491 matches
-
nici o formă disputele literare din anii '60 nu pot fi puse pe același plan cu ceea ce a urmat mai târziu. Sigur că mulți scriitori au ieșit șifonați din lupta literară a anilor '60, prestigiul lor având de suferit de pe urma polemicilor gazetărești și a articolelor mușcătoare din Luceafărul, însă prezența lui Ion Băieșu și a lui Adrian Păunescu - pentru a prezenta doar două "victime" ale revistei lui Eugen Barbu - în vitrina literaturii române, după momentul 1968, este grăitoare în privința efectelor pe care
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la propaganda anilor '50. Dar a-i pune în rând cu satrapii veniți pe tancurile rusești, cu cei care au organizat genocidul, pușcăriile, reeducarea mi se pare nu doar inadecvat, ci și fals. Un fals grosolan, pe care impostura, superficialitatea gazetărească nu îl pot scuza. Nu încerc să susțin puritatea morală a marilor scriitori, dar nici a-i transforma în țapi ispășitori, micșorând vinovăția reală a agenților direcți, pregătiți din timp la Moscova sau aiurea, în ilegalitate, pentru instaurarea regimului în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se compromite, Călinescu rămâne Călinescu. Adică un mare scriitor, o mare conștiință critică, un erudit. Trecând la tribună, el nu abandonează biblioteca. Marele său rol este tot cel de profesor și de scriitor. În acești ani, în paralel cu activitatea gazetărească, îi apar și texte critice esențiale, de la Clasicism, romantism, baroc, la Sensul clasicismului, Domina bona sau Istoria ca știință inefabilă și sinteză epică. Punctele sale de vedere nu au nimic în comun cu ideologia comunistă. Criticul nu amestecă lucrurile și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
scrie, în adresa prezidențială de la MLA: "După cum se vede, criticii noștri literari sunt niște indivizi triști. În această lume lipsită de valori, fie sunt în căutarea unei legi a ordinii, fie au interese personale, mai mult sociologice sau în stil gazetăresc, decât literare" (v). Este evident că într-o "lume lipsită de valori", cei care se apucă de "stilul gazetăresc" nu arată nici un interes pentru "stilul literar". Mai mult decât atât, este evident că "stilul gazetăresc" era lipsit de "valoare", așa cum
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lipsită de valori, fie sunt în căutarea unei legi a ordinii, fie au interese personale, mai mult sociologice sau în stil gazetăresc, decât literare" (v). Este evident că într-o "lume lipsită de valori", cei care se apucă de "stilul gazetăresc" nu arată nici un interes pentru "stilul literar". Mai mult decât atât, este evident că "stilul gazetăresc" era lipsit de "valoare", așa cum arată prefixul latin "de". Această idee despre jurnalismul incapabil să devină o formă de artă transcendentă, ar putea fi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mult sociologice sau în stil gazetăresc, decât literare" (v). Este evident că într-o "lume lipsită de valori", cei care se apucă de "stilul gazetăresc" nu arată nici un interes pentru "stilul literar". Mai mult decât atât, este evident că "stilul gazetăresc" era lipsit de "valoare", așa cum arată prefixul latin "de". Această idee despre jurnalismul incapabil să devină o formă de artă transcendentă, ar putea fi o modalitate bună de a descoperi motivul pentru care Hemingway, modernistul estetic, pe de o parte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Muzica și corografia În timpul lui Caragea” (cap.XVII), „Teatrul În Tara Româneasca” (cap.XX), „Italiana În Algir” (cap.XXII). Informațiile din domeniul vieții culturale și artistice Îmbogățesc conținutul romanului, lui Filimon. Dacă uneori episoadele documentare au caracter cărturăresc, ori chiar gazetăresc, explicația constă În lipsa de experiența a scriitorului În compunerea unui roman, În calitatea sa de deschizător de drumuri În cadrul acestei specii. Compoziția romanului, cu excepția finalului, este limpede, acțiunea are o evoluție Închegată. Dramatismul compoziției capătă uneori un aspect melodramatic. Situația
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
subiect urmărit pe planuri paralele, dintre care, două principale și mai multe secundare. În primul plan (primul capitol), este prezentat Titu Herdelea, personaj existent și În romanul Ion, el reprezentând vocea naratorului, sosește la București, stăpânit de aspirații poetice și gazetărești (personaj autobiografic), dar este Înfrânt de mediul social existent. Tot În acest prim capitol, În chip simbolic, este redată călătoria unor personaje principale cu trenul de la București la Craiova. Discuția dintre personajele prezente În tren, pe teme economoco-sociale și administrative
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Frate Ionică, chelbosului tichie de mărgăritar îi trebuie. Așa se întâmplă și cu mine. Boierii au hotărât să mă trimeată la Iași ca să-i reprezint la Serbările inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare. Altfel nu puteam să scap de salahoria gazetărească. Numai când mă gândesc la tine, la belferii de la Bolta Rece, simt că nu mai sunt singur pe lume, că odată și odată voi avea parte și de bucuria adevăratei prietenii. Cucoana Tinca, cred că nu se va supăra aflând
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
adevăr și... dulcea limbă moldavă. Iată de ce, vă recomand periplul jurnalistic de la „Ceaușescu la Băsescu” al profesorului dr. Dumitru V. Marin. Prof. dr. Mihai Miron Fost Președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România 21 februarie 2014, București CUVÂNT ... SCURT ! Mândria gazetărească nu poate fi luată în calcul pentru alcătuirea acestei cărți (deși... poate!) în care-i vorba de îndrăzneală și competență. Când am aflat că englezul David Frost (1939 2013), a realizat 7 interviuri cu președinți ai SUA, am realizat că
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Francois Mitterand (cel mai bine păzit), Mircea Snegur de câteva ori, Petru Lucinski, Emil Constantinescu și de mai multe ori dl. Ion Iliescu. Prim-miniștri mai mulți, miniștri și mai mulți, președinți de partid, aproape toți. Ar fi o carieră gazetărească de excepție în condițiile unei televiziuni locale, bazată zic eu și pe curaj dar și pe ,,meserie”. Dl. Ion Iliescu n-a urcat în micul nostru studio cu prilejul vizitei de câteva ore în Vaslui, pe 10 ianuarie 2004. Dar
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
apariției acestui volum omagial și a împlinirii unei frumoase vârste îmi oferă prilejul de a vă adresa felicitări și urări de viață lungă, plină de împliniri. Cu acest prilej, doresc să îmi exprim și satisfacția de a vedea, în activitatea gazetărească și civică a domniei voastre, confirmarea convingerilor de care am fost animați, în zilele dificile de după Revoluția din Decembrie 1989, toți cei care am pus bazele unei Românii democratice. Sunt cu atât mai bucuros să particip, fie și de la distanță
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
este Silviu Lupescu. Acum vreo patru-cinci ani m-a întrebat ce carte vreau să fac și i-am spus că aș vrea să îmi adun articole din anii ’90-2000 și să încerc să realizez o panoramă istorico-literară în stilul meu gazetăresc. Deci să îmbin critica de întâmpinare cu sinteza, să mă las în voia foiletonismului și hedonismului de lectură. Pe de altă parte, am primit și un compliment superb de la Sorin Antohi, care mi-a spus prin ’96-’97: „Bătrâne, tu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
ani că viața în lumea reală e cu totul alta, că școala nu i-a învățat nimic și că trebuie să se descurce; a dispărut principiul socialist al repartiției. Expresia „noul val românesc“ În primul rând, pentru că e un clișeu gazetăresc de rahat, promovat probabil de cineva care s-a trezit peste noapte că trebuie să scrie despre film, după ce ani de zile a scris despre cenacluri literare și muzică folk. De unde până unde „nou“? Adică a fost și unul vechi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
ani că viața în lumea reală e cu totul alta, că școala nu i-a învățat nimic și că trebuie să se descurce; a dispărut principiul socialist al repartiției. Expresia „noul val românesc“ În primul rând, pentru că e un clișeu gazetăresc de rahat, promovat probabil de cineva care s-a trezit peste noapte că trebuie să scrie despre film, după ce ani de zile a scris despre cenacluri literare și muzică folk. De unde până unde „nou“? Adică a fost și unul vechi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
190 de pagini, gruparea lor facându-se în ordine strictă, alfabetică, cu datele de identificare respective, începând cu fotocopia frontispiciului și apoi cu datele esențiale ale publicației: titlurile și subtitlurile, anii de apariție, întemeietorii, susținătorii, colaboratorii, tipografii, rubricile mai importante, genurile gazetărești folosite, redarea conținutului unor articole și informații pe care autorul le-a considerat utile cititorilor, invitându-i totodată la colecții, și bine a făcut. În investigațiile făcute, ajungând în unele cazuri la concluzia că multe publicații nu s-au păstrat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
190 de pagini, gruparea lor facându-se în ordine strictă, alfabetică, cu datele de identificare respective, începând cu fotocopia frontispiciului și apoi cu datele esențiale ale publicației: titlurile și subtitlurile, anii de apariție, întemeietorii, susținătorii, colaboratorii, tipografii, rubricile mai importante, genurile gazetărești folosite, redarea conținutului unor articole și informații pe care autorul le-a considerat utile cititorilor, invitându-i totodată la colecții, și bine a făcut. În investigațiile făcute, ajungând în unele cazuri la concluzia că multe publicații nu s-au păstrat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
de conjunctură și nici să apere interesele uneia sau alteia dintre grupările politice. D. Vatamaniuc își încheie excursul analitic cu un capitol intitulat Poetica publicisticii eminesciene, în care surprinde filiațiile dintre scrisul artistic și cel jurnalistic, constantele și ineditul expresiei gazetărești. Interesul comentatorilor pentru Eminescu-publicist este motivat de regulă de rațiuni exterioare literaturii, subliniază Monica Spiridon 190, și acest lucru favorizează proliferarea unor comentarii reducționiste, ideologice, care denaturează receptarea gândirii politice eminesciene. Operând o lectură în paralel a beletristicii și publicisticii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la Timpul, între 1877 și 1883. Nu vorbim în cazul acestei etapizări de diferențe de fond, de structură, ale gazetarului Eminescu, ci mai degrabă de tonuri, nuanțe, îngroșări sau estompări ale ideilor sale politice. Tot de trei etape ale activității gazetărești eminesciene, organizată cronologic, vorbește și D. Vatamaniuc. Plecând de la schimbările care intervin în statutul personal al jurnalistului, Vatamaniuc distinge: o primă etapă, cuprinsă între ianuarie 1870 și mai 1876, incluzând activitatea jurnalistică desfășurată în timpul studiilor universitare la Viena; etapa a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dintre cele mai variate și prin soliditatea discursului ergumentativ. Paradigma publicisticii eminesciene marchează aptitudinea gazetarului de a impune un model discursiv în presa vremii, contribuind decisiv la modernizarea și diversificarea mijloacelor de expresie specifice scrisului jurnalistic. Distanțarea jurnalistului de stilul gazetăresc cultivat până atunci se face simțită atât la nivelul problematicii abordate, care vizează chestiuni esențiale pentru politica țării, cât și la nivelul expresiei. Lectura articolelor evidențiază apelul la surse de autoritate în domeniile abordate, folosirea constantă a paremiologiei românești și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și lucii"256. Este exprimată în aceste rânduri una dintre primele profesiuni de credință pe care poetul le face în spațiul gazetăriei, dar și promisiunea unui verb care părăsește cărările bătute în favoarea unei expresii obiective și curajoase. Distanțarea de stilul gazetăresc cultivat de generația pașoptistă se face simțită, atât la nivelul temelor abordate, dintre cele mai variate și atingând probleme esențiale pentru politica țării, cât și la nivelul expresiei jurnalistice, diferită de patosul și retorismul specifice publicisticii secolului al XIX-lea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
încercarea de a surprinde profilul spiritual al gazetarului, interpreții sunt atrași de amănunte biografice sau de impactul unor etichete (antisemit, xenofob, naționalist, reacționar) preluate necritic și fără verificări în planul scrisului eminescian. Se consideră că între eul poetic și eul gazetăresc fractura este atât de adâncă, încât putem vorbi de un nou Eminescu pe care ni-l relevă publicistica, fără nici o legătură cu imaginea creatorului pe care o construiește opera poetică. În aceste condiții, pericolul perceperii fragmentare a personalității creatoare eminesciene
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-se pentru fundamentarea științifică a articolului de presă, Eminescu afirmă: "E adevărat că sofismele sunt atât de dese în gazete încât nu merită cineva să le releveze erorile, parte intenționate, parte neintenționate câte obvin în ele. Un cod al șiretlicului gazetăresc, al apucăturilor sofistice a acestei bresle de negustori de vorbe, scris popular pentru înțelegerea fiecărui om ar merita într-adevăr acel nume pe care călugării-l dădeau în evul mediu logicii lui Aristotel: medicamentum mentis"305. Tonul vehement vizează în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de idei, cultivarea insistentă a pamfletului, ironia vitriolantă sunt instrumente ale unei jurnalistici de atitudine, cu pondere distinctă în etapele activității publicistice. Obiectul polemistului Eminescu acoperă o problematică vastă, scopul scrisului său vizând o etică superioară, mostră a unei conștiințe gazetărești accentuate. În replicile pe care le dă colegilor de breaslă de la celelalte publicații ale vremii, Românul, Pressa, România liberă, jurnalistul pledează pentru dialogul polemic onest: "Cea mai slabă dintre apucăturile sofistice e înjurătura. Când argumentele adversarului sunt prea tari încât
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dovedește contrariul. Deci a doua premisă susținută de Curierul int. gen. e falsă. Iată dar că espresia vechil ș-au schimbat înțelesul și are astăzi un cuprins cel puțin controvers"391. Spiritul ironic al jurnalistului are ca țintă predilectă stilul gazetăresc al redactorilor de la celelalte publicații ale vremii: "Ziarul Românul e desăvârșit întru toate, și chiar în simțimintele sale patriotice. I se rupe inima de biata țară și într-un strigăt de durere, ne îndeamnă să fim gata, căci oara se
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]