435 matches
-
iar cele trei râuri ce alcătuiesc în final râul Bârlad, colectează apele din zona deluroasă a podișului. Localitatea Galați fiind port la Dunăre, din timpurile cele mai străvechi, ambarcațiunele sale duceau și aduceau mărfuri pe Dunăre până la mare, iar marinarii gălățeni au știut să înfrunte stihiile naturii și să-i biruie pe toți dușmanii care au încercat de nenumărate ori să pună stăpânire pe acele meleaguri. Cei mai mulți care au udat cu sudoarea lor suferind și apărând pământul ce-l munceau au
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
prezentarea invitațiilor la emisiune și mai ales în prezentarea mișcărilor − de persoane și poziții de joc - în emisiunile sportive). Iată acum o nouă acțiune... a... formației piteștene dar balonul a ajuns undeva în jumă(ta)tea de teren a formației gălățene, a respins Marius Dinu, Dinu în po(se)sia mingii și iat-acum pă partea stîngă a terenului iată Boștină dă cu capul... a continuat să preia pe partea stângă a terenului, arbitrul de tușă a intervenit, dar s-a produs
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
a Universității din București, secția limba și literatura franceză (1963-1969). Este exmatriculat din motive politice timp de un an (pretextul ar fi fost rostirea numelui lui Emil Cioran la un colocviu al studenților). Va lucra că betonist pe un șantier gălățean. Reprimirea în facultate este condiționată de acceptarea colaborării cu Securitatea. În 1968 îi apare o povestire, Însemnările celor ce merg spre somn, în „Luceafărul”. În 1970 se înscrie la secția regie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
ceva mai încolo, anunțîndu-și plecarea la Galați, pentru a participa la lansarea volumului Ora ideală de Viorel Dinescu, a promis că după acest „periplu” va acorda un alt interviu. Surprinzător, și interlocutorul său, Tudor Vornicu, a reluat formula de „periplu gălățean”, ceea ce, evident, e greșit. „Periplu” (fr. périple, lat. periplus) înseamnă „călătorie lungă pe mare”, lucru pe care ca eminenți publiciști ce sînt ar trebui să-l știe. Nu totul a fost însă iritant sau dezamăgitor în respectiva emisiune cu Eugen
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-a referit și V.Sp. În prezentare, e aptitudinea de a problematiza anumite chestiuni etice cu ecou în actualitate. Știind că mă împac cu Genoiu ca mîța cu cîinele, Baltă mi-a sugerat să mă interesez de perioada lui gălățeană. Am dat astfel de începuturile sale literare: trei „microportrete”, publicate în Pagini dunărene (Casa Regională a Creației Populare, Galați, 1964). Primul e al „tovarășului Alecu Crăciun, președintele gospodăriei colective din Băleni, raionul Bujor”, sub conducerea căruia „s-au obținut recolte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Seminarului teologic „Sf. Andrei” din Galați. Din corpul profesoral a făcut parte și Anton Holban, care avea ore și la Liceul „Vasile Alecsandri”. Ne-a confirmat-o și prof. V.G. Popa, care În acea vreme era elev la Seminarul teologic gălățean. 1009 Dimitriu - mamei -, multă sănătate și toate cele cuvenite din parte-mi. Pe Jenița, nepoata o sărută moș Jorj cu drag, ca pe Jenița mea, iar pe tine Eugen te sărută și Îmbrățoșează cu toată dragostea Moșu Jorj Când mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu este una confortabilă. Ei trăiesc sentimentul unor oameni de categorie inferioară în raport cu populația autohtonă, fapt care ar fi unul dintre motive de reîntoarcere în țară: „M-am plictisit să fiu slugă acolo”, a spus un locuitor dintr-o comună gălățeană. Revenirea în țările occidentale nu s-ar mai face pentru a munci, dar pentru vizite (Adriana Oprea Popescu Macarale râd în soare la Corod, Jurnalul național online, 10 octombrie 2007). Cel mai greu este pentru copii și tineri să se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Roxana Racaru Noul volum al poetului gălățean (bucureștean prin adopție), Grișa Gherghei se înscrie în tendința de reorientare spre anecdotic și narațiune a membrilor generațiilor '60-'70 în poeziile publicate mai ales în anii din urmă. Ochiul alert la grotescul lumii și dezaprobarea ironică aduc în pagină
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
Irina Coroiu Că spiritul poeziei continuă să nască teatru o demonstrează spectacolul gălățean Proscrisa unde poemul nouăzecistei Saviana Stănescu a fost virat, în virtutea propriilor latențe, într-un insolubil bildungsroman teatral al feminității însăși. Recuzitera Țuca (excelentă vedeta trupei, Liliana Lupan, într-un dificil rol al muchiilor de cuțit) este personajul ce a polarizat
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
de Florin Olaru și Tamara Manea) vin să acompanieze un autoportret memorabil și inconfundabil în piesajul teatrului românesc. Într-o recentă conferință de presă găzduită de UNITER, directorul Teatrului Național Timișoara, Ștefan Iordănescu, a anunțat că acest spectacol al trupei gălățene a fost desemnat de criticul Dumitru Chirilă, selecționerul și directorul acestei ediții, să participe la Festivalul Dramaturgiei Românești, eveniment important al toamnei culturale, inclus în rețeaua festivaliera a Institutului de Teatru Mediteranean.
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
39.307 112 2.400 5. C.S.V. Videle Videle, Str. 144.922 50 50 Tăbăcăriei nr. 3 6. C.S.V. Dragănești - Dragănești - 39.325 255 5.400 Vlașca Vlașca 7. C.S.V. Blejești Blejești 39.326 80 1.400 8. C.S.V. Gălățeni Gălățeni 39.335 80 400 9. C.S.V. Grația Grația 39.331 140 11.200 10. C.S.V. Scurtu Mare Scurtu Mare 39.338 80 320 11. C.S.V. Turnu Măgurele Turnu Măgurele, 39.312 116,5 1.200 Str. Chimiei nr. 25 12
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 89 din 4 noiembrie 2004(*actualizata*) privind vanzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţa sanitar-veterinara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170382_a_171711]
-
39.307 112 2.400 5. C.S.V. Videle Videle, Str. 144.922 50 50 Tăbăcăriei nr. 3 6. C.S.V. Drăgănești - Drăgănești - 39.325 255 5.400 Vlasca Vlasca 7. C.S.V. Blejesti Blejesti 39.326 80 1.400 8. C.S.V. Gălățeni Gălățeni 39.335 80 400 9. C.S.V. Grația Grația 39.331 140 11.200 10. C.S.V. Scurtu Mare Scurtu Mare 39.338 80 320 11. C.S.V. Turnu Măgurele Turnu Măgurele, 39.312 116,5 1.200 Str. Chimiei nr. 25 12
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 115 din 14 iulie 2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţa sanitar-veterinara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
Satul Vechi 11,4 Drăgănești de Vede Drigănești de Vede 30,9 Măgura cu Liliac 26,0 Văcărești 20,6 �� Drăgănești Vlașca Drăgănești Vlașca 16,8 Comoara 5,2 Furculești Moșteni 0,8 Spătărei 6,0 Voievoda 3,8 Gălățeni Gălățeni 48,1 Bâscoveni 40,2 Grădișteanca 43,0 Izvoarele Izvoarele 10,3 Măgura Măgura 2,5 Guruieni 3,9 Măldăeni Măldăeni 4,7 Mereni Ștefeni 13,2 Merenii de Jos 25,9 Merenii de Sus 29,5 Nanov Nanov 11
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
de Jos Dubișta de Pădure Deag Cuci Dulcea Deaj Curteni Dumbrava Dileu Vechi Daneș Dumitreni Dileul Nou Dâmbău Fănațe-Band Drăculea Deda Filea Eremitu Dedrad Filitelnic Fărăgău Dumbrăvioara Frunzeni Fermă Beng-Breaz Ernei Gămbuț Filpișu Mare Fântânele Gogan Filpișu Mic Gălești Grădini Gălățeni Gălești Gruișor Gheorghe Doja Gănești �� Hodoșa Ghinesti Ghindari Ibănești Pădure Giuluș Glodeni Idicel Glăjărie Goreni Isla Grăușoru Gornești Istihaza Grindeni Grebenișu de Câmpie Jacodu Habic Gurghiu Leordeni Hărănglab Hădăreni Lepindea Hârtău Hetiur Maia Herghelia Ideciu de Jos Mădăraș Hodac Ideciu
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Jos Ionașcu Cosmești Izlaz Orbeasca de Sus Merișani-Băbăița Didești Însuratei Peretu Negreni Drăcșani Lada Plosca Negreni de Sus Drăcșănei Lisa Poroschia Negrilești Dudu Lunca Rădulești Nicolae Bălcescu Dulceanca Măgura Scrioaștea Plopi Florica-Crăngu Măguracu Liliac Smărdioasa Preajba Frăsinet Mărzănești Troianu Prundu Gălățeni Moldoveni Țigănești Răzmirești Gărdești Moșteni-Furculești Văcărești Săceni Grădișteanca Moșteni-Moșteni Văceni Sărbeni Izvoarele Năsturelu Vedea Sărbeni de Jos Licurici Năvodari Vitănești Scurtu Mare Mereni de Jos Nenciulești Zimnicele Scurtu Slăvești Mereni de Sus Olteanca Smărdan Merișani Olteni Stejaru Necșești Părul Rotund
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
29 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Dobrotești", după poziția nr. 201 se introduc șase noi poziții, pozițiile nr. 202-207, prevăzute în anexa nr. 6. 8. La anexa nr. 35 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Gălățeni" după poziția nr. 186 se introduc două noi poziții, pozițiile nr. 187 și 188, prevăzute în anexa nr. 7. 9. Anexa nr. 39 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Lisa" se modifică și se completează după cum urmează: a
HOTĂRÂRE nr. 1.483 din 25 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.358/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Teleorman, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218789_a_220118]
-
Păingeni Comuna Gornești Sate: Gornești, Iara de Mureș, Ilioara, Mura Mare, Mura Mică, Periș, Petrilaca de Mureș, Pădureni, Teleac Comuna Mădăraș Sate: Mădăraș, Fânațele Mădărașului Comuna Pănet Sate: Pănet, Berghia, Cuieșd, Hărțău, Săntioana de Mureș Comuna Păsăreni Sate: Păsăreni, Bolintineni, Gălățeni Comuna Sâncraiu de Mureș Sate: Sâncraiu de Mureș, Nazna Comuna Sânpaul Sate: Sânpaul, Chirileu, Dileu Nou, Sânmărghita, Valea Izvoarelor Comuna Sântana de Mureș Sate: Sântana de Mureș, Bărdești, Chinari, Curteni Comuna Șincai Sate: Șincai, Lechincioara, Pusta, Șincai-Fânațe Comuna Voivodeni Sate
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
vinul. Acum doi ani am avut un coflict cu un oarecare pentru o femeie. Și cum sunt cam iute de mânie, i-am dat două palme. Îmi pare rău că nu i-am dat mai multe. Tot aia era. Acum, gălățeanul meu e bine cu regimul. Mi-a făcut denunț. Până ce se vor lămuri lucrurile - fiindcă odată și odată tot au să se lămurească ele -, stau aici. Plătesc, cum s-ar zice, palmele date la mânie. E ușor să vii și
Zile de lagăr () [Corola-website/Science/295839_a_297168]
-
Iordachi Mantu, Ioan Siminovici (aleși în 1832). Prima lege comunală, privind organizarea și administrarea comunelor urbane, cu adevărat modernă, a fost promulgată în 1864. În baza acestei legi, au fost aleși primarii și președinții de comisii interimare în fruntea urbei gălățene. În prezent lângă punctul de trecere cu bacul se construiește al 3-lea port pentru ambarcațiuni ușoare. Potrivit unui raport guvernamental întocmit în 2005, municipiul Galați se afla pe locul 2 în topul orașelor din România, în privința spațiului verde, pe
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
de exponate, unele fiind de o importanță excepțională. Construită pe locul fostei case a pârcălabului de Covurlui, de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 - 1866). Cuprinde o expoziție permanentă dedicată domnitorului, întrunind și calitatea de reconstituire a ambientului gălățean de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea. Este primul muzeu de artă contemporană românească din țară. A fost inaugurat în anul 1967 și a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendințe ale fenomenului
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
prințul Ferdinand și regina Maria, alături de episcopul Dunării de Jos de atunci, Pimen Georgescu, viitorul mitropolit al Moldovei, construcția durând până în anul 1917 și fiind realizată după planurile arhitecților Petre Antonescu și Ștefan Burcuș. Construcția se detașează în planul arhitectural gălățean, fiind concepută în stil muntenesc, cu o singură cupolă fără abside laterale. În anul 2006, a fost sărbătorit centenarul Catedralei episcopale din Galați, prilej cu care au sosit în orașul de la malul Dunării moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina. Construcția a
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
de acest gen din România, care transformă municipiul Galați în "Capitala teatrului de marionete". Odată cu venirea crizei clădirea actuală a rămas goală și teatrul își continuă activitatea în clădirea Teatrului Dramatic. A fost înființat în 1956. Anual organizează "Zilele Muzicale Gălățene", când sunt prezentate publicului cele mai reprezentative titluri ale repertoriului de toate genurile. Se află lângă Grădina Publică și lângă Seminarul Teologic pe Strada Mihai Bravu. Teatrul Trianon Teatrul Trianon a fost înființat de către actorul Lucian Temelie în 1990. Inițial
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de bronz ale județului. Pe frontonul clădirii se găsește un ceas de mari proporții. Fiecare oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals "Valurile Dunării" capodopera de renume mondial a compozitorului gălățean losif Ivanovici (1845 -1902). Datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de arhitectul Petre Antonescu. În prezent acesta este sediul mai multor instituții precum “Administrația Porturilor Dunării Maritime” sau “Compania de Navigație Fluvială Română Navrom
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
și filiale în municipiu. Filiala Grigore Vieru din gara principală a orașului și filiala găzduită de Casa de Cultură a Sindicatelor. Înființată în anul 1939 reprezintă o valoroasă bibliotecă de specialitate. Instituția editează revista de informație și opinie pedagogică "Școala gălățeană", cu apariție lunară, dispune de o editură cu aceeași denumire, sub egida căreia sunt publicate lucrări de specialitate sau pe teme de educație. Tot aici activează Cenaclul literar "Anton Holban". Orașul de la Dunăre are o tradiție veche în domeniul sportului
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
un ziar regional din Moldova, România. Primul număr a apărut pe 22 decembrie 1989. Este urmașul organului de presă al PCR, Viață Nouă. Ziarul Viața liberă a apărut în 22 decembrie 1989 din inițiativa unui grup de ziariști și scriitori gălățeni. Cei care l-au scris l-au și difuzat în acea noapte gălățenilor care ieșiseră în stradă. Cererea de înscriere a publicației ca societate comercială datează din 4 ianuarie 1990. Abia în 30 mai 1991, SC Viața Liberă SĂ a
Viața Liberă () [Corola-website/Science/300045_a_301374]