2,700 matches
-
la teza Gaia, moderând, calificând și dezvoltând opera lui Lovelock și Margulis. De mai mult de două decenii ideea că Terra funcționează ca un organism viu a devenit o direcție esențială de explorare pentru regândirea relației dintre biologie, chimie și geologie. Dacă, Într-adevăr, Terra funcționează ca un organism viu, atunci activitatea umană care subminează biochimia acelui organism poate avea consecințe grave atât pentru viața umană, cât și pentru biosferă În Întregul ei. Arderile masive de combustibili fosili sunt primul exemplu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Geochimia microbiană (sau geomicrobiologia) este o știință de interfața între geologie și microbiologie, care studiază interacțiunea dintre microorganisme și mediul lor anorganic, cum ar fi rocile sedimentare. Geochimia microbiană se referă în special la activitatea microorganismelor (la bacterii, în special) care se dezvoltă la suprafața Pământului, dar domeniul de studiu poate
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
studiate și gestionate aceste riscuri? În intervalul de timp rămas, propunatorul prezintă cazul, prin proiectare în Power Point, sub formă de text și imagini (dacă este posibil, și prin secvențe de film documentar), ordonând într-o ordine logică aspecte privind: geologia teritoriului luat în studiu, relieful, clima, hidrografia, modul de utilizare a terenurilor. Se recomandă ca scenariul să fie distribuit fiecărui participant și în formă tipărită (text, însoțit de imagini grafice și cartografice, inclusiv trimiteri către diferite surse bibliografice): Teritoriul luat
Probleme locale de mediu - abordare prin metoda IBSC (invatare bazata pe studii de caz) Procesele geomorfologice - hazard şi risc pentru mediu şi societate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
pseudonim al lui Ioan Radu; 18.XII.1958, Sibiu), poet și prozator. Este fiul Mariei Radu (n. Albu), contabilă, și al lui Petre Radu, dulgher. Urmează Liceul „Octavian Goga” din Sibiu (absolvit în 1979) și Facultatea de Biologie, Geografie și Geologie, secția geografie-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1980-1984). După absolvire este profesor la diverse școli generale și licee din Deva și din Sibiu, unde în 1990 începe să predea la Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna”. Din 1991 este redactor la
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
filologia, care servesc ca discipline de legătură. Zona II cuprinde patru arii: (3) hylenergetica; (4) științele biologice; (5) științele psihologice; (6) științele sociale. Hylenergetica (de la gr. hylé - „materie” - și energheia - „energie”) acoperă studiile dedicate materiei și energiei: chimia, fizica, astronomia, geologia și mineralogia. În rândul științelor biologice sunt incluse: botanica, zoologia, morfologia, citologia, genetica și fiziologia, reunificare însă după principiul evoluției vieții. În rândul științelor sociale sunt incluse: sociologia, ecologia și demografia. Ariile zonei II sunt conectate prin următoarele discipline de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
PERȘA, Dan (26.I.1960, Gherla), prozator, poet, eseist și critic literar. Este fiul Susanei Perșa și al lui Gheorghe Perșa, profesori. Urmează Facultatea de Geologie, secția geofizică, a Universității din București, absolvită în 1985. Debutează în 1992, la revista „Tomis”, iar prima carte, romanul Vestitorul, îi apare în 1997. Colaborează la „Tomis”, unde este redactor, apoi la „Ex Ponto”, dar și la „Euphorion”, „Vatra”, „Ateneu
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
patru ani pentru a se specializa în Franța, la Școala Politehnică, în matematicile teoretice și practice. Între timp devenise un bun cunoscător de limbă franceză și latină, italiană și germană. La Paris urmează, din 1826, cursuri de inginerie, mineralogie și geologie. După absolvire va efectua, în vederea completării și aprofundării studiilor teoretice, o călătorie prin Franța, iar în 1830 se va afla în Anglia. Întors în țară în 1832, va fi numit profesor de fizică și matematică la „Sf. Sava” și inspector
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
mai puțin riguroasă în locul uneia mai riguroase. (În treacăt fie spus, nu este adevărat că științele fizice se bazează în exclusivitate pe experimentele formale și de aceea ar avea în mod automat o presupusă superioritate față de științele sociale. Astronomia și geologia, de exemplu, trebuie de obicei să se bazeze pe lume și mai puțin pe selectarea de valori pentru variabila independentă efectuată de cercetător și, în consecință, se bazează mai mult pe cvasi-experimente și pe comparațiile potrivite.) Voi aborda, totuși, o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
manualul, trecere cu vederea care pare să arunce descrezarea asupra unei serii de științe naturale și să le excludă, pentru a zice astfel, din domeniul explorării adevărului. Astfel nu se găsește, În cartea pe care o analizăm, nici un capitol consfințit geologiei, transformismului, tot atât de puțin cât și disciplinei care leagă dezvoltarea materiei de istoria omenirii, adică preistoriei. Ce Împrejurare a putut să motiveze această excludere a domeniului Întreg al transformărilor materiei, a istoriei acestei dezvoltări uriașe din care a ieșit lumea materială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adică preistoriei. Ce Împrejurare a putut să motiveze această excludere a domeniului Întreg al transformărilor materiei, a istoriei acestei dezvoltări uriașe din care a ieșit lumea materială pe care o avem sub ochi? Iată ceea ce nu putem Înțelege. Căci doar geologia și transformismul pot și ele năzui la titlul de știință, tot atât de bine ca și științele biologice și, desigur, cu mai mult drept decât științele medicale. Metoda Însă de care se folosesc științele acestea ale dezvoltării materiale este de o cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe care dl. Giard le hărăzește transformismului În capitolul său asupra morfologiei (pp. 159-165), dar În care d-sa nu atinge metodele speciale ce trebuie aplicate pentru a fixa principiile după care ființele s-au dezvoltat. Dar numele chiar al geologiei nu se regăsește În tot cursul lucrării decât o singură dată (p. 322) și atunci Încă este amintit de istoricul G. Monod, vom vedea În curând În ce scop, pe când oamenii de știință Îl trec cu totul cu vederea. Întrucât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o singură dată (p. 322) și atunci Încă este amintit de istoricul G. Monod, vom vedea În curând În ce scop, pe când oamenii de știință Îl trec cu totul cu vederea. Întrucât nu putem admite că lăsarea pe dinafară a geologiei, a transformismului și a preistoriei să fi fost datorită unei scăperi din vedere, credem că științele dezvoltării materiale au fost Înadins Înlăturate. Pentru ce și În ce scop, iată ce rămâne pentru noi o taină. Dintre științele faptelor spiritului, găsim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
interioară sau exterioară, dar care posedă un caracter comun, acela de a nu mai exista, de a fi dispărut: realitatea trecută. Aceasta poate fi sau de natură intelectuală și studiată de istoria omenirii, sau de esență materială și alcătuind obiectul geologiei și al transformismului, cu veriga care leagă aceste două domenii ale transformării: preistoria. Pentru punctul de vedere metodologic În care se pune lucrarea pe care o analizăm, studiul domeniului transformării putea să capete o Însemnătate deosebită; căci este Învederat că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lui Thales este tot atât de sigură ca și aceea a eclipsei. Această realitate trecută și dispărută pentru totdeauna este istoria În cea mai largă accepție a cuvântului și ea se silește să reconstituie totdeauna acea realitate, fie În regnul materiei, prin geologie și transformism, fie În acea al minții, prin istoria propriu-zisă. Se vede deci și din acest punct de vedere cât de Însemnat ar fi fost studiul metodei În geologie, În paleontologie, În preistorie, pentru a stabili principiile care trebuie să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
silește să reconstituie totdeauna acea realitate, fie În regnul materiei, prin geologie și transformism, fie În acea al minții, prin istoria propriu-zisă. Se vede deci și din acest punct de vedere cât de Însemnat ar fi fost studiul metodei În geologie, În paleontologie, În preistorie, pentru a stabili principiile care trebuie să Îndrepte investigările adevărului În tot domeniul realității dispărute. Metoda istoriei omenești nu ar mai figura ca o excepție la acelea de care se slujesc toate celelalte științe. Istoria omenirii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dispărute. Metoda istoriei omenești nu ar mai figura ca o excepție la acelea de care se slujesc toate celelalte științe. Istoria omenirii nu ar mai rămâne izolată În mijlocul celorlalte științe ale materiei și ale spiritului; dar ar găsi În metoda geologiei, care și ea trebuie să reconstituie faptele dispărute și care nu se mai repetă, un reazem pentru propriile sale principii. II. Să trecem acum la un alt rând de idei. Cu toate că numele nu mai este atât de des Întrebuințat, tot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
desface, ca un caz particular, o formă care a luat o dezvoltarea particulară, mecanica cerească. Se presupune În ea că forțele sunt centrale și În raport invers cu pătratul distanțelor” (p. 102). Cu totul altfel stau lucrurile În științele succesiunii: geologia, transformismul, preistoria și istoria, În care cercetarea cauzelor se urcă, prin Înlănțuirea faptelor evoluției, la infinit, eliminând astfel cauza ultimă și stabilind deci cauzalitatea Într-un chip definitiv. Căci nu se poate Întâmpina că o cauză nu poate fi stabilită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru viitor - În timp ce legile de repețire ale lumii fizice, precum și cele ale lumii minții sunt tocmai valabile pentru timpurile viitoare și deci posedă facultatea de a prevedea faptele ascunse În sânul timpurilor care nu au sosit Încă. Dar științele dezvoltării: geologia, transformismul, preistoria și istoria, posedă și ele noțiunile lor obștești: nu legi, dar serii de fapte succesive, și pretinsele legi sociologice nu sunt și nu pot fi decât generalizări de serii. Generalizarea fiind Însă rezultatul abstracției, ea nu se poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
naturale Încetează Însă pentru părțile lor care studiază dezvoltarea universului, unde acest mijloc de control lipsește tot atâta naturalistului ca și istoricului. Dl Monod Însă, pe de altă parte, bagă de seamă că, „În mai multe științe ale naturii, În geologie, În zoologie, În botanică, când este vorba de a studia și explica originile și transformările, fie ale reliefului pământului, fie ale speciilor animale și vegetale, nu se Întâlnesc oare probleme istorice a căror dezlegare Întâmpină greutăți și nesiguranțe analoage cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
societății și cu elementele constitutive ale evoluției omenești” (p. 345). Noi Însă am dovedit că nu numai istoria este nevoită a recurge la individual; și științele pozitive se află În același caz. Aceleași caractere sunt Împrăștiate de științele dezvoltării naturii: geologia, transformismul și domeniul intermediar al preistoriei. Dacă manualul d-lui Thomas ar fi dat loc și metodelor de care trebuie să se slujească aceste de pe urmă științe, noțiunea ar fi trebuit să fie modificată și caracterele ei obștești ar fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Geiger a elaborat o metodă de punere în evidență a particulelor α și a determinat timpul de înjumătățire a radiului. S-a ajuns astfel la tehnică datării cu izotopi radioactivi, care a devenit una dintre cele mai importante aplicații în geologie, arheologie, astronomie, antropologie și în multe alte domenii. Uluitoarea serie de descoperiri i-a adus lui Rutherford Premiul Nobel pentru chimie din 1908 (Soddy a primit și el, mai tarziu, Premiul Nobel, după ce avea să înregistreze cea mai are realizare
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
A devenit posibilă datarea cu precizie a mii de vestigii, de la străvechii știuleți de porumb, găsiți în New Mexico, la Manuscriselle de la Marea Moartă. Rezultat secundar al fizicii nucleare, noua tehnică a avut un impact extraordinar asupra arheologiei, antropologiei și geologiei. Datarea cu carbon radioactiv a fost mai mult decât o noua tehnică, pentru că ea a derivat din ideile de bază asupra compoziției chimice a Universului. De asemenea, a deschis o fereastră spre trecutul îndepărtat al omenirii și o perspectivă asupra
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
cel mai important instrument științific în sine născocit vreodată. De la inventarea lui, el a permis realizarea mai multor descoperiri științifice de anvergură, în domenii care se întind de la fizică nucleului la cosmologia fizică și la astronomie, incorporând și toate ramurile geologiei, chimiei și medicinei, ceea ce înseamnă un număr mai mare de descoperiri decât ar fi fost posibil cu ajutorul oricărui alt instrument sau combinații de instrumente”. Iar Kirchhoff, alături de Bunsen, este primul care a generalizat conceptul din care derivă marea putere analitică
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
contopirea de pământ, / acum, să nu mă lase pradă cuțitelor înstrăinării”. Asemenea lui G. Coșbuc, autorul Vânătorii de seară se simte „rupt din carnea voastră sfântă în care tace doina zării”. Simțul apartenenței, nu doar la geografia, ci și la geologia satului natal se exprimă adesea prin atracția spre vigoarea telurică, spre seve tari, prin poetizarea cu o figurație rubensiană. În butoaie „bolborosește [...] vinul de piatră acrișor”, la jăratic „se rumenesc berbecii în lungi frigări de măr sălbatic”, în „aerul tăiat
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
repetate rînduri în această carte, că scheletul unei balene nu dă decît o foarte vagă idee despre forma trupului său viu. Owen a rebotezat monstrul, dîndu-i numele de „Zeuglodon“ iar în raportul pe care l-a citit în fața societății de Geologie din Londra, a afirmat că e vorba de una dintre cele mai extraordinare făpturi, care-a dispărut în urma schimbărilor suferite de scoarța terestră. Ori de cîte ori mă aflu printre aceste enorme schelete, cranii, colți, fălci, coaste și vertebre leviatanești
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]