1,118 matches
-
-o la telefon pe mândra mea, care-i oricum trezită din somn sau din pulă probabil, nu pricepea mare lucru, de ce vorbește cu Nuțișor și nu cu mine, până când s-a prins și ea ce-a avut în cap Cătălin Geograful, adică să vorbim prin intermediul ei. "Cum e la București?", o întrebam eu pe cea din Câmpina la care ea spunea mai departe: "Te întreabă cum e la București." Asta auzeam și eu, că vorbea în același timp și în stație
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ei să-și anunțe familia că sîntem blocați pe Omu. Așa că, deși Cătălin îmi făcea semne, dăi bătaie, iar Nuțișor deja era implicată și băga de la ea, "hai, dragă, că te iubește, că altfel nu l-ar fi pus pe Geograf să mă sune ca să te sun." Când nu mai știam ce să o întreb, intermediara mea lua inițiativa,vorbea cu ea fără ca eu să mai aud și apoi îmi făcea rezumatul conversației. "Hai, că-i fată bună, da' ce școală
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
nu-i Dan, e bun și Pelicanul, curva dracului, cum adică nu te-am sunat, sau, ia stai așa, se face lumină și la mine pe stradă, dacă n-am sunat-o decât o dată, nu care cumva nemernicul ăla de Geograf, în cârdășie Nuți, și-a bătut joc de mine? Atunci mi-a căzut fisa. Ce papagal imperial sânt am vorbit de-a dragostea o săptămâna cu Nuțișor: nu m-am prins. Mi se înroșesc urechile și acum, când mă gândesc
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
tu acolo să-i vezi cum se fut, să-mi spui și mie după cum a fost, pentru că eu nu am apucat să i-o trag. Eu am plecat pe Vârful Omu să rămân înzăpezit și să-l văd pe Cătălin Geograful cum umple două căldări cu apă și toarnă cerneala peste ea, ca să-și stropească zăpada din fața ferestrelor, că s-a plictisit să vadă alb în fața ochilor, de dimineața până seara. Asta când nu vorbește cu papagalul ăla nenorocit pe care
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ea, ca să-și stropească zăpada din fața ferestrelor, că s-a plictisit să vadă alb în fața ochilor, de dimineața până seara. Asta când nu vorbește cu papagalul ăla nenorocit pe care-l urăște Brașov de moarte, dar numai de formă, în fața Geografului, pentru că altfel l-am văzut eu de nu știu dte ori, când nu era Cătălin de față, cum îi dădea de mâncare, îl mângâia, și de câteva ori, ține-te bine, vorbindu-i, mînca-ți-aș, Ca să zic așa. El, care-l
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
am văzut eu de nu știu dte ori, când nu era Cătălin de față, cum îi dădea de mâncare, îl mângâia, și de câteva ori, ține-te bine, vorbindu-i, mînca-ți-aș, Ca să zic așa. El, care-l făcea nebun pe Geograf, că vorbește cu păsările, el; marele Brașov, un ratat, vorbea și el cu papagalul, că se căcau pi ei de plictiseala, acolo în creierii munților, iar eu de dorul Valeriei, la care te uiți tu acum, cum și-o pune
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
portarul care o chema în fiecare seară la etajul trei, băga-mi-aș pula în capul meu de fraier coclit care i s-a prins că vaca aia de Nuți se plictisea acolo, sau poate au fos și ea, și Geograful foarte drăguți, când m-au văzut așa morcovit s-au gândit că o să-mi facă o bucurie. Bucuros, de fericire, sânt acun când personalul de Brăila intră în Gara de Nord și nu-i totul pierdut că-i doar 8.45 și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
nord-vest râul Tutova și altele. De-a lungul văilor, din totdeauna, s-au organizat drumuri, permițând orașului bune legături cu așezările din preajmă și de la distanțe apreciabile: din valea Prutului, a Dunării de Jos, a râul Siretului. Analizând geneza localității, geograful Vintilă Mihăilescu apreciază Bârladul ca târg de vale tipic. Municipiul Bârlad ocupă o parte a albiei majore a râului cu același nume, pe o suprafață de 1456 de hectare, din care 1028 ha este teren intravilan. Valorile altitudinale cele mai
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
regiuni geografice transpunându-se în efecte resimțite în regiuni situate la mari distanțe. Mediul planetar se comportă așadar ca un macrosistem unitar, sensibil la transformările pe care le înregistrează componentele sale. Cursul de față este adresat mai cu seamă studenților geografi care parcurg diciplinele Geografia mediilor temperate și reci ale Globului și Geografia mediilor naturale ale Globului, dar deopotrivă poate fi folosit de orice student atât în perioada anilor de studiu cât și după absolvire - mai ales pentru cei ce aleg
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cu 1285, o arhiepiscopie, apoi o mitropolie. Puternicul centru cultural - religios de la Vicina este atestat Îndeosebi În actele sinodului ecumenic din anii 1305-1306. În jurul anului 1320, Patriarhia din Constantinopol numește și un Mitropolit de Varna și de Carbona. Potrivit unui geograf străin, la 1321, Isaccea face parte din Alualak ( Țara Valahilor). Integrarea acestei regiuni În statul lui Basarab are menirea să asigure controlul românesc asupra gurilor Dunării. Nicolae Alexandru continuă să stăpânească spațiul nord - dobrogean de mai târziu, unde se desfășoară
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
balcano dunărene un rol apropiat de cel pe care l-a jucat latina în Occidentul medieval); influențe târzii. 2.Romanitatea românilor -Romanitatea este elementul esențial al identității lingvistice și culturale a poporului român. o a reținut atenția cronicarilor, istoricilor, filologilor, geografilor, etnografilor și a altor oameni de știință: o istoricii au încercat să demonstreze: descendența romană a românilor din coloniștii aduși de romani în Dacia Traiană; continuitatea romană în Dacia după retragerea aureliană și în perioada migrațiilor; originea latină a limbii
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
mun, privind trecutul spațiului geografic respectiv și oamenii care l-au locuit de-a lungul vremii. Specialiștii implicați în acest studiu sunt, în primul rînd, lingviștii, pregătiți să „devoaleze“ istoria cuvintelor implicate în procesul devenirii numelor de locuri, dar și geografii, istoricii, etnologii, sociologii, demografii etc., în a căror sarcină și competență stă descoperirea amănuntelor sociogeografice care au determinat sau au facilitat folosirea cuvintelor respective pentru denominarea topicului în cauză. Așadar, toponimia (sau topomastica), disciplină lingvistică avînd ca obiect studiul numelor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
secolului al nouăsprezecelea și începutul secolului douăzeci. Dome niul a evoluat rapid - teoretic, metodologic și practic -, astfel încît în prezent dispune de principii, metode și criterii științifice riguroase, precum și de specialiști pentru care (chiar dacă au fost formați inițial ca lingviști, geografi, istorici etc.) studiul nu melor de locuri constituie preocuparea principală. Aceștia sunt denumiți toponomaști, iar pregătirea lor de bază (lingvistică, geografică, istorică ori sociologică) este completată de solide informații și de o experiență teoretico-metodologică temeinică privind specificul numelor de locuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în ansamblul său. Fiind mai apropiate de cuvintele comune care denumesc aspecte geografice și avînd frecvent implicații sociale, istorice, etnografice etc., numele de locuri sunt mai potrivite pentru cercetările interdisciplinare, fiind studiate în primul rînd de către lingviști, dar și de către geografi, istorici, sociologi, etnografi etc. E drept că și numele de persoane constituie obiect de studiu pentru cercetătorii literari (numele personajelor literare pot avea relevanță estetică, socială, culturală etc.). De altfel, numele de persoane sunt implicate în formarea numelor de locuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
topic, respectiv forma lingvistică, reunită cu acesta în ceea ce s-ar putea considera un reper lingvistic individualizator, o unitate onomastică sau, prin analogie cu celelalte cuvinte ale limbii, un semn toponimic. Primele clasificări au fost efectuate cu precădere de către toponomaștii geografi, fiind numite, de aceea, geografice, iar clasificările care au la bază cuvintele cuprinse în formulele toponimice constituie îndeosebi preocuparea lingviștilor, fiind numite, în consecință, lingvistice. Toponimia romînească a bene ficiat de numeroase variante ale ambelor tipuri de clasificare, precum și de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fel sau altul. Fiecare dintre clasificări poate facilita înțelegerea anumitor aspecte privind viața numelor cuprinse în ierarhia respectivă și acest fapt se reflectă în preferința cercetărilor (sincronice, diacronice, onomasiologice, etimologice, interdisciplinare etc.), pentru una sau alta dintre clasificări. De regulă, geografii au în vedere grupările în funcție de obiectul geografic denominat, etimologiștii se referă în primul rînd la categoriile referitoare la origine, teoreticienii se concentrează asupra tipologiei numelor de locuri în funcție de raporturile cu diferite clase de cuvinte sau de nume (de persoane, de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formei grafice și a pronunțării considerate standard (corectă lingvistic și unică în teritoriul limbii respective). Așa cum se observă, între normarea literară a numelor de locuri și standardizarea nomenclaturii geografice ar trebui să existe o concordanță și de aceea lingviștii și geografii ar trebui să se pună de acord atunci cînd sunt adoptate reglementări în aceste domenii. Fără a intra în amănunte, menționăm că prima normare literară a limbii romîne a fost realizată de Academia Romînă în anul 1881 și a fost
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Letopisețul lui Grigore Ureche este consemnat faptul că „Ardealul se cheamă mijlocul țării [...], în care stă și scaunul crăiei. Iară pe marginile ei sunt alte țări mai mici“, anume Maramureșul, Țara Secuiască, Țara Oltului, Țara Bîrsei, Țara Hațegului, Țara Oașului. Geografii au arătat că, dacă am considera că Ardealul ar fi denumit de la început tot teritoriul intracarpatic, ar fi inexplicabilă referirea la păduri și la teritoriul de dincolo de ele, care ar fi trebuit să fie lipsit de păduri, ceea ce nu este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bercoiu, Bercu (opt toponime), Dealu Bercuților, precum și numeroase microto ponime (circa o sută numai în Oltenia, potrivit DTRO). Un grup atît de numeros de toponime înrudite formal și, în ultimă instanță, și semantic nu poate să nu trezească interesul lingviștilor, geografilor și chiar al marelui public. Numele satului din Dolj (pronunțat și Bîrca, alternanța ă/î fiind frecventă în termenii regionali) provine din antroponimul Bîrcă, răspîndit în toată țara, în diferite variante, dar mai ales la sud de Carpați (în Oltenia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Călărași, Brăila, Galați, Tulcea, Hîrșova, Sulina etc.) și sate (de ordinul sutelor). Străbate masive muntoase importante, are peste o sută douăzeci de afluenți și formează sute de lacuri și bălți, ostroave, pe malurile sale ori între brațele și canalele derivate. Geografii Antichității îl descriu ca avînd cinci, șase sau chiar șapte brațe la vărsare, ceea ce ar putea însemna că și-a schimbat sau i s-a schimbat între timp cursul pe tronsonul final. Denumirile fluviului în limbile popoarelor de pe cursul său
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al XVI-lea începe să apară în documente și forma intermediară fonetic Ialomnița, care se menține sporadic pînă la sfîrșitul secolului al XVII-lea. Variantele rare Ialonița și Ialunița sunt, probabil, accidente de transcriere. S-a observat, mai ales de către geografi, că denominarea ini țială a vizat, probabil, teritoriul prin care curgea rîul, care era „arid“, adică lipsit de precipitații, nu lunca rîului sau rîul însuși, care nu puteau fi „aride“, „neroditoare“. Este, așadar, cazul unei mutații de tip metonimie, realizată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mai vechi apare și o movilă din Mehedinți numită Părînga. A fost propus ca etimon și apelativul vechi grecesc pharang, „stîncă sau munte prăpăstios; văgăună în munte sau în stîncă“, dar nu se poate explica prezența grecilor în aceste teritorii. Geografii susțin această etimologie arătînd că Parîngul, ca masiv glaciar tipic, este plin de forme stîncoase grele și de adîncituri prăpăstioase, după cum o dovedesc toponimele Groapa Mîndrii, Căldarea Ciobanului, Gaura Mohorului, Jezeru, Găuri, Zănoaga, Căldarea Setei, Căldarea lui Murgoci, Gropu etc.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
identice sau foarte asemănătoare se regăsesc în toponimia diferitelor țări de limbă slavă, ceea ce ne indică o sursă etimologică slavă. Într-adevăr, este general acceptată baza apelativă slavă put, „drum“, cu sufixul -în (sensul fiind „vale cu drum“ pe ea). Geograful Ion Conea, care a fost un cercetător avizat al numelor de locuri, insistă asupra importanței economice a văilor și rîurilor însoțite de drumuri comerciale (nu întîmplător, în apropierea lor au fost întemeiate tîrguri), dintre care unele se regăsesc în arterele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu sensul de „al bourului“). Toponime înrudite semantic sunt: Boura, Boureni, Dealu Bourului, Valea Boului, Dealu Bouriei etc. Numele acestea de locuri, atestate începînd cu secolul al XIV-lea, se integrează în grupul onomasiologic al așa-numitelor, mai ales de către geografi, zootoponime: Brebu, Boura, Colunul, Cerbaru, Fărcașa (< magh. farkas, „lup“), Catîra, Bivolele, Iepura, Lupa, Mînza, Poarca, Racovița, Taura, Ursa, Viezuri, Zimbroaia, Zimbru. Variațiile fonetice ale numelor, față de etimon și între ele, pot fi explicate prin transcrierile aproxi mative în documente sau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a științelor la o mai largă și rapidă difuzare a devenit realitate în toate țările europene. Numele lui Galileo Galilei, Copernic se răspândesc în Europa ca și al marilor medici filosofi precum neoplatonicianul Marsilio Ficino din Florența; Fracastoro, medic astronom, geograf, matematician; Ametius Foesus traducător al lui Hippocrat și autor al Economia Hippocratis în care unifică medicina cu filosofia; François Rabelais medic, romancier, pedagog ș.a. Dar și nemedici, oameni de știință și filosofi s-au interesat realmente de medicină. L-am
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]