879 matches
-
din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dor trădările, dor iar cerul s-a obișnuit cu sfâșierea; în acest anotimp al însingurării să încercăm să ne-mprietenim cu florile. Cresc prea mulți mărăcini pe cărarea care duce înspre însumi, timpul, galant seducător, ucide generații de speranțe, lumea e tot mai mică dar distanțele dintre oameni tot mai mari (uneori suferința colectivă comprimă aceste distanțe, însă doar pe termen scurt), pădurile plâng cu suspine de femei violate, oceanele scuipă cu cinism resemnări
SUSPIN ȘI BUCURIE COLECTIVE ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE (30 APRILIE 2016, DUPĂ 6 LUNI DE DURERE ŞI TĂCERE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378788_a_380117]
-
prăpastia fu astupată cu un portofoliu pe care bravul domn îl schimbă astăzi pe un post de advocat la căile ferate. Altul detronează odinioară pe Domnitor - din norocire în efigie numai - și proclamă o republică, și peste puțin îl vedem galant polițai făcând în scara palatului primirea musafirilor domnești la zile mari. D. colonel șterge odinioară numele M. Sale Domnitorului din livretul soldatului și astăzi se face denunțătorul unor pretinse abuzuri de presă față cu suveranul. O mică deosebire între d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Canalul cu români, a umilit, a schingiuit și a ucis istorici de mare vocație, păstrîndu-și-l doar pe Roller. De cîtă istorie avea nevoie drăguțul de el, Ghiță, Roller era perfect. Urmașul, pantofarul, după ce terenul fusese dej(a) defrișat, și-a-ngăduit hîrjoane galante cu istoria. Cum nu avea răbdare să citească două rînduri (să le mai și scrie!), i-a plăcut să-nsceneze istorie. A umplut stadioanele cu yesmeni (care puteau aplauda și-n somn), a făcut rost (nu era mare lucru) de regizori
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Saint Rémy, se instalează tacticos în orășel și urmează cuminte tratamentul prescris de mai mult decît originalul său medic. Nimic, absolut nimic clișeizat. Persoanele din anturajul pacientului, psihiatrul însuși, încîntător bizare, trăsnite, se mișcă într-un peisaj de o frumusețe galantă. Și, dintr-o dată, în climatul acesta de confort provincial, ruptura, schisma: grupul vesel se plimbă pe malul lacului, se discută, se rîde, se aleargă, dar brusc, aiuritor, van Gogh se desprinde felin și se aruncă în apă. Stupoare! Cineva sare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acte fastuoase. Istoria marilor state. Pentru că statele bicisnice se feresc de strălucirea sărbătorii. Nu au cu ce s-o întrețină. Ca s-o facă, ar trebui s-o justifice în fața supușilor. Iar supușilor, necăjiți, numai de serbări, fie ele și galante, nu le arde. Stăm încă sub impresia mirificelor serbări prilejuite de investitura lui Clinton. Record de amploare, asta pare să fi urmărit staff-ul clintonian. Pentru acest sfîrșit/ început de mileniu. Nici un american nu s-a plîns că fastul a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Collet, Trupuri străine. Exhaustiv ghid al celor mai varii comportamente ale diverșilor europeni, cu discrepanțe care înmărmuresc și amuză. Doar o picanterie: franțujii, marii pupăcioși ai continentului acum, erau devansați, cu secole în urmă, net, de englezi. Cînd, în 1527, galantul George Cavendish vizitează castelul unui nobil francez, este primit de doamna casei, care-i declară: "Fiindcă ești englez și în țara ta obișnuiești să săruți toate doamnele și domnițele, fără să încapă supărare, deși în acest regat nu e la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
evident, reconfortant), tînjind incurabil, acolo, departe, după compania noastră, nealterată, ca-n anii junelor nebunii. Antren de lume subțire, prosperă și destinsă. El, hapsînul parșivelor sujete de altădată, la fel de freș, de frel, de bril, trece pe la mese și ne întreține galant, alternînd sublimități estete cu picanterii mondene. Pînă în momentul în care... Să fi fost ora două de-acum, trei? (cine mai putea auzi ceasul Mitropoliei!), trecînd, tot așa, pe la mese, se-oprește la a noastră, deocheata, perpetuu-iconoclasta, își sprijină mîinile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sfîrșit... Știu ce va urma: rozariul păgîn al amănuntelor de la ora cinci, recitativul unicului rol de-acum, singurul... Nu. Nu urmează asta. Te rog, ascultă-mă, îmi zice, cu dicția lui imperioasă, și mă prinde, ca-n Cosi fan tutte, galant, galant, de cot, ascultă-mă și spune-mi ce-a fost asta... Cum să nu-l ascult! Ieri după masă, reia misterios timbrat chiar lîngă urechea-mi ciulită, ieri după masă, monșer, ies din bloc și... și... peste cine dau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Știu ce va urma: rozariul păgîn al amănuntelor de la ora cinci, recitativul unicului rol de-acum, singurul... Nu. Nu urmează asta. Te rog, ascultă-mă, îmi zice, cu dicția lui imperioasă, și mă prinde, ca-n Cosi fan tutte, galant, galant, de cot, ascultă-mă și spune-mi ce-a fost asta... Cum să nu-l ascult! Ieri după masă, reia misterios timbrat chiar lîngă urechea-mi ciulită, ieri după masă, monșer, ies din bloc și... și... peste cine dau aici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în timpul concertului Filarmonicii, unui dirijor tînăr, cu gestică extrem de alegră, mereu con fuoco, i-a sărit bagheta din mînă, zburînd speriată pînă sub violoncelul șefului de partidă. Acesta, părăsindu-și fulgerător arcușul, o ridică și i-o redă dirijorului. Aplecat, galant, într-o reverență de mulțumire. Nu mai văzusem așa ceva. Dar mi-am adus aminte imediat de nonagenarul Elenescu, și el prezent de curînd pe podiumul ieșean. Revenind periodic la Iași, acolo unde începuse, cu șaptezeci de ani în urmă, zborul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
privește, dacă Ilici al nostru ar ajunge (miratu-ne-am) din nou în fruntea bucatelor, atunci glumița cu intrarea concomitentă în NATO a Rusiei și a României n-ar mai fi doar glumiță, ci sadea cinism răsăritean. Apropo, numai glumă galantă nu e fuguța acestuia peste podul de flori la Kișiniov, unde camarazii de epoleți științifici (humoris causa, ar zice pișicherii) l-au și pus în capul mesei. N-a mers liderul nostru pe firul roșu chiar pînă la Kremlin (ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dreapta bărbatului. Care bărbat își înclina o secundă capul, gest aproape cazon. Cît de vecină era gestica aceasta sumară cu asprimea din anturajul Führerului! Dacă sărutatul mîinii a cunoscut undeva apogeul, asta s-a întîmplat la noi, în acea Românie galantă sărut mînușițele... cu doamne și domni eleganți, coborînd afabili din Forduri și lunecînd pe marmoratele trepte, în briantele baluri. Brațul poporului (adică al Securității) e lung! Așa suna, în anii crînceni, metaforicul avertisment al piticilor bruneți, cu mîini mici și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la tîmple, cu cerceluș în stînga, își roade șapca de draci. Stop! Printre rîndurile turbate se strecoară felin o roșcată. Ieșită parcă acum dintr-o paradă a modei. Muțenie generală. Unde să se-așeze? Barosanul sare ars și-i oferă galant locul. Atît. Galeria își reia clocotul. Cu Mihai Ursachi, la peluza pestriță. Debut absolut: n-a mai fost niciodată aici. Îmi spusese că acceptă, cu o condiție: să nu-l duc la... Oficială; vrea gregaritate pură. La peluză, deci, printre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fostul demnitar C.C. și lector de socialism, de altfel figură nu dintre cele mai indigeste în acei ani, ba, incitant și simpatic în dialogurile dincolo de sediu și de catedră. Trecînd strada (el, de data asta) să mă salute, îi remarc galant aeru-i hollywoodian al ținutei. La care, cu rictusul lui celebru, cam înfricoșător altădată, îmi cere să-i dăruiesc tabloul cu balerină, cel promis (cînd?). Îmi arăt surprinderea, mai mult, îl și întreb de ce să i-l dăruiesc! E un gust
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
conchidem că ar exista o relație de la cauză la efect între sex și cutare sau cutare formă de regim". (Patrick Girard, Don Juanii care ne conduc, Ed. Humanitas, 2000) 29 martie Se recomandă, invariabil, doctor. Și-ți acordă și ție, galant, același titlu. Știe bine că nu-l deții, cum, de asemenea, bine știi că amicul e doctor în... belle arte (dar și în mici coțcării cu tablouri). De altfel, țicneala lui reușește să păcălească pe cei ce cred că insolitul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-și dea seama a pictat obsesiv armăsari. Da, dar armăsarii ăștia sînt călăriți și-a dat ea bine seama de femei... Cînd, în 1910, Anna Brâncoveanu de Noailles primește premiul Academiei Franceze pentru debut (Inimi fără număr în una), galantul Marcel Proust își încheie scrisoarea de felicitare cu: "La picioarele dumneavoastră, Doamnă". Nu fără a-și fi rezervat, mai înainte, savoarea iubitorului de bărbați, rugînd-o pe premiată să-i transmită domnului de Noailles "întreaga și via mea prietenie celui al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu al său "Dans la Moulin de la Galette". Pe care-l admiram, în acel pentru noi convulsiv an 1989, la Luvru. Și care mă ducea înapoi, într-un Dorohoi interbelic rămas intact mirific, prin chermezele lui din grădina publică, la fel de galante. Din care n-aș vrea să apar ca o altă draconică Domnișoară Cucu (Mihail Sebastian), nefiind, ea, în stare să iasă din severul tipar al băștii școlărești trase bine pe frunte de (recalcitrantele) fete dintr-a opta. Discotecile de-acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
portretului pe care, la rîndu-mi, i l-am făcut autorului depravatelor Sodoma și Gomora acum zece ani. Lucid detașat de eticheta consacrată, am pictat un Proust în tonalitate... amuzată: față vag melancolică (melancolia bolnăviciosului care, totuși, seara făcea, invariabil, vizite galante), floare roșie, mare, la butonieră (sîngele care hrănește capilarele rușinoase), canotiera la modă (agățată emblematic în cuierul ce-i atinge umărul), degetele mari, policarele, prinse în jiletcă (atît de dorohoian-evreiescul gest văzut de mine la simpaticii mei concitadini, în micile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe atît de jovial moldovenească. Pînă cînd, într-o zi, îi citesc una din tabletele săptămînale, cea cu uitatul/ neuitatul "baron" care vindea cîndva garoafe în vetustele birturi ieșene: baronul Vax sau baronul Aiurea, după autoporecla cu care-și livra galant florile. Text savuros. Ieri, în curtea din Armeană, cu același conu Costică: Măi, îmi zice, stai să-ți spun una: îl știai cred, pe fratele lui Piliuță, cel din Dorohoi, pictorul de firme, ei bine, una din fetele lui, fugită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a personajului, dar cunoscîndu-i, din bîrfă bucureșteană, și notoria înclinație homosexuală. Drept care, de la un punct ca să parez eventuale aluzii în vizitele făcute fascinantului senior aveam grijă să fiu însoțit de cîte o dalbă copilă ieșeană. Căreia bănuitul... deviaționist îi făcea galantă curte. În sfîrșit, aproape de-a binelea de propria-mi măsură spirituală: prietenia deja semicentenară (operațională și în prezent, fără semne de ramolisment), întemeiată încă din anii liceului dorohoian între acum reputatul medic brăilean Dan Gabrovescu, structură eminamente exactă espirt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
răsplătiți de actualul "învîrte frigare" (apud Anatole France) de la Cotroceni; - majoritatea vocilor auzite azi e bugetară; cum așadar să supere aceste voci o putere ce le asigură chenzinele pe scaun!; de ce nu s-ar consuma în edulcorate divagații enciclopedice, în galante exerciții stilistice, fie ele chiar în rubricile personale ale unor ziare care, culmea, în compartimentele lor forte duc o luptă crîncenă cu puterea mafiotă la zi!; drăguții de ei, esteții (bine hrăniți de buget), iar unii beneficiind și de recentele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Rodin ca soclu al unui parcă anticipativ luptător Smack Down de pe T.V. Sport. Ghidul, femeie monumentală, părînd ea însăși din suita de curtezane balzaciene, începe să răgușească și să-și încheie, de frig, ultimii nasturi ai subțirei șemizete. Îi ofer, galant, o tabletă de Strepsils. Recunoștința ei, salonardă, la despărțire: Merci pour le bonbon. Castelele de pe Loara. Edulcorate în imaginile preconcepute, mă izbesc acum prin sumbra lor grandoare. În locul rozelor dantelării de piatră, bănuite, descopăr timoranta masivitate a fortăreței cenușii. Cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
printre care, evident, mă prenumăram -, subminînd astfel ele, influențele strădaniile sănătoase ale Cîntării României! Ciricul însă, în dorul apropiatului 2 Mai, anula pe loc indispoziția. Nimeni, nici chiar dîrlăii cu ochi albaștri, fojgăind pe la colțuri de trotuare, nu puteau împiedica galantul apetit întreținut, constant, de triumviratul Ursachi-Andoni-Gheorghiu în vămuirea trăpașelor ce traversau, pe la vecernie, Piața, notele obținute de acestea făcînd parte, firește, din rigorile meseriei. Ce fascinante erau foaierele Teatrului, candid cotropite în pauze de adorabila faună a junelor și junilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
propagă, senin înverșunat, promiscuitatea! Îmi mai băgasem nasu-mi bergerac și în alte asemenea sclipicioase gale și știam cam ce-i de văzut în mai toate.) Producătorii înșiși, prezenți în gală, băieți drăguți, îmbrăcați oț, păreau destinați mai degrabă unor chermeze galante, decît peliculelor răscolind orduri ale unei societăți ce-i drept cam buimace în trena ei comunistă, dar, mă rog, nici chiar atît de programatic damnate. Or mai fi, cerule, și oameni realmente frumoși în țara asta (tristă, plină de umor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vizual? Atît de insolent la modă acum, dar și atît de trist anonim, în cazna de a-și propune vidul. Doar înțeleaptă detașare?... Cineva ar trebui să-i onoreze pe acești insurgenți ai nimicului cu imediate întîmpinări, fie ele și galante. Să le frăgezească retina, arătîndu-le că rasatele tendoane ale frumoaselor lor partenere de trotuar sau de terasă există. Și că merită măcar bravada cruciaților madrigaliști. (Caca! ar răspunde băiețică Baetica.) 10 mai Dacă fereastra atelierului ar da spre o stradă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]