2,190 matches
-
a Basarabilor. Limba lui Bălcescu este totodată culmea la care au ajuns românimea îndeobște de la 1560 începînd și până astăzi, o limbă precum au scris-o Alecsandri, Const. Negruzzi, Donici, și care astăzi e aproape uitată și înlocuită prin "păsăreasca" gazetarilor. Deși Bălcescu se întemeiază pretutindenea pe izvoare și scrierea lui e rezultatul unei îndelungate și amănunțite munci, totuși munca nu se bagă nicăiri de samă, precum în icoanele maeștrilor mari nu se vede amestecul amănunțit de văpsele și desemnul îngrijit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oameni de nimic. El s-ar spăimânta văzând cum a fost să se realizeze pe pământul nostru libertate și lumină. El ar vedea parlamente de păpuși neroade, universități la cari unii profesori nu știu nici a scrie o frază corect, gazetari cu patru clase primare, c-un cuvânt oameni cari, văzând că n-au încotro de lipsa lor de idei, fabrică vorbe nouă, risipind vechea zidire a limbii românești, pentru a părea că tot zic ceva, pentru a simula o cultură
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acuma se mai pregătesc caimelele și prefacerea țarii în șosea rusească, și a orașelor noastre în conacuri căzăcești. Și pe când toate uneltirile acestea contra rămășițelor de autonomie și de avere ale țării se pregătesc, parte în taină, parte pe fața, gazetarii guvernului pretind să stăm cu brațele încrucișate, să ne minunăm de fericirile revărsate cu îmbelșugare asupra poporului, să fim politicoși, prevenitori, amabili; să ne închinăm înțelepciunii Patărlăgenilor și Fundeștilor, s-alegem Vodă pe d. C. A. Rosetti și să-ntemeiem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
școală pentru armeni, Institutul Mestugean. Timp de zece ani M. desfășoară aici o activitate de catedră. Bănuit că s-ar deda unor uneltiri cu resort naționalist, se refugiază în Bulgaria, la Varna, acolo începând să se manifeste vocația lui de gazetar. Colaborează la ziarul armenesc „Iravunk” și împreună cu Ervant Sărmakeșhanlian scoate cotidianul „Șarjun”, rezervându-și, sub pseudonimul Kamer-Arșavir, rubrica de comentarii externe. Din 1899, revenit în București, se avântă într-o nouă etapă a vieții lui de publicist. Corector la „Universul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
scrisului. Multe însemnări, altminteri de aspect anodin, își propun să atragă atenția asupra unor neajunsuri ce fac omului de rând viața amară (un titlu grăitor - Din dramele mizeriei). Rubricile susținute în „Ararat” și în „Universul” surprind instantanee care, în ochii gazetarului sufletist, au o anume relevanță. Altele sunt „reminiscențe” (Din alte vremi) sau istorioare („pățanii”), uneori nostime, mai adeseori fade, cu palide sclipiri de umor. Mici exerciții narative, ele caută să-și coloreze anecdotica prin conturarea câte unui profil (de pildă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
bine, dar fără voia mea mâinile le deschiseră larg și contemplai îndelung... hm! da, golul! Asta îmi aminti de întîmplarea unui grec, dintre cei pe care înfrîngerea generalului Marcos în 43 îi aduseseră pe meleagurile noastre. Era un scriitor și gazetar cu relații, călătorea des în Occident și se întorcea totdeauna cu geamantanele pline cu cadouri pentru gagicele lui nestatornice (parca le alegea anume din specia celor care părăsesc partenerul repede și fără motiv aparent). "Cobor la gară, cică ar fi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
MIRCEȘTI, revista apărută la București, săptămânal, între 15 decembrie 1892 și 28 februarie 1893. Prim-redactor este G. Russe-Admirescu, gazetar activ în cercurile și redacțiile literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Colaborează versificatorii Eliza Mustea, Corneliu Botez, Ion Cătina, V. Grigorescu-Elvir, Ilie Ighel-Deleanu, D. Nicolescu, B. Theodorescu, autori de proza sumbră, plictisitoare, precum Gr. Mărunțeanu, G. Lungu și Toma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288171_a_289500]
-
Pe malurile Dunării. Cronica literară este susținută de Emil Gulian. Rubrica „Literatură, artă, știință” prezintă mișcarea avangardistă de la „Contimporanul”. Începând cu 1930, an din care revista este condusă de I. Vinea, acesta atrage colaborarea unor condeie noi de scriitori și gazetari, precum Ion Marin Sadoveanu, Radu Boureanu, T. Teodorescu-Braniște, Miron Radu Paraschivescu, Virgil Madgearu. În 1932, rubrica „Literatură-artă” este redactată de Al. Sahia și G.M. Zamfirescu. De-a lungul timpului, mai colaborează I.Al. Brătescu-Voinești, C. Mille, B. Brănișteanu, N. Davidescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
critic literar și traducător. Este fiul Mariei (n. Nicola) și al lui Marin Popescu, agricultori. Urmează Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Craiova (1962-1966) și Facultatea de Filologie a Universității din Craiova, secția română-italiană (1966-1971). După absolvire lucrează ca bibliotecar și gazetar în presa culturală locală (1971-1983) și ca redactor la „Ramuri” (1983-1992). Este cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității din Craiova (din 1992), redactor-șef al revistei „Paradigma” (tot din 1992). Își ia doctoratul în 1998, cu o teză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
în țară, la Editura Jurnal literar, 1996, cu o prefață de Nicolae Florescu. Prefațatorul îl consideră pe controversatul ziarist "cam de același calibru, bineînțeles pe cu totul alte planuri, ca și Nae Ionescu sau Nichifor Crainic". Pamfil Șeicaru, dintr-un gazetar implicat în culisele nu totdeauna curate ale politicii, la rîndu-i suficient de corupt pentru a profita fără scrupule de păcatele celor de la putere sau din opoziție, întru împlinirea unor diverse foloase personale, gen "șantajul și etajul", aflat în exil, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-și urmărească personajele pînă la capăt. Ne pare exagerat de restrictivă opinia lui Mircea Popa din Reîntoarcerea la Ithaca, pentru care " Fără a-i fi lipsit harul literar și știința de a stăpîni cuvîntul, Pamfil Șeicaru rămîne interesant doar ca gazetar, domeniu în care răutatea viscerală putea fi pusă fără opreliști în valoare. Simțul său înnăscut pentru examinarea și trăirea faptului cotidian n-are egal decît la puțini confrați din epocă". Aflat într-o permanentă pendulare între ziaristică și literatură, Pamfil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
decît la versiunea oficială, propagandistică, impusă de Putere. Astfel, arhivele țărilor comuniste debordează de secrete, sînt copleșitoare prin cantitatea de informații acumulată. Nu doar despre istoria comunismului mărturisesc arhivele, ci pur și simplu despre istoria secolului XX. Cum remarca un gazetar, Bernard Guetta, citat de Monica Lovinescu: "Fără luarea cu asalt a Palatului de Iarnă n-ar fi existat nazismul, nici gînd de China Populară sau Yalta, de război rece și de competiție între Est și Vest. Din 1917 pînă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
neplăcută și rea. Mircea M. se arată foarte complezent, moaie ambele prosoape al meu și al lui și cu gentilețe stingherit părintească (e mai tînăr ca mine) mi le aplică pe cap, pe coaste, pe tălpi, după cum e cazul". Fostul gazetar la "Universul", Mircea M., coleg de celulă, se roagă în fiecare seară. Pe N. Steinhardt îl preocupă mai vechea dorință, acum stăruitoare, de a se boteza. Se decide după ce i se comunică condamnarea: treisprezece ani și muncă silnică. Nu crede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
se întinde, nu mai poate fi oprită, o treime din Europa a fost dată unor comisari cinici, abia ieșiți din cuptorul asiatic al proceselor politice și al luptelor pentru putere. Cu ce drept, cu ce obraz mai vin diplomații și gazetarii să ne întrebe de ce sîntem speriați, lași și falși? După șase luni de la eliberare, la noi, ultimul acar sau țîrcovnic de biserică știa cu limpezime cam ce este și încotro ne va duce această revoluție. Putea stafia bărbosului să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
popular actor. Ore în șir, am văzut hazoase și calde evocări ale actorului pe televiziunile publice. Despre Virgil Ierunca, câteva scurte și ambarasate știri. Nu s-au găsit cinci-șase intelectuali să stea la taifas ore și ore despre poetul, polemistul, gazetarul și întemeietorul de reviste românești, omul care fusese Virgil Ierunca. Ieri când fără să simțim, moartea ei ne îndolia ca popor, nu doar ca indivizi, pe mine și pe dvs. cititorii acestui omagiu, pe televiziunea națională, nefericita emisiune de la orele
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
, Grigore H.[aralamb] (26.X.1843, Țăndărei, j. Ialomița - 8.XI.1897, Bacău), poet, prozator, traducător și gazetar. Dintr-o familie de negustori (bunicul, un macedonean, venise în țară din Costopolis), G. era fiul Mariei (n. Baldovin) și al lui Haralamb Grandea. Învață la Școala Națională de Medicină și Farmacie a doctorului Carol Davila, terminând, în cele din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
în Italia. La Romă își ia doctoratul în litere și filosofie (1941) și în drept (1943). Ulterior pleacă în Spania, la Madrid, unde se căsătorește în 1950 cu Consuelo Rubio, interpreta de operă, și unde va fi naturalizat în 1955. Gazetar în primii ani de ședere aici, în 1947 intra în învățământ, la Facultatea de Științe Politice, predând un curs despre statele europene, pe care il consacră în bună măsură României. Un timp profesor de filologie romanica la Universitatea din Barcelona
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
, Mihai (25.VIII.1940, Cernăuți), prozator și gazetar. Este fiul Victoriei (n. Agavriloaie) și al lui Gheorghe Pelin, ofițer. A absolvit liceul la Craiova în 1958 și Facultatea de Filosofie a Universității din București în 1969. A funcționat ca redactor (1965), apoi ca secretar general de redacție (1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
masă, fiecare, pe câte o bucată de hârtie) POVESTITORUL: (vorbește, uitându-se spre alegători) În contextul în care candidatura lui Grigore Sturdza este invalidată, conservatorii decid susținerea deciziei majorității, și anume alegerea lui Al.I.Cuza în calitate de domn al Moldovei. GAZETARUL: (merge în sală și alege un alegător căruia îi pune o întrebare): Bună ziua. Sunt de la ziarul „Steaua Dunării”. Aș dori să vă adresez o întrebare: Pe cine ați ales și de ce? ALEGĂTORUL 2: L-am ales Alexandru Ioan Cuza! Deoarece
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
întrebare): Bună ziua. Sunt de la ziarul „Steaua Dunării”. Aș dori să vă adresez o întrebare: Pe cine ați ales și de ce? ALEGĂTORUL 2: L-am ales Alexandru Ioan Cuza! Deoarece el reprezintă speranța noastră de Unire a Moldovei cu Țara Românească! GAZETARUL: (merge în sală și alege un alt alegător căruia îi pune o întrebare): Bună ziua. Sunt de la ziarul Steaua Dunării. Aș dori să vă adresez o întrebare: Pe cine ați ales și de ce? ALEGĂTORUL 3: Pe Alexandru Ioan Cuza! În el
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
însăși istoria latinității europene. Rezultatul imediat este unul stenic, căci moralistul rezumă întregul conglomerat al evenimentelor trăite la raporturile directe dintre civilizație și barbarie, alertând încă o dată spiritul în fața nimicitorului asediu al înfometatului la porțile unei „Cetăți a Soarelui”. Experiența gazetarului a fructificat și în cea mai importantă carte pe care H. a tipărit-o în exil, romanul L’Agonie sans mort, publicat în 1960 sub pseudonimul Ch. Séverin. Expresie a unei tulburătoare confesiuni, cu accentele puse pe vibrația interioară, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
Ionel Teodoreanu, Aurel Bugariu, Filaret Barbu, Dimitrie Gusti, Romulus Vulcănescu, Mihail Sadoveanu, țăranii-scriitori Ghiță Bălan-Șerban, Petru Petrica, Pavel Blidariu, Maria Dogariu și alții, marcând o etapă în existența publicației. Chipul altui fiu al comunei, cel al publicistului Iulian Grozescu, primul gazetar profesionist bănățean, un posibil prieten al lui Eminescu, precum și blazonul ducesei de San Marco, comloșeana, soție a unui duce italian, cea care, cu puteri materiale de referință, a fost mentor al vieții culturale, veghează cu cinste frontispiciul publicației „Suflet nou
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
plutarchiană a acestei cărți. Pe acest nivel de piatră veche sunt așezate (dar plutește totul, nu?) scrisori despre stările psihologice ale națiunii americane." (p. 283) Andrei Codrescu are ceva din acuitatea unui reporter aflat la fața locului, un fel de gazetar literar întocmind în amănunt radiografia cotidiană a ethosului american. Toate instantaneele surprinse pe străzile, clădirile, bibliotecile, aeroporturile, cafenelele, hotelurile sau posturile de televiziune americane alcătuiesc un caleidoscop exotic al ciudățeniilor lumii de peste ocean. Iar ceea ce izbește la Andrei Codrescu este
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
răutatea. Căci e atîta exuberanță nemăsurată în ambianța ethosului american, încît critica lui Codrescu se expune riscului de a flata vanitatea celor care, trăind într-o măruntă țară, privesc cu frustrare înăbușită la edificiul impozant al unei supraputeri mondiale. Puțini gazetari au scris atît de dur despre administrația Bush așa cum o face Andrei Codrescu în paginile acestei cărți. Și puțini au reușit ca, prin prim-planurile decupate din substanța lumii americane, să surprindă germenii incipienți ai unei noi civilizații, o civilizație
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
(n .1896 București - d. 17 noiembrie 1962, Penitenciarul Aiud) este pseudonimul literar al lui Alexandru Teodorescu, gazetar, poet, monah român din perioda interbelică, cunoscut și sub numele monahale de "Monahul Agaton" de la Mănăstirea Antim și "Daniil de la Rarău". Din 1948, când s-a călugărit, duhovnic i-a fost Ilie Cleopa. este inițiatorul grupului "Rugul Aprins" de la Mănăstirea
Sandu Tudor () [Corola-website/Science/313239_a_314568]