2,285 matches
-
pildă, Eleodor Focșeneanu, Istoria constituțională a României, 1859-1991, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 1998, 192 p. 5 O excelentă explorare a acestui subiect o fac Laure Marchand și Guillaume Perrier în cartea Turcia și fantomă armeana. Pe urmele genocidului. Într-un stil alert, jurnalistic, cei doi autori realizează o veritabilă lucrare de istorie socială a urmărilor genocidului armean asupra supraviețuitorilor și, îndeosebi, urmașilor acestora. Vasile Ernu, A short trilogy of marginals. The Sectarians (Vasile Ernu, Mica trilogie a marginalilor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
5 O excelentă explorare a acestui subiect o fac Laure Marchand și Guillaume Perrier în cartea Turcia și fantomă armeana. Pe urmele genocidului. Într-un stil alert, jurnalistic, cei doi autori realizează o veritabilă lucrare de istorie socială a urmărilor genocidului armean asupra supraviețuitorilor și, îndeosebi, urmașilor acestora. Vasile Ernu, A short trilogy of marginals. The Sectarians (Vasile Ernu, Mica trilogie a marginalilor. Sectanții) Vasile Ernu, Mica trilogie a marginalilor. Sectanții, Editura Polirom, Iași, 2015, 370 p. The book written by
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
se imprime frică și îndoiala, dar noi intuiam că vom fi exterminați într-o bună zi. Trăiam de azi pe mâine, ne rugăm, sperăm, ne ajutăm între noi și ne plângeam morții care erau aruncați la nimereala în gropile comune. Genocidul românesc instaurat de comunism, sub oblăduirea bolșevicilor, nu cred că va putea fi evaluat vreodată integral din cauza formelor mârșave în care au fost ascunse dovezile numa rului imens de oameni lichidați în toate închisorile, dar cel mai trist al marilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
moartea. cine i-ar cere iertare morții?" Și nu doar atît, ci și o riscantă enumerare a stigmatelor care, deliberat, iese din cadrele ,poesiei": ,adevăruri istorice care nu pot fi tratate cu armele poesiei. transplant/ de retorică. error system 303. genocid. cameră de gazare. cuptor. cameră/ de tortură. cameră de anchetă. sală de ședințe de demascare. deportare./ lagăre de muncă forțată. domicilii obligatorii. lagăre ideologice de/ reeducare. gulag. purificare rasială. purificare etnică. purificare sexistă. purificare ideologică" etc., etc. Continuînd cu un
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
pe care diplomatul se croise se dovedesc a fi calapoade specioase: prietenul din misiune, Sandy, ale cărui intenții privind-o pe Tessa nu erau tocmai ortodoxe, Pellegrin (un excelent Bill Nighy), uns cu toate alifiile diplomatice și ascunzând senin un genocid. Drama protagonistului constă - ca într-o tragedie autentică - în consecințele alegerii unei identități, nici una independentă. Mai exact, identitatea 1 începe să se prăbușească odată cu decesul Tessei, iar identitatea 2 se construiește la câtva timp după același eveniment. Sfârșitul lui Justin
Primul grădinar ideal(ist) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10993_a_12318]
-
Alex Goldiș Filip Florian, Toate bufnițele, Iași, Polirom, 2012, 290 pag. Toate bufnițele lui Filip Florian nu e doar unul dintre cele mai remarcabile romane ale anului trecut - alături de Cronicile genocidului (Radu Aldulescu) sau Nepotul lui Dracula (Alexandru Mu- șina), ci o carte care confirmă un prozator matur, perfect stăpân pe propriile mijloace. Mult lăudatul Zilele regelui - observasem la vremea respectivă - nu convingea atât datorită livrescului scăpat de sub control și transformat
Proză 3D by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3988_a_5313]
-
de pînă acum nu pledează pentru existența lui, dar sînt atîtea semne care te duc cu gîndul la absența lui. De pildă, aberația textelor sacre, Vechiul Testament fiind o înșiruire de atrocități în care un Dumnezeu crud și gelos îndeamnă la genocid asupra altor neamuri, în vreme ce Noul Testament e o brașoavă duioasă în care un zeu umil oferă consolări derizorii unei adunături de năpăstuiți. Ca orice adept al selecției naturale, Dawkins vede în credință un sentiment derivat din fenomenul de îndrăgostire (credinciosul manifestă
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
Covrig Roxana În ziua de Crăciun se împlinesc 23 de ani de la moartea lui Nicolae și Elena Ceaușescu. 25 decembrie 1989- dictatorii Ceaușescu au fost executați într-o unitate militară din Târgoviște. Ei au fost găsiți vinovați de genocid, subminarea puterii de stat și a economiei naționale și acte de diversiune. Într-un proces simulat, atât avocații din oficiu ai dictatorilor, cât și președintele completului de judecată și colonelul justiției, Gică Popa, au fost acuzatori. Cel din urmă s-
Vezi sentința care i-a condamnat pe soții Ceaușescu la moarte. Foto by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/40157_a_41482]
-
o înscenare. Tribunalul a stabilit că cei doi au săvârșit cu intenție totalitatea faptelor. Astfel, cu unanimitate de voturi a dispus condamnarea Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu "la pedeapsa capitală și confiscarea totală a averii pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: genocid, subminarea puterii de stat, acte de diversiune, subminarea economiei naționale. În final este precizat "Cu drept de recurs". Nicolae și Elena Ceaușescu au refuzat să facă recurs și au fost împușcați în aceeași zi a condamnării, 25 decembrie 1989, la
Vezi sentința care i-a condamnat pe soții Ceaușescu la moarte. Foto by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/40157_a_41482]
-
Iulia Iarca Radu Aldulescu, Cronicile genocidului, Cartea Românească, București, 2012 Radu Aldulescu, unul dintre cei mai puternici prozatori contemporani, a publicat recent la Editura Cartea Românească romanul Cronicile genocidului. Așa cum a fost anunțat în presă, cu ocazia fragmentelor apărute în diverse reviste culturale care anunțau cartea
Povestea continuă by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4138_a_5463]
-
Iulia Iarca Radu Aldulescu, Cronicile genocidului, Cartea Românească, București, 2012 Radu Aldulescu, unul dintre cei mai puternici prozatori contemporani, a publicat recent la Editura Cartea Românească romanul Cronicile genocidului. Așa cum a fost anunțat în presă, cu ocazia fragmentelor apărute în diverse reviste culturale care anunțau cartea în pregătire, dar și pe coperta a patra, volumul a venit nu doar ca un act de scriere, ca o consecință firească a
Povestea continuă by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4138_a_5463]
-
coperta a patra, volumul a venit nu doar ca un act de scriere, ca o consecință firească a meseriei, ci dintr-o nevoie aproape exorcizantă și salvatoare: „Comunismul a fost un rău care a generat un rău mai mare. Cronicile genocidului se adună în apogeul epocii Iliescu-Constantinescu-Băsescu. În umbra lor am povestit, ca întotdeauna, mai ales ce am trăit. De la tinerețe pân’ la bătrânețe și totodată de la bătrânețe tânjind spre tinerețe și mai departe, revenind în permanență în acest punct terminus
Povestea continuă by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4138_a_5463]
-
devin imposibil de separat. Și, de altfel, cititorul nu mai are nici un interes să le despartă pentru că, la urma urmei, de ce ai despărți verdele în albastru și galben, proza în elementele care acum formează un întreg perfect omogen? În Cronicile genocidului (titlu poate prea politizat pentru substanța romanului, care este de o natură strict umană, redusă la existența ei de bază), Radu Aldulescu își continuă povestea Îngerului încălecat, care a ajuns acum la aproape șaizeci de ani, în peisajul dezolant al
Povestea continuă by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4138_a_5463]
-
numai la marginea unei zone de interes industrial a țării, dar la periferia unei societăți deja ajunse la periferia lumii). Prima generație de oameni mutați cu forța „de la curte, la bloc”, foști muncitori sau activiști de partid, iată personajele Cronicilor genocidului. Banalul de aici devine spectaculos în literatură, tocmai printr-o verosimilitate care se lipește de realitate ca o haină udă. Discursul oamenilor învinși parcă dintotdeauna are puține momente de reabilitare, acelea în care preiau un fel de înțelepciune populară, transmutată
Povestea continuă by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4138_a_5463]
-
aminte la șuierul vorbelor lui, el a fost cu cugetul împăcat, da, dacă Dumnezeu i-a pus-o-n spinare, tot Dumnezeu i-a dat și dezlegare ca să scape de ea.” Nu pot să nu observ că, scriind despre Cronicile genocidului, discursul critic are tendința să se molipsească pe alocuri de atmosfera cărții. Semn că e, pesemne, un volum cu suficientă forță încât să tragă totul după el, în forța propriului torent.
Povestea continuă by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4138_a_5463]
-
nu mai puțin adevărată, că Radu Aldulescu scrie, cu metodă, o amplă frescă a marginalului. Patria lui Radu Aldulescu e o Românie toxică, un univers al sonatelor subterane, declarative, unde cicatricile se extind sub semnul unei exterminări tendențioase. Romanul Cronicile genocidului nu face rabat de la poeticile universurilor periferice, în care mizerabilismul este instalat confortabil în organicități rizibile. Căci lumea lui Radu Aldulescu crește, dincolo de condițiile amintite mai devreme, din respirațiile febrile ale unor instanțe apocaliptice, ce nu se sfiesc să cadă
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
dictează destinul, Robert va fi candidatul perfect al depravării, fără urmă de resurecție morală. Cititorul se despărțea de personaj în romanul precedent fiind împăcat cu starea larvară a criminalului întors într-un București sodomic, ca un Ierusalim derizoriu. În Cronicile genocidului, Robert are, la 58 de ani, o experiență îndelungată de gropar, rememorează nostalgic mariajul bahic cu Neghiniță și încearcă să se împace cu noile responsabilități: e însurat cu Andreea, mai tânără cu un sfert de veac, și lucrează ca paznic
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
ani), perversiunile suspendate. Treptat, vom descoperi că orașul e tot un cuib al perdiției, un București la scară mică: primarul Vasile Robu vânează câinii, cămătarul Auraș Crivaș manipulează legea, iar ziaristul Laurian Susanu scrie în rubrica sa intitulată chiar „Cronicile genocidului” despre o etică de care el însuși, ca fost colaborator al Securității, este străin. În Cronicile genocidului, Radu Aldulescu prezintă agonia unui oraș tânăr, aflat la granița dintre două epoci, în care lumea prinsă într-o „horă a răului” știe
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
scară mică: primarul Vasile Robu vânează câinii, cămătarul Auraș Crivaș manipulează legea, iar ziaristul Laurian Susanu scrie în rubrica sa intitulată chiar „Cronicile genocidului” despre o etică de care el însuși, ca fost colaborator al Securității, este străin. În Cronicile genocidului, Radu Aldulescu prezintă agonia unui oraș tânăr, aflat la granița dintre două epoci, în care lumea prinsă într-o „horă a răului” știe că se găsește „în anul morții”. Între superstiții, ideologie și mit, urgența limitelor se blochează în diverse
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
se spune undeva, iar Laurian plusează: „Omul e câine împuțit și înger. Omul trebuie cunoscut pe viu, iar această conștiință nu poate fi împărtășită pe de-a-ntregul”. Exterminarea câinilor - asemănătoare cu cea din Vânătoarea regală - pregătește în romanul lui Aldulescu genocidul omului contemporan, prizonier într- un „coșmar multicolor”, un pogrom instrumentat de clasele conducătoare dintotdeauna. Radu Aldulescu scrie despre indivizii incapabili să-și trăiască umanitatea, și nu e doar vina lor. Alături de diavol mai există diversiunile istoriei și ale politicilor sociale
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
execuția nevestei infidele, semn că nu își poate nega, nici el, condiția umană precară. Nu s-a remarcat niciodată naturalețea cu care Aldulescu transcrie în romanele lui psihologia personajelor feminine. Îmi pare că mult mai expresiv decât a eroilor. Cronicile genocidului se remarcă, la scară mică, și prin excelenta instrumentare a poeticii disprețului din cuplu. Brândușa-Laurian reunesc, întotdeauna intermediați, tensiuni psiho-imagistice mult mai carnale decât cele surprinse de narator „la firul ierbii”. De asemenea, într-un roman ca o elegie a
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
cum e scena ștrangulării Brândușei, creează un efect de unitate, în ciuda disonanțelor imediate. Dar acesta este Radu Aldulescu: paradoxal și (im)previzibil, realizând, mai mereu, cum spune naratorul Cronicilor, „o lume de o nebunie subtilă, insesizabilă și deopotrivă devastatoare”. Cronicile genocidului închide o cupolă romanescă și desăvârșește unul dintre cele mai interesante personaje ale literaturii actuale. Roman în care viciul tonifică și moartea e o nouă șansă de deșertare socială, Cronicile genocidului poate fi, pentru cine este interesat, o cale de
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
de o nebunie subtilă, insesizabilă și deopotrivă devastatoare”. Cronicile genocidului închide o cupolă romanescă și desăvârșește unul dintre cele mai interesante personaje ale literaturii actuale. Roman în care viciul tonifică și moartea e o nouă șansă de deșertare socială, Cronicile genocidului poate fi, pentru cine este interesat, o cale de acces spre interioritatea tumefiată a unei Românii agonice, dar care zâmbește larg, ca și cum istoriile grotești nu sunt altceva decât praf de stele.
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
Cred că președintele Băsescu este principalul responsabil pentru ce s-a întâmplat în acești ani în România, motiv pentru care românii în număr atât de mare au vrut să-l demită în vară", a spus Ponta, care a calificat drept "genocid social și catastrofă economică" situația lasată în urma de guvernările PDL.
Ponta: Băsescu iar mă confundă cu Boc și MRU by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/41159_a_42484]
-
de Comemorare a victimelor Holocaustului din România, că istoria Holocaustului trebuie asumată ca parte a istoriei naționale. "Istoria Holocaustului din România trebuie asumată ca parte a istoriei naționale; este un proces complex, care presupune intrarea în conștiința oamenilor a gravitații genocidului și a comportamentului uman care l-a provocat. De asemenea, o societate matură trebuie să își pună problemă identității sale. Au existat în istoria noastră momente de răscruce, cărora le-am răspuns greșit, în logica aparent corectă susținută de ideologiile
Corneliu Vadim Tudor: "În România n-a existat Holocaust" () [Corola-journal/Journalistic/41716_a_43041]