciocârlan ("Galerida cristata"), găinușa de baltă ("Gallinula Chloropus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
denumirea populară de moșișoare ("Liparis loeselii"); care vegetează alături de roua cerului ("Drosera rotundifolia"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), frigare ("Geranium palustre"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
Asio otus"), șorecarul încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), lișiță "Fulica atra"), găinușa de baltă ("Gallinula chloropus"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), presură cu cap negru ("Emberiza melanocephala"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), lișiță ("Fulica atra"), ciocârlan ("Galerida cristata"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), piciorong (Himantopus himantopus), scoicar ("Haematopus ostralegus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cioc subțire ("Larus genei"), ciocârlie de
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
negative din partea celorlalți fermieri. În a treia zi, cei 12 fermieri au primit vizita lui Nea Rață, care a venit încărcat cu tot felul de bunătăți pentru aceștia: răsaduri de legume, un păun și o păuniță, un fazan și câteva găinușe, dar și mâncare pentru animale. Acesta s-a asigurat și de faptul că Maria și Marcel au avut grijă să nu lipsească vreo portocală din pomul încredințat. Pe lângă acest lucru, fermierii au întocmit, împreună cu Nea Rață, o listă de produse
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]
-
serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), viorele ("Scilla bifolia") sau măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
Ardea cinerea"), rața moțată ("Aythya fuligula"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață pitică ("Anas crecca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), fugaci mic ("Calidris minuta"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
-o imediat. Pentru partiturile destul de dificile ce aveau să fie interpretate de către lordul Macintosh, inițial infatuat și ursuz, ce își dorește să își însoare băiatul cu prințesa Merida s-a recurs la nume sonore din showbiz-ul românesc, precum Mihai Găinușă, Șerban Huidu, sau Dan Negru, însă în final o vedetă de televiziune cunoscută a primit rolul, Aurelian Temișan, ce este cunoscut ca jurat al emisiunii-concurs Te cunosc de undeva! de la Antena 1, în cadrul căreia activează din anul 2012 dar și
Neînfricată (film) () [Corola-website/Science/332929_a_334258]
-
lebădă de vară ("Cygnus olor"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), lișiță ("Fulica atra"), găinușa de apă ("Gallinula chloropus"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș argintiu
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă mică ("Egretta garzetta"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lișiță (Fulica atra), cinteză ("Fringilla coelebs"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescărușul cu cap negru
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]