7,151 matches
-
minute după intervenția dumneavoastră, colega mea Mirela Neag m-a sunat aproape șocată și mi-a spus: ”Nu-mi vine să cred, președintele te-a amenințat!”. Asta pentru că ați adăugat că nu înțelegeți de ce organele nu s-au sesizat cînd Gazeta Sporturilor, sub semnătura mea ca administrator, a primit în 2004 un împrumut de cîteva sute de mii de dolari de la firma care era acționara sa de la vremea respectivă, e vorba de Crescent. Mai mult, v-ați pronunțat că ”în mod
Băsescu îl amenință pe Tolontan. Replica jurnalistului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22192_a_23517]
-
ne drapa găunoșenia în eleganță și idioțenia în elevație spirituală, însă ne comportăm așa cum ne-a învățat mama noastră la mahala: scuipăm, ardem la gioale, râgâim în public, tragem vânturi în plin simpozion internațional, ne arătăm pântecele (și subpântecele) în gazetă, nădușim acru și strănutăm cu stropi grei în timp ce ne reculegem în lăcașurile sfinte, testăm cu unghia calitatea vopselei capodoperelor renascentiste. Rușinea și scârba te cuprind atunci când vezi impostura, iresponsabilitatea și ciocoismul unor politicieni care nu se dau în lături să
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
Moldova, pe Aron Pumnul în Bucovina) și adaugă o "listă a bărbaților mai însemnați ieșiți din Școalele Blajului", evident incompletă, însumând 37 de personalități, de la episcopul Ioan Bob din vremea Supplex-ului și a Școlii Ardelene și până la Aurel Mureșianu, directorul Gazetei Transilvaniei (de la Brașov) în vremea apariției cărții lui N. Brânzeu. Rod al cercetării unor arhive lacunare sunt câteva pagini cu date statistice, cuprinzând pe diferiți ani, listele profesorilor și absolvenților. Între "elevii Școlilor din Blaj", veniți din alte ținuturi românești
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
editorialul meu care l-a deziluzionat pe dl Blaga și la care se referă scrisoarea d-sale comenta o intervenție a poliției brașovene pe lîngă Uniunea Scriitorilor, provocată de două poezii. Poliția a fost sesizată de un Apel apărut în Gazeta de Transilvania (și reluat, aflu din scrisoare, și de al cincilea anotimp și de alte reviste) și datorat unui număr de intelectuali români din țară și de peste hotare. în apărarea acestui apel sare de fapt dl Blaga, reproșîndu-mi că-i
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
peșteră al unui individ ce nu-și aduce aminte de nimic - băuse doar - dar admite că și-a ucis prietenul, la o dispută, acolo. Accidente cumplite de circulație, cu leșuri risipite prin iarbă. Zice-veți că posturile de televiziune private, gazetele cu efemeră soartă, se concurează, ridică miza. Că, la douăzeci și două de milioane de suflete, câteva unități trec zilnic pragul crimei, totdeauna odioasă, dar, altfel, fascinându-l pe spectator. Că nimeni și nimic nu-l oprește pe plătitor să
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
decît poetul Eminescu". Autorul nostru, inocent în ale epocii, nu știe că, de fapt, potrivit uzanțelor vremii, gazetarii (deci și Eminescu) nu-și semnau articolele, despre autorul lor neștiind decît cîțiva apropiați oameni politici și gazetarii. Iar Timpul era o gazetă de partid cu un tiraj redus (vezi tirajele gazetelor bucureștene publicate într-un articol din Telegraful din 1884, Timpul nefiind menționat pentru că, în martie 1884, dispăruse contopit fiind cu Binele public și în locul lor apărînd ziarul România), citit tot de
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
nu știe că, de fapt, potrivit uzanțelor vremii, gazetarii (deci și Eminescu) nu-și semnau articolele, despre autorul lor neștiind decît cîțiva apropiați oameni politici și gazetarii. Iar Timpul era o gazetă de partid cu un tiraj redus (vezi tirajele gazetelor bucureștene publicate într-un articol din Telegraful din 1884, Timpul nefiind menționat pentru că, în martie 1884, dispăruse contopit fiind cu Binele public și în locul lor apărînd ziarul România), citit tot de gazetari (pentru a se asocia sau disocia de articolele
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
în martie 1884, dispăruse contopit fiind cu Binele public și în locul lor apărînd ziarul România), citit tot de gazetari (pentru a se asocia sau disocia de articolele lui) și de cîțiva oameni politici, cărora vara, în timpul vacanțelor, li se trimitea gazeta în străinătate sau la moșii. Cum putea fi cunoscut, atunci, gazetarul mai mult decît poetul, publicului larg? E efectiv o aberație. În fapt, se știe, gazetarul Eminescu este o descoperire de la începutul veacului nostru, de către sămănătorism (ediția din publicistica poetului
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
jidancei Ana Pauker, cum o invocă, de fapt, nonagenarul autor al bufnițelor din fier forjat. Cine nu este convins că Antonovici, tocmai acolo, în inima New York-ului, își fundamentează rasist eșecul artistic și invocă scenarii desprinse parcă din România Mare, (gazeta, evident) n-are decît să ducă lectura pînă la capăt. După ce, despre Barbu Brezianu, Constantin Antonovici spune: ,,E fals el (Barbu Brezianu, n.n.) El mă critică teribil deoarece am diploma originală de la Brâncuși. Originalul acesta le-a dat în cap
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
către Uniunea Scriitorilor prin care sînt solicitate câteva informații "în interesul soluționării unei cauze penale aflate în lucru la I.P.J. Brașov." Este vorba despre un apel al unor români din țară, dar și din SUA, Austria și Canada, publicat în Gazeta de Transilvania din 15 martie 2000, în care este reclamată "o campanie de denigrare a valorilor culturii naționale, de distorsionare a adevărului istoric și a tradițiilor strămoșești, promovând contracultura și creațiile obscene, decadente" și se cer măsuri contra vinovaților. în
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
în context, pe care n-o înțeleg (poate că autorii apelului ori colonelul cred că GDS și generația 80 sînt unul și același lucru), spre a veni la semnatarii textului. Nu cunosc toate numele, căci nu sînt un cititor al Gazetei de Transilvania. dl Prelipceanu dă numai trei nume în articolul său: dnii profesori universitari și scriitori Romulus Zaharia și Nicolae Novac, de peste granițe și dl prof. univ. Ilie Bădescu, de dincoace de ele. Nu știu nimic despre scriitorul Nicolae Novac
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
unde presa e la fel de însetată de senzațional, nu găsești cantitatea de murdărie și degradare a umanului propagată prin presa de la noi. Trebuie să citești "Le Monde"-ul luni în șir pentru a găsi o fărâmă din abjecțiile tipărite, cotidian, de gazete românești cu pretenții de seriozitate. Numai mahalaua, numai inșii lipsiți de orice demnitate și rușine pot găsi plăcere în exhibarea obsesivă a organelor sexuale și a nefericirilor de tot felul. Asemeni găinii care-a făcut un ou, simțim nevoia să
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
Alex. Ștefănescu Z. Ornea (născut la 27 august 1930 în comuna Frumușica din județul Botoșani) a studiat Filosofia, la Universitatea din București, între 1951-1995. După absolvirea facultății, devine redactor la ESPLA. în 1956 debutează, în Gazeta literară. Având probleme "de dosar", își pierde postul, în 1959, și lucrează ca librar, până în 1962, când se transferă, ca bibliotecar și redactor, la Academia de Studii Economice. în 1968 revine în activitatea editorială, fiind numit redactor la Editura Meridiane
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
pelagră; nu-l mai interesează Kant, Dilthey sau Gundolf, ci lichidarea analfabetismului. Filosofia culturii o confundă cu democrația lui Gheorghiu-Dej, iar axiologia a fost izgonită de slogan ("România veche devine România nouă, socialistă, o țară a civilizației celei mai înaintate" - Gazeta literară, 2 iunie 1960)". Întrucît fenomenul fetișizării valorilor și apucătura jugulării duhului critic continuă pînă în prezent, nu e de mirare că Virgil Ierunca a fost hulit și că un reputat istoric literar și-a exprimat chiar opinia - hilară, dacă
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
la numai 5 mii. Tocmai de aceea Cronicarul tresare cînd constată că mai există în cîte un compartiment și cititori de reviste culturale: a văzut un cuplu în care el citea revista 22, ea România literară, apoi făceau schimb de gazete și de impresii. * Ieri-alaltăieri o altă surpriză: o tînără citea DILEMA și anume începînd-o cu vădit interes de la rubrica Cu ochii-n 3,14, din pagina 15 a revistei. Rubrica merită semnalată și savurată pe-ndelete, căci a ajuns la adevărate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
du-se condus de bucuria inspirației. Nu ne intră în cap faptul că Joseph d'Hémery își dădea osteneala de a asculta sute de informatori, de a lua parte la interogatorii, de a citi mii de pagini, de a conspecta gazete, de a face statistici, de a sistematiza o parte din informații în formulare standard, de a dicta cuiva rapoartele sale săptămînale (mereu în prima zi a săptămînii și a lunii!) numai din vocația unui Balzac mititel care se prepară pentru
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
și al antologiilor "Jurnal de campanie" (1974), "Africa de sub frunte" (1978), "Versuri" (1981). Geo Dumitrescu a condus prima serie a "României literare" postbelice, între 1968 și 1970, după ce, atât înainte cât și după război a fost un activ diriguitor de gazete, ba culturale, ba cu tentă social-politică. Prin anii șaptezeci, popularizat de Cenaclul "Flacăra" al tineretului revoluționar și al lui Adrian Păunescu - o popularizare cam unilaterală, în spiritul "epocii de aur", cu accent pe textele "insurgent-revoluționar-naționaliste" - Geo Dumitrescu s-a bucurat
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
cinematografică" (Cinema), decembrie 1989 a adus o primă schimbare, mai curînd mecanică: foarte multe publicații și-au introdus în subtitlu adjectivul independent: "Ziar național independent" (Adevărul), "Săptămînal independent de opinie și cultură" (Baricada), "Săptamânal independent de informație, opinie și divertisment" (Gazeta de Alba) etc. Banalizat, adjectivul a fost supralicitat - în ton bombastic - "Săptămînal absolut independent" (România Mare) sau prin acumulare - "Săptamânal național independent și echidistant" (Cronica politică). Unele subtitluri au introdus elemente de enunț publicitar - "Cel mai important ziar din Bucurețti
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
și întreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea; le regăsim în utilele dicționare de care dispunem acum (Georgeta Răduică, Nicolin Răduică, Dicționarul presei românești, 1731-1918, 1995; I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești, 1790-1990, ed. a II-a, 1996). Gazetele literare par să fi încercat dintotdeauna să se autodefinească în chip original: "Revistă liliputană" (Atom, 1933); "Mic bazar de literatură" (Bilete literare, 1930); "Revistă tinerească cu simpatii pentru tradiționalism" (Brazda literară, 1931). Procedeul parodic e și mai vizibil la cele
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
Se manifestă deopotrivă o înclinație către oralitatea colocvială - ca în formula "Zi de zi. Scurt pe doi" (Libertatea), care "traduce" de fapt formula "cotidian de informație concisă" - și una, opusă, către solemnizare: un "Săptămînal independent de opinie, reportaje și informații" (Gazeta de Vest, 1990) devine de la nr. 2 "Săptămînal independent de opinie" și de la nr. 76 "Magazin de istorie, atitudini și credință"; altul începe prin a fi "Un săptămînal care ajunge la locul faptei odată cu poliția" (Infractorul, 1991), dar de la nr.
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
zece ani de presă liberă, nici măcar evenimentele barbare nu mai iscă în român vreun interes. 13-15-le iunie a trecut pe lângă urechile noastre ca un susur de frunze moarte. Demonstrațiile-farsă ale unor sindicaliști de la regiile autonome au ocupat paginile întâi ale gazetelor, lăsând în părăsire dezvăluirile de-o gravitate excepțională privitoare la crimele de-acum zece ani. (în paranteză fie spus, trecând în 14 iunie prin Piața Revoluției din București și văzând mizeria indescriptibilă rămasă în urma demonstranților care ceruseră, cu câteva ore
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
5) D. Murărașu, Năpăstuitul Anghel Demetriescu, în Tînărul scriitor, nr. 12 din 1957, pag. 100. 6) Mihai Straje, Dicționar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, criptonime ale scriitorilor români, București, 1973, pag. 286. (Vezi și Mihail Straje, Istoria unui pseudonim, în Gazeta literară, nr. 56 din 1967). 7) Stancu Ilin, Revista contimporană, în vol. colectiv Reviste literare din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, București, 1974, pag. 117. 8) Gabriela Drăgoi, art. Gellianu, Gr. în Dicționarul literaturii române de la origini pînă
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
ce aflase, că ar fi fost grav de tot... Urmează o întîmplare extraordinară. Despre care nu am scris niciodată. Și pe care, acum, în ceasul dezvăluirilor, se cuvine s-o împărtășesc... Prin anii '50, începusem să scriu unele reportaje la Gazeta literară. Alături, în Ana Ipătescu, lucra la Viața românească și Ion Lăncrănjan. Într-o zi, fără să ne cunoaștem bine, el îmi propuse să fim prieteni. Cu cea mai mare delicatețe, îl făcusem să înțeleagă că-mi venea greu. Nu
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]
-
istoric literar. Se scrie de istoricul literar A.G., se plânge eseistul A.G. Dacă-l citești ca pe un critic literar, se zbârlește cum că face analiză politică sau că e și traducător etc. Având câteodată, simultan, rubrici în două, trei gazete, plus articole în două, trei reviste lunare, publicând în 30 de ani vreo 20 de volume, 13 cărți traduse și încă pe-atâtea ediții, antologii, prefețe ș.a.m.d., Alexandru George se lamentează la tot pasul că-i sabotat, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
30 de ani vreo 20 de volume, 13 cărți traduse și încă pe-atâtea ediții, antologii, prefețe ș.a.m.d., Alexandru George se lamentează la tot pasul că-i sabotat, nu are unde să publice, că l-au gonit toate gazetele, că e unicul, supremul ostracizat într-o lume de (invariabil) grafomani și imbecili alintați de Sistemul politico-editorial etc. etc." Nu sîntem însă de părere că "hachițele", umorile, lesnea ofuscare a omului îi îndepărtează cititorii, dimpotrivă, și datorită lor, semnătura lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]