1,382 matches
-
etanșe. Forajul va avea o fișă în care se va face descrierea geologo - inginerească, diametrul forajului, schema tubajului de protecție, pierderile de circuit, aportul de ape de infiltrație, tipul fluidului de foraj etc. șii va purta semnătura sondorului, maistrului și geologului. La predarea drenajelor, piezometrelor sau A.M.C. urilor se va descrie în procesul verbal, ce se va întocmi impreuna cu beneficiarul, felul în care acestea au fost echipate și dacă proiectul a fost respectat sau numărul și data dispoziției sau
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
noi de atâtea ori, începând cu acea zi de vis...Și iarăși parcă îți aud comentariul: „Apoi la vârsta aceea ne erau suficiente lumina soarelui, cântecul păsărilor și adierea zefirului”. Să trecem acum culmea Repedii, peste calcarele descrise de primul geolog român, Grigore Cobălcescu, într-un raport înaintat primarului Iașilor la 28 iunie 1884, pentru că se preconiza alimentarea orașului cu apă din sursa Repedea. Depășim grotele, traversăm șoseaua Iași-Vaslui și am intrat deja pe drumul Păunului. Pașii ne conduc în celălalt
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de studii realizate pe diverse trasee montane din țară, În special prin cele trei excursii științifice, organizate În 1921, din Munții Retezat, cei Apuseni și ai Banatului. La aceste excursii practice de cercetare, informare și formare profesională au participat: geografi, geologi, botaniști, cadre didactice (de la universitățile din țară), profesori de geografie din Învățământul gimnazial, studenți, precum și tineri și cadre de specialitate din Franța. c) contribuția deosebită pe care și-a adus-o la popularizarea și cunoașterea României peste hotare În mediile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și personalitatea lui Emmanuel de Martonne; g) republicarea În volume a lucrărilor lui Emmanuel de Martonne despre România. 1.1.2. Contribuții românești la cunoașterea Carpaților Meridionali În nota unei benefice normalități, În decursul secolelor, un număr impresionant de geografi, geologi, naturaliști, botaniști, folcloriști, istorici, hidrologi, ingineri hotarnici și silvici, sociologi, medici, chimisti, scriitori, poeți, cercetători științifici și profesori universitari, iubitori de drumeții montane și alpiniști ( adevarați Împătimiți ai muntelui) etc. și-au adus contribuții la analiza și cunoașterea, sub diversele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
profesori universitari, iubitori de drumeții montane și alpiniști ( adevarați Împătimiți ai muntelui) etc. și-au adus contribuții la analiza și cunoașterea, sub diversele lor aspecte a bogățiilor solului și subsolului Carpaților Meridionali. Grupul cel mai numeros este al geograficilor și geologilor, care prin natura profesiei lor, au lăsat posterității pagini memorabile despre Carpații Meridionali, priviți atât În ansamblul lor, cât și de cercetări mai amănunțite, asupra unor masivi, cum ar fi: Bucegii, Piatra Craiului, Făgăraș, etc. Din rândul geografilor cu piosenia
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Din numărul mare de titluri de lucrări, reținem doar câteva și anume: În curmezișul țării (1933), Colțuri din țară (1934), Țara noastră - natura, oamenii, locuri (1937), Tinere, cunoașteți țara; Fauna României (1933), Prin munții noștri (1941), etc. - Grigore Cobalcescu (1831-1892), geolog și paleontolog, profesor universitar și academician, a realizat cercetări În Carpații Românești, ocazie cu care fundamentează și predă la Universitatea din Iași cursul ,,Geografia Daciei moderne” În care vorbește și despre Carpații Meridionali În contextul În care s-a preocupat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
predă la Universitatea din Iași cursul ,,Geografia Daciei moderne” În care vorbește și despre Carpații Meridionali În contextul În care s-a preocupat de Împărțirea Întregului lanț carpatic românesc În cele trei sectoare cunoscute astăzi. - George Murgoci-Munteanu (1872-1892), geograf și geolog, mare susținător al excursiilor În paralel cu scrierile pe care le-a lăsat și anume: Sinteza geologică a Carpaților Sudici (1923), Excursiuni În Carpați (1902), Necesitatea unui club carpatin român (1902) etc. - Victor Tufescu (1908-2000), geograf, profesor universitar și academician
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care Îl cuprinde fiecare din cei trei termeni. Pentru a selecta explicații cît mai științifice la problemele menționate, aceeași Întrebare a fost adresată unui număr mare de cadre didactice universitare și cercetători științifici din Iași (geografi, economiști, agronomi, lingviști, sociologi, geologi) ale căror răspunsuri au fost iarăși diferite, respectiv, fie de a da accepțiunea actuală a termenilor și de a aborda problema În funcție de context, alții de a respecta sensul de bază al cuvintelor. Acest aspect ne-a Întărit mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o economie dinamică, bazată pe planul de perspectivă, s-ar pierde mai mult neglijîndu-se aceste elemente decît În cazul estimării lor chiar aproximative”. m) Întărirea spiritului de responsabilitate În cadrul instituțiilor științifice de profil. Sunt astăzi mulți istorici, etnografi, eseiști, geologi, biologi etc.,care nu iau În calcul valoarea materială a bunurilor, pentru ei tezele sau obiectivele pe care le cercetează sunt obiecte de studiu și de aici confuzia și neglijarea totală a valorii bănești, comparativ cu cea științifico - documentară. Neacordarea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
bijutieri), chimiști (pentru analize de laborator), istorici, lingviști (inclusiv slavoniști și latiniști pentru biserici, monumente) economiști de la Ministerul de Finanțe sau Banca Națională etc. În cazul evaluării monumentelor naturii sunt necesare alte categorii de specialiști cum ar fi: geografi, biologi, geologi, eseiști, ingineri agronomi, horticultori, economiști, etc. Pornind de la structura eterogenă a resurselor turistice se poate face aprecierea că pentru unele din elementele lor componente pot fi aplicate metode cantitative cu formule matematice de calcul, prin care exprimarea să fie cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În indicatori fizici și calitativi a resurselor turistice ale Carpaților Meridionali Problema evaluării resurselor turistice ale Carpaților Meridionali a preocupat - Începînd În special cu a doua jumătate a secolului XIX și continuînd-se și În zilele noastre - numeroși geografi, istorici, economiști, geologi etc. care, fie prin utilizarea unor indicatori fizici sau calitativi au făcut aprecieri asupra unor zone și subzone turistice ca și a unor masive muntoase. Reliefăm astfel, doar cîteva din aceste nume de mare rezonanță În cartea de aur a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pentru apa potabilă este de până la 1 500 mg/l, în timp ce o mare parte a apelor minerale conțin sub 1 000 mg/l [2] (ca de exemplu, Olănești izvoarele 10, 11, 12, 24). Calificativul de apă termală este dat de geologi, apelor calde. Apele minerale au fost definite ca ape cu proprietăți terapeutice, provenind dintr-un izvor a cărui exploatare a fost autorizată în condițiile legale din fiecare țară care le posedă: altă definiție mai recentă (în Franța, decret din 6
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
libertății de sub suzeranitatea angevină. După ce timp de sute de ani accesul în depresiune și în așezările omenești s-a făcut doar pe drumul ce lega Transilvania de Moldova, construit de-a lungul cursului apei, săpat în “terase” pe care ochiul geologului le deosebește și astăzi, ocupația habsburgică a făcut legături mai lesnicioase în această zonă. Inițial sat, în momentul anexării de către Imperiul Habsburgic, Câmpulungul devenea târg, pentru ca în 1794 Curtea de la Viena să-l declare oraș. Conștientă de bogățiile solului și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
M-am mirat mereu de unde atâta energie la o uscătură de om, binecunoscut pentru bărbuța lui (barbișon) și cu voce pițigăiată. Emil Constantinescu, președinte al României între 1996-2000, are cu adevărat principii, are valoare umană, are realizări în specialitatea de geolog, are, are... dar a avut imensa greșeală de a nu candida în 2000 pentru P.N.Ț.C.D. și așa a ieșit practic din arena politică și el și partidul. Mi-a expediat în decembrie 2005: ,,Pentru Crăciun și Anul Nou
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
foarte convingător teoria sa privind originea și evoluția speciilor. Înafara observațiilor proprii, care au continuat și după încheierea călătoriei, trei momente importante au marcat calea spre elaborarea teoriei sale. Primul moment a fost apariția cărții lui Charles Lyell, un mare geolog care subliniază pentru prima dată existența unei lumi a plantelor și animalelor, în care unele specii dispar iar altele apar în locul acestora, fenomenul producându-se în flux continuu. Al doilea moment a fost studiul cărții lui Malthus „Essay on the
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
RĂSVAN POPESCU s-a născut la 31 mai 1962, în București. Absolvent al Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București (1987). Inginer geolog în bazinele miniere din Valea Jiului și Valea Prahovei (1987-1990). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1994). Publicist comentator la săptămânalul Expres (1990-1992). Pregătire postuniversitară la California State University (1992). Diploma obținută: Jurnalism. Corespondent al radio BBC (1992-1996). Redactor-șef
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
calitate s-a șters din CV-ul domnului Nicolau, de pe site-ul TVR, ca ceva rușinos, dar eu încă am putut să o găsesc pe cel al editurii sale, Nemira, ca un fruct posmogit, rămas în pom din anii trecuți. Geolog la bază, fără nici o zi de muncă în mass-media, nici o experiență de televiziune. La Radioul public, dl Șeuleanu, un redactor obscur, pe care Andrei Pleșu îl considera „omul nepotrivit“ într-un editorial pe care i l-a dedicat. Și totuși
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
au ca "erou" pozitiv sau negativ. Prima s-a organizat la sfârșitul primului an de studii, în iunie 1946, în partea centrală a Carpaților Orientali (pe traseul Păltinoasa-Mălini-Broșteni-Durău-Ceahlău-Cheile Bicazului-Lacul Roșu), având ca organizatori pe I.Gugiuman (geograf) și M.Savul (geolog). A fost primul meu mare contact cu pământul și oamenii de la munte, plin de învățăminte geologico-geografice și de un pitoresc fascinant pentru ruralul tutovean. După o noapte cu trenul, în două vagoane scoase din uz, oferite gratis de conducerea gării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
M-ții Apuseni pe traseul Oradea-Beiuș-Stâna de Vale-Cetățile Ponorului-Ghețarul de la Scărișoara-Albac-Câmpeni, a fost atât de instructivă geografic și atât de captivantă turistic, încât nu mai rețin detalii umoristice cu excepția unei situații tragicomice în care am fost pus de un coleg geolog, Dragoș Turtureanu ... Sfârșitul celor 12 zile ne-a prins în satul lui Horea, Albac, unde, seară fiind, prin strădania primarului local și a profesorului C.Martiniuc ... conducătorul acestei aplicații practice ... am fost cazați câte 1-2 studenți la casele gospodarilor. Colegul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
zeilor, tabu pentru orice student neinvitat special. Acum mi-am dat seama că Secția de Geografie dispunea de un spațiu privilegiat, ocupând împreună cu geologia întreg parterul acestei importante aripi. Nu este de mirare, dacă ne gândim că cei doi mari geologi ieșeni care au pus bazele geografiei din acest oraș de mare cultură românească: Ion Simionescu și Mihai David au fost și rectori ai Universității de aici. Pe stânga acestui culoar se înșiruiau cabinetele cadrelor didactice și spațioasa bibliotecă, iar pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mei marea Câmpie Rusă europeană ... dată ca exemplu de întindere și uniformitate în toate lucrările de geografie. Ajuns aici ... nu am pierdut prilejul (ca și în ocaziile similare de la Odesa și din Asia Centrală ... unde am mers și pe urmele marelui geolog rus Obrucev) de a colecta probe de loess în vederea analizei lor fizico-chimico-mineralogice comparative ... cu care intenționam (cum am mai spus și cu alte ocazii) să-mi elaborez teza de doctorat. Oricum ... știu că mi-am burdușit cu astfel de probe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Germania, dar care, deși promițător, nu a reușit să se impună datorită prematurului său deces în 1911. În lipsă de un alt geograf cu pregătire superioară, Catedra de Geografie a fost suplinită alternativ până în anul 1920 de naturaliștii Ion Simionescu (geolog) și Ion Borcea (biolog), ambii cu merite importante în fundamentarea geografiei ieșene pe baze naturaliste și îndeosebi geologice. Prin Ion Simionescu, premers de Gr.Cobâlcescu, se face tranziția de la geografia descriptivă la geografia explicativă, științifică. Stau mărturie în acest sens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și cercetarea etc. Într-adevăr, o carte operă de culturalizare în mai toate laturile vieții infra și suprastructurale, un model de geografie generală, atotcuprinzătoare, cu iz didactic, dar care prin seriozitatea suportului științific deschide largi orizonturi spre geografia modernă. Așadar, geologul Grigore Cobâlcescu prin a sa "Geografie fizică a Daciei moderne" (1878), Ștefan Popescu (primul geograf cu pregătire universitară dar dispărut înainte de a se afirma) prin prelecțiunile sale de geografie și de metodica geografiei (1904-1911) și Ion Simionescu prin cursurile ținute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
învățământ superior din România (1860). * * * Despre un învățământ geografic stabil, consistent și modern la Universitatea ieșeană nu putem vorbi deci decât de la 1 decembrie 1920, odată cu numirea la Catedra de Geografie a lui Mihai David. Deși cu formație universitară de geolog, a devenit (printr-o lăudabilă pregătire autodidactă și totală dăruire organizatorică) creatorul învățământului geografic modern la această universitate. Trăsătura de bază a acestui învățământ o constituie caracterul său științific în conținut, înlocuind pe cel descriptiv-informativ preuniversitar cu altul expli-cativ-interpretativ și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cercetărilor fizico-geografice se suprapune în cea mai mare parte cu istoricul cercetărilor efectuate asupra Câmpiei colinare a Jijiei. Așadar,se poate spune că,din punct de vedere fizico- geografic,teritoriul studiat este relativ bine cunoscut, având în vedere că geografii, geologii și biologii ieșeni au studiat amănunțit Podișul Moldovei și îndeosebi Câmpia colinară a Jijiei, din care face parte și comuna Șipote. Există și cercetări geografice locale foarte valoroase, deși puține, cu privire la studiul solurilor, geohidromorfologiei și geologiei teritoriului comunei Șipote. Lucrări
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]