11,589 matches
-
emoția a fost cea în care ne-am dat întîlnire viciați și inocenți, profesioniști și amatori, cu background sau fără. Înaintea spectacolului, orașul era cuprins de o teribilă agitație și amenințat de furtună. La ieșire, ludicul din noi, transferat din geniul lui Ionesco și din dăruirea trupei de la Theatre de la Huchette potolise ifosele orașului și ale naturii. Rîdeam cu toții și ne salutam ca și cum ne cunoșteam de-o viață. Viața aceea care a făcut posibil miracolul de cincizeci de ani, miracolul de la
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
Dostoievski a fost cartofor și epileptic, Hölderlin -schizofrenic, Gide, Proust, Montherlant și Genet - pederaști, Drieu de la Rochelle a acceptat nazismul și, spre sfârșit, elogia stalinismul, Jarry și Artaud au murit nebuni, Poe era alcoolic și a sfârșit într-un șanț. Geniul este, prin definiție, bolnav de ceva și a-i judeca opera în raport cu boala lui este, desigur, o eroare". (pp. 432-433) Actuala ediție a jurnalului parizian a lui Eugen Simion are cu 200 de pagini mai mult decât cea din 1986
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
în materie, ca să și dăinue în timp, în primul rând, referențial, cartea înseamnă : ediție îngrijită, text stabilit, cuvânt înainte, note și precizări. 4. Individualitatea spontană, ieșită din comun, ca a unui romantic, țâșnind într-un veac barbar, cu sclipiri de geniu, ocolind, pe cât a fost posibil, încarcerarea în timpurile roșii, Nicolae Labiș, prin dispariția deloc misterioasă, la 21 de ani, se încadrează și azi, în 2014,în ceea ce se numește caz unicat. El a fost o personalitate accentuată, implicată trup și
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
ardeleanul Liviu Rebreanu . 19. Breban și-a mutat cu bună știință investigația în alte medii ale existenței, decât Rebreanu, apăsând și reușind, în cele mai bune cazuri, pe cele intelectuale, fie unele izbândite, fie altele ratate. Aci, doi creatori de geniu l-au ajutat în mod preponderent, dacă nu exclusivist. Pentru un fragment de timp, cei doi au fost contemporani - unul trăind în Germania, Fr. Nietzsche (1844-1900), altul în Rusia, F.M. Dostoievski(1821-1881). 20. Ei l-au copleșit pe scriitorul Breban
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
că atenianul Heracles dorea să ajungă pe pământul istrian, În Sciția, să captureze cerboaica de aur, protectoarea Deltei și a Gurilor Dunării. Îi aduce laudă fertilității părintele epicului, Herodot. Și imnul de slavă este Întregit, ev după ev, de alte genii de pe cele două țărmuri ale sale, precum Schiller, Heine, Petöfi, Jozseéf Attila, Eminescu, Hristo Botev... până la actualul George Filip*. Și aceștia, și alții și mulți alții fac un Înfiorat popas Între Munții Pădurea Neagră și Pontul Euxin, celebrând Dunărea care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
spune că este ziua de naștere a lui Mihai Eminescu. Profesorul bucuros, Încuviințează: „Da copii, astăzi se Împlinesc 100 de ani de la nașterea celui mai mare poet al românilor, „poetul nepereche”, Mihai Eminescu, după care am ascultat, fascinați, povestea vieții geniului poeziei românești și, spre regretul nostru, am auzit clopoțelul, care, altădată ne bucura, acum ne-a dezamăgit, că povestea nu se terminase. Atunci profesorul nostru drag, ne-a adus și am văzut, pentru prima dată, cartea de vizită a lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Octav Minar, unde Veronica era prezentata ca „frivolă și cauza suferințelor din existența lui Eminescu”. Profesorul arată că Veronica Micle l-a iubit, până la sacrificiu, pe Eminescu, fiind cea care declară, Înaintea lui Titu Maiorescu, genialitatea lui Eminescu, În versul: „geniul drag, iubit de-a pururi”. În una din vizitele sale la Cluj, am mers Împreună, la Universitatea Populară din acea vreme, care după 1990 s-a transformat În Universitatea Cultural-Științifică și care a fost condusă, În toată această vreme, aproape
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
stă scris epitaful sub semnătura lui autentică, scris cu caractere gotice: „Cred În Eminescu ca În soare, În magia frumosului și În veșnicia neamului românesc”. Bineînțeles, că același gest de Închinăciune și respect nețărmurit, l-am făcut și la mormântul geniului poeziei românești, „poetul nepereche”, dar n-am putut să nu ne oprim și să ne Închinăm la mormintele altor valori ale scrisului romanesc, precum: Marin Preda, Nicolae Labiș, Mihail Sadoveanu etc. Pompiliu Manea aduce un omagiu mentorului sau, Augustin Z
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
nord-german) încântau, ba pictate, ba sculptate, altare superbe, diferite stilistic (printre care tronau suveran câte un Riemenschneider, Vogt și Cranach autentice), sus o orgă magnifică, două nave imense unde încăpeau coruri ce puteau cânta antifonic, o criptă sinistră - îmblânzită de geniul german și transformată în spațiu de concerte - și o mulțime de sculpturi, pendulând între naiv și morbid, între măreție și nebunie - de la călărețul adolescentin, despre care se presupune că este împăratul Heinrich al II-lea, la episcopul Dionisie, ce-și
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
text luat din Claude Levi-Strauss. Îi povesteam că avusesem o studentă care îl confundase pe filosoful Levi-Strauss cu creatorul de blugi cu același nume. Deodată, Sikhos, are o revelație subită și-mi răspunde: Măi, Nikhu (asta e porecla mea), ăsta geniu! Un croitoraș din Bamberg, Levi-Strauss, care emigrează în America, inventează blue-jeans și - peste un secol - îmbracă pe toată lumea la fel. Îți zic, ăsta geniu, nu Mozart al tău! Mă rog..., am răspuns. Ce să spun altceva?" După mine, caracteristicile de
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
Deodată, Sikhos, are o revelație subită și-mi răspunde: Măi, Nikhu (asta e porecla mea), ăsta geniu! Un croitoraș din Bamberg, Levi-Strauss, care emigrează în America, inventează blue-jeans și - peste un secol - îmbracă pe toată lumea la fel. Îți zic, ăsta geniu, nu Mozart al tău! Mă rog..., am răspuns. Ce să spun altceva?" După mine, caracteristicile de bază ale Bambergului sunt berea afumată și clopotele. Există două sortimente de bere afumată în Bamberg: cel "tare", Schlenkerla, o bere neagră, produsă din
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
unde-am umblat,/ Rea jale-am rămas;/ Pe unde-am bătut/ Rea jale-am făcut". Românul (mă rog, geto-dacul) s-a născut poet și Aia (devotata sa companioană getă) îl învață pe Ovidiu niște versuri superbe, peste care plutește însă geniul lui Eminescu: Peste vârf de rămurele/ Trec în stoluri rândunele/ Ducând gândurile mele/ și norocul meu cu ele/ și se duc pe rând, pe rând,/ Zarea lumii-ntunecând./ și se duc ca clipele,/ Scuturând aripele/ și mă lasă răvășit,/ Pustiit și
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
ce părere are despre Arghezi. Arghezi mi-a răspuns: "Blaga e un poet mare, păcat că e prea plin de sine". Iar Blaga: "Arghezi e cel mai mare meșter al cuvîntului românesc, păcat că n-are stil". "Bîrfele" a două genii. "Bîrfe"... astrale.
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
Mihaela Rădulescu, la emisiunea "Duminica în familie" (Antena 1, 11.06), unei invitate, aviatoare: "-Ești din Piatra Neamț ? E ceva extraordinar acolo, fiindcă și eu sunt de-acolo..." Haralampy: -Într-adevăr: ce ne-am face noi fără Moldova care a dat țării genii precum Mihai Eminescu, Andreea Marin-Bănică jr., Ciprian Porumbescu, Mihaela Rădulescu, George Enescu...? Răzvan Lucescu, antrenorul echipei Rapid: "-Avem cea mai frumoasă echipă, care practică cel mai frumos joc..." Haralampy, întrebându-mă: -Auzi, badiule: ești sigur că Răzvan Lucescu nu a
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
sursă americană, citată mai înainte, a atras atenția ca pictorul „nu a fost nebun, nici alcoolic, cum s-a presupus până acum”. Comparatistul Virgil Dumitrescu stăruie, în timp și în spațiu, asupra diferitelor maladii pe care le-au încorporat doar... geniile. Documentarea făcută de poet este de tot respectul, mai cu seamă că se încorporează printr-un limbaj distributiv vizând poeți, pictori, muzicieni, compozitori, sculptori. Adică, arte vizuale și arte scripturale! Altfel spus, Virgil Dumitrescu studiază portrete, tabieturi, ecouri în posteritate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
stat în fața ochilor, adoarme, ostenit de atâta... parada! ... uitând că ar mai fi o a treia soluție: să-și construiască și rezolve SINGUR destinul, nici după indicații de la Kremlin, nici de la Casa Albă, ci din... mintea și bunul-simț și din geniul lui... tustrele anesteziate, azi: “Nu-i nevoie de educație/ne-am săturat de stiință/ dar ne trebuie docilitatea.../... Este nevoie de șefi și/de sclavi..........” (cf. Lumină vine de la Răsărit, p. 83). ...Și asta, TOTDEAUNA! ...În definitiv, lumea, de ieri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în momentul culminant. Probabil acesta este și unul dintre argumentele lui George Popa de a continua, de a lăsa un altfel de sfârșit. Analizând finalul eseului asupra căruia m-am oprit, dialogul imaginar dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un altfel de sfârșit. Analizând finalul eseului asupra căruia m-am oprit, dialogul imaginar dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ales, în cele din urmă, condeierul cunoscător practicant al învățăturii metafizice. Fiindcă, în spațiul această prin care murirea devine nemurire, apare întotdeauna un personaj care are menirea de a face din absolut (relativ, în viziunea dumnezeiasca) un reper existențial fundamental (geniul, în viziunea telurica). „Da, pe pamant apare-un ins, O altă lume-n lume, Cât vecii gândul lui e’ntins Și geniu-i al său nume”. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvolta o sinteză de spații 6 care facilitează
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un personaj care are menirea de a face din absolut (relativ, în viziunea dumnezeiasca) un reper existențial fundamental (geniul, în viziunea telurica). „Da, pe pamant apare-un ins, O altă lume-n lume, Cât vecii gândul lui e’ntins Și geniu-i al său nume”. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvolta o sinteză de spații 6 care facilitează declanșarea stărilor tensionale (sau chiar conflictuale) între cele două sfere pe care le reprezintă absolutul și contingentul. Așadar, caracterizarea geniului, cu instrumentale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ntins Și geniu-i al său nume”. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvolta o sinteză de spații 6 care facilitează declanșarea stărilor tensionale (sau chiar conflictuale) între cele două sfere pe care le reprezintă absolutul și contingentul. Așadar, caracterizarea geniului, cu instrumentale lirice atribuite de George Popa lui Eminescu, rămâne memorabilă, fiindcă ajunge să pășească liber în absolut: „Doar geniu-atinge pur si sfânt Supremă libertate.” O viziune integratoare a Luceafă rului, leitmotivul definitoriu în lirica eminesciana, aceea de transcendență spirituală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne și spațiul „ființei supreme”, care transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine a luceafărului, a geniului, spațiul absolutului”. Cu greu, Piteștiul, orașul care a dăruit României un mare cântăreț și-a amintit de talentul și virtuozitatea lui Marin Teodorescu, apreciat de marele muzician George Enescu, alături de care, în Primul Război Mondial, a ridicat moralul soldaților și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]