687 matches
-
în felul Martei sau al Mariei care, acolo unde le este dat, râvnesc după virtuțile nepieritoare. Există numeroase familii darnice, în care se poartă iubirea de străini. Nu ne lipsesc tinerii voluntari în asistența socială. La fel, studenți care fac gazetărie evanghelică fără să fie plătiți, entuziaști ai înnoirii picturii sacre și pionieri ai muzicii bizantine, elevi participanți în tabere de muncă, medici fără de arginți, olimpici cu origini modeste, dar împătimiți de carte. Toate acestea sunt miracole pentru care Dumnezeu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
catolică într-o Biserică ce s-ar vrea, pe deasupra, și națională - pentru semnătura mirenilor și a călugărilor, pentru pagini de filozofie și teologie, pentru poezii liturgice și documentare istorice, pentru dezbateri polemice sau discrete note encomiastice. Un limbaj adecvat, o gazetărie decentă, neafectată și atractivă, în care nimic nu era menajat de dragul „liniștii noastre” și al „consensului” salvator. Temele fiind alese în acord cu problemele zilei - în care ne regăsim și astăzi -, nu e de mirare că revista a avut un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
e o meserie ingrată, care surmenează, uzând atențiunea și nervii, din cauza marii Încordări și concentrări sub care stai tot timpul. Cu toate acestea, corectura este ucenicia unui bun ziarist, căci nicăieri ca la această corectură nu prinzi mai bine secretele gazetăriei.” (Nicolae Straje, 1933) Exigențe sporite În corectarea textului științific Corectura este una dintre cele mai importante etape În drumul pe care textul Îl are de parcurs de la autor la cititor. Ea este cu atât mai importantă În textul științific, caracterizat
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cu Al. A. Philippide, în revista căruia, „Zări senine” (1915), semna și el, iar cu Beno Wechsler (B. Fundoianu, prietenul de-o viață) face traduceri din Baudelaire. Debutează cu poezii, semnate Pan, la „Versuri și proză” (Iași, 1915) și în gazetărie, la „Arena” (1918). La sfârșitul primului război se stabilește în București, unde frecventează un an „Universitatea liberă”. Captivat de efervescența artistică a avangardei, B.-F. a semnat texte moderniste în revistele „75 H. P.”, „Punct”, „Puntea de fildeș”, „Integral” (1925-1928
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
, Gheorghe V. (30.V.1893, Siliștea, j. Neamț - 1960, București), poet și prozator. Și-a încheiat studenția în 1914, absolvind Facultatea de Teologie; urmase însă și cursuri la Litere și Filosofie. În anii 1917-1919, când începuse a face gazetărie, publicând și câte o încercare literară, era paroh în Porcești, comună din județul Roman. Avea să fie, mai târziu, protoiereu și consilier referent la Episcopia Romanului. După aproape două decenii, în 1933, este chemat ca preot paroh la biserica „Domnița
BUTNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285965_a_287294]
-
Făclia”, în redacția căruia va și intra imediat după obținerea licenței în filologie, abia târziu transferându-se în redacția revistei „Steaua”, unde lucrează până la pensionare (1987-1997). Debutul literar are loc în 1961, în revista „Steaua”, cu o schiță. Anii de gazetărie sunt extrem de fructuoși, C. publicând în paginile ziarului, aproape zilnic, reportaje și anchete sociale, fapt ce-i înlesnește o bună cunoaștere și înțelegere a realităților sociale din acei ani. Rodul activității gazetărești este volumul de debut Fata care spune Da
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
Slove”, „Lectura”, „Rampa”, „Ramuri”. „Frontul Mărășești ilustrat” ș.a. Semnând și A., At, D. A., Dan, D.I.A., D.I. Amian, Nyusu, el a scris mii de articole pe cele mai diferite teme, de la faptul divers la comentarii culturale și artistice. Pentru A., gazetăria era expresia imediată a reacției emotive la contactul cu evenimentele vieții, a nevoii de sinceritate și a dorinței de ameliorare a existenței sociale. Proza lui A. este în bună măsură, prin teme și interpretare, o continuitate a scrisului jurnalier. Eroul
ATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
din unghiul psihologiei exilatului și al dramei întoarcerii romanul are substanță și o priză bună la una dintre cele mai sensibile teme morale ale postcomunismului românesc. Din 1989 până în 2003, A. a părăsit literatura și s-a dăruit cu înfrigurare gazetăriei politice. Pentru multe segmente de public A. înseamnă revista „22”, Grupul pentru Dialog Social, implicarea zilnică în cele mai dure, mai sinuoase și spinoase evoluții ale politicii românești. Cele două mărturii editoriale - interviurile din Obsesia politicii (1995), dar mai ales
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
fi o naivitate de neiertat să lași articolele tale pe seama întâmplării sau a inspirației de moment. Scrisul corect și responsabil se poate deprinde și exersa în deplină cunoștință de cauză. În această meserie, niciodată nu poți spune că știi destul. Gazetăria se învață toată viața. Iată de ce, fără a fi un manual în adevăratul sens al cuvântului, cartea de față se adresează deopotrivă începătorilor și ziariștilor îmbătrâniți în meserie. Depășind orgolii și prejudecăți păgubitoare, fiecare va avea de câștigat din experiența
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
va începe știrea cu numărul de morți, ci cu ceea ce s-a întâmplat (accidentul, spre exemplu). Nu același lucru este valabil în audiovizual și în presa populară, unde prioritar este faptul divers - tip de știre care încalcă multe dintre regulile gazetăriei sobre (credibilitate, piramida inversată etc.). În faptul divers, putem începe cu o concluzie sau cu descrierea întâmplării (cum s-a petrecut?), narativizând astfel evenimentul. Planul textelor medii și lungi Este de la sine înțeles că orice text amplu ridică mari probleme
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
este demagogie și păcăleală. Superbe statui de fum. Un om avertizat face cât doi Primii pași în meserie au ceva din ezitările, suferințele și elanurile primei iubiri. Aceleași emoții, gafe și gesturi minunate vor însoți lunile de început în ale gazetăriei. Angajat fiind la un cotidian, ți se dă o legitimație și un birou - singurele bunuri palpabile ale unui jurnalist. Ești emoționat și ușor nedumerit, dar chiar și așa vrei să pleci imediat pe teren și să scrii reportaje, interviuri, știri
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Academiei Române. În 1978 primește Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor. A semnat și George Bogza și a folosit, la început, și pseudonimul André Far. Având peste șaizeci și cinci de ani de activitate creatoare și manifestându-se în poezie, proză și îndeosebi în gazetărie, abordând cele mai diverse genuri în modalități originale, B. rămâne pretutindeni un liric profund, un poet modern tulburător, care își extrage inspirația din meditația continuă și pasionată asupra condiției omului contemporan, a măruntelor sau grandioaselor sale acte existențiale, într-o
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
și este înmormântat la Sibiu. Pedagog prin vocație, B.-D. s-a preocupat de timpuriu de problemele educației și învățământului, începând să publice articole și studii despre manuale, despre organizarea școlară încă din 1897. Temperament de polemist, a intrat în gazetăria cotidiană. La „Tribuna” și „Gazeta Bucovinei” își expune, în 1893-1894, mai ales opiniile în probleme de istorie a românilor. Împreună cu Aurel C. Popovici, la București, participă la redactarea cotidianului politic și cultural „România jună” (1899-1900). Este secretar al Ligii Culturale
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
și în unele poezii), teza dacismului. Propunând însă ipoteze riscante, se expune ironiilor, A. I. Odobescu zeflemisindu-l în maniera lui spirituală, ca întotdeauna. Însemnările de călătorie ale lui B. dezvăluie bune însușiri de prozator. Dar el obține performanța scriitoricească în gazetărie. După întoarcerea din exil, se dezlănțuie în adevărate campanii de presă (de exemplu, în problema secularizării averilor mănăstirești), cu mare răsunet în epocă. Avea nerv polemic și știa să-și orchestreze argumentația în perioade ample, de largă respirație. Cu intervențiile
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
campanii de presă (de exemplu, în problema secularizării averilor mănăstirești), cu mare răsunet în epocă. Avea nerv polemic și știa să-și orchestreze argumentația în perioade ample, de largă respirație. Cu intervențiile sale publicistice incisive, inspirate, B. anticipează și pregătește gazetăria lui M. Eminescu. Numai abundența a stricat lui Bolliac, care de altfel face dovada unei mari imaginații și a unei amplitudini lirice excepționale. G. CĂLINESCU SCRIERI: Operile lui... Meditații, București, 1835; Din poeziile lui..., I, București, 1843; Poezii noue, București
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
Epoca”, „Conservatorul”, conduce ziarul „Semnalul” (Râmnicu Sărat, 1909-1911). Mai semnează în „Furnica”, „Flacăra”, „Vestala”, „Greierul”, „Dușmanul” ș.a. Tipărește broșura Arta și școala dramatică (1901) și își vede reprezentate piesele Între studenți (1901, scrisă în colaborare cu C. Xeni), Din surprizele gazetăriei (1902), Ultimul sacrificiu (1902), Îndrăgostiții! (1903). În 1913, editează placheta Epigrame, iar în 1918, poemul dramatic în versuri Mircea. Prin o bună parte din scrierile sale, B. se integrează pleiadei de umoriști ivite în umbra lui I. L. Caragiale și a
BRAIESKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285857_a_287186]
-
comuna natală și Liceul „Al. Lahovary” din Râmnicu Vâlcea. Încă înainte de absolvire luase hotărârea să se înscrie la Facultatea de Litere din București. Fire exaltată, cu gustul riscului și o înclinație spre trăiri impetuoase, B., care între timp intră în gazetărie, devine un adept al mișcării legionare. Condamnat în 1945, în contumacie, la închisoare pe viață, este arestat un an mai târziu. Eliberat în 1947, se alătură grupurilor de partizani din munți, făcând parte din comandamentul mișcării legionare de rezistență anticomunistă
BALANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
Mera, j. Vrancea - 27.IV.1977, București), poet, publicist, memorialist și traducător. Este fiul chiristigiului Herman Fischer Goldstein. Absolvent a patru clase de liceu în particular, probabil la Brăila și Focșani, B. prestează diferite meserii pentru a-și câștiga existența. Gazetăria îi oferă șansa de a-și descoperi adevărata vocație. Debutează în 1921, la „Sburătorul”, în a cărui redacție va lucra un timp. Împreună cu Petru Comarnescu scoate în octombrie 1928 revista „Tiparnița literară”, pe care în scurt timp o conduce singur
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
anii următori, după ce obține o catedră în învățământul preuniversitar (1946-1955). Cu tactul și comprehensiunea ce îl caracterizau, înclinat spre studiu, ar fi putut să aibă o bună carieră de profesor. Dar l-a atras viața de redacție, atașamentul său pentru gazetărie fiind una dintre trăsăturile prin care a rămas în amintirea celor care l-au cunoscut. Redactor și secretar de redacție la cotidienele „Moldova nouă” și „Opinia”, unde își face mâna, între 1954 și 1966 îndeplinește, cu profesionalism, funcția de redactor
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
și ziare din București și din alte orașe din țară, între care „Drumul vremii” (Craiova), „Pasărea albastră”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Litera” (Arad), „Sfarmă-Piatră”, „Flacăra” ș.a. Câteva strofe îi apar și în „Universul” și „Universul literar”. În 1945, părăsind gazetăria, urcă din nou pe scenă, jucând la diverse atenee populare bucureștene, iar din 1949 este angajat la Teatrul de Stat din Reșița, de unde se și pensionează. B. a debutat ca poet în „Epoca” (1922), cu versuri de factură vag minulesciană
BARCAROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285637_a_286966]
-
În 1917, era la Petrograd. Participă la luptele de la Oituz, iar sfârșitul primului război mondial îl găsește elev-plutonier în Regimentul 10 Roșiori. Imediat după război, devine membru al Partidului Național Țărănist Democrat, condus de N. Lupu, și se lansează în gazetărie. Este director al „revistei de artă constructivistă” „Punct” (1924-1925), în paginile căreia semnau Șt. Roll, F. Brunea-Fox, F. Aderca, Marcel Iancu, I. Vinea, Ilarie Voronca. Obiectivul declarat al publicației viza găsirea unor forme noi de exprimare artistică și contestarea literaturii
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
greutăți guvernului, fraternizau cu revoluționarii. Asprele critici pe care și le făceau reciproc au sfârșit prin a le compromite pe toate laolaltă. Burghezia însăși era, în cel mai bun caz, pasivă. Crescută la școala revoluției, alimentată de literatura, istoria și gazetăria republicană, antrenată de propaganda antireligioasă, fărâmițată de societățile secrete - burghezia privea cu indiferență sau satisfacție bagatelizarea instituțiilor tradiționale, surparea lentă a prestigiului monarhiei, promovarea victorioasă a dezordinii. Erau două partide de guvernământ, amândouă de origine și formație liberală: regeneratorii și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
prenumele fiecărui alegător, cunoscîndu-le nevoile și numărul copiilor, trăind într-o neobosită campanie electorală. Viața politică îl făcuse sceptic și amoral. Uitase repede visurile studenției de la Coimbra. Căuta procese zgomotoase și remuneratorii. Ca aproape toți oamenii politici portughezi, debutase prin gazetărie și scria cu mare ușurință articole în toate domeniile. Era un om urât de revoluționari pentru iscusința sa de sforar și intrigant politic. La Cameră, era temut pentru că ataca întotdeauna, iar atacurile sale erau îndreptate împotriva persoanelor. Doctrinele nu-l
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
că au fost amestecate câteva rânduri sau, câteodată, că dispăreau calupuri întregi din final, văduvindu-mi cititorii tocmai de poanta cu care îmi încheiam subtilele giumbușlucuri. Mă mâhneau astfel de mizerii. Nu mă supăram însă. Știam că astea sunt inerente gazetăriei. Nu pătimise și Arghezi la vremea sa de neatențiile corectorilor, paginatorilor sau ale secretarilor de redacție? Și? S-a lăsat Arghezi de gazetărie? A renunțat el la pamfletele-i zilnice? Atunci de ce să renunț tocmai eu, acum, când lupta pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
încheiam subtilele giumbușlucuri. Mă mâhneau astfel de mizerii. Nu mă supăram însă. Știam că astea sunt inerente gazetăriei. Nu pătimise și Arghezi la vremea sa de neatențiile corectorilor, paginatorilor sau ale secretarilor de redacție? Și? S-a lăsat Arghezi de gazetărie? A renunțat el la pamfletele-i zilnice? Atunci de ce să renunț tocmai eu, acum, când lupta pentru noua dimensiune a trăirii românești de-abia începuse... Răsuceam neliniștit gazeta. Nu-mi venea să cred că nu apăruse articolașul. Poate se strecurase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]