4,128 matches
-
când se aflau aproape de Crâșma din drum apusul și-a luat rămas bun, înfășurat într-un văl roșu. La noapte va fi un ger strașnic - a prorocit Vasile Hliboceanu, privind purpura asfințitului... Cam ai dreptate, Hlibocene. Dacă astăzi o fost ger, apoi mâine îți îngheață și răsuflarea - l-a aprobat Pâcu. Costache crâșmarul robotea prin curte. Când a auzit zvon de glasuri cunoscute, a ridicat capul, uitând de oboseală...Că de la ei avea un alișveriș era un lucru de luat în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Dumitru. Toate-s bune, Dumitre. Măriuța v-o zărit hăt de departe și îi dă zor cu mâncarea. Eu am să pun niște vinișor - știi tu de care - la fiert. Să vă încălziți, că după o zi de stat în ger îi musai să speli gâtlejul cu ceva fierbinte. Eu aș zice să înfierbânți și rachiul, că altfel umblă prin trup când îi cald. Te furnică ici la lingurică - a intrat în vorbă și Pâcu. In acest timp, sub dădăceala lui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Până la urmă, Pâcu a luat ulcica golită și a întors-o cu gura în jos, comentând: Ce-i cu seceta și cu sărăcia asta, Costache? Noi suntem oameni gospodari ori niște dârvari? Adă aici vin fierbinte, că altfel nu iese gerul din noi nici până la primăvară. Tu mai ai o scăpare, Pâcule. Aprinzi luleaua și pufa-pufa te încălzești. Noi, însă, ioc. Numai să te prind eu că ne tămâiezi iar, că ai băgat-o pe mânecă - l-a înțepat subțire și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
au intrat pe poarta magaziilor jupânului Aizic, acesta i-a întâmpinat cu multă vorbă, ca de obicei: Uite-te și dumneata la oamenii iștia. Nu au casă, nu au masă. Pentru ei nu este ploaie, nu este ninsoare, nu este ger. Pentru dânșii totul este să facă treabă. Incolo nu-i interesează dacă tună sau trăsnește...Ingheață apa pe foc, domnule, și ei nu stau acasă, ferească Dumnezeu...Bine ați venit, gospodarilor! Drept să vă spun, nu vă așteptam pe un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Pentru dânșii totul este să facă treabă. Incolo nu-i interesează dacă tună sau trăsnește...Ingheață apa pe foc, domnule, și ei nu stau acasă, ferească Dumnezeu...Bine ați venit, gospodarilor! Drept să vă spun, nu vă așteptam pe un ger ca aista. Dar sunteți bine veniți. Si bine plătiți - a rimat Pâcu spusa lui Aizic. Plata n-o hotărăsc eu. O hotărăște cântarul. Si matale nu poți închide ochii? nu s-a lăsat Pâcu. Asta ar înemna să-mi fur
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pește adă și o oală cu vin. Apoi om mai vedea noi... Când ulcelele au fost pline, Pâcu a pornit a vorbi: Cred că l-ați văzut pe amărâtul cela de pescar, care nu o stat acasă nici pe un ger ca cel de azi. Apoi pescuitul ista îi ca o boală. Nu poți sta acasă oricum ar fi vremea. Da’ eu știu că peștele nu se prinde pe orice vreme - l-a întrerupt Ion Cotman. Se prinde, nu se prinde
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
râs, dar pecetea oboselii era adânc întipărită pe chipul lor. Mergeau pe lângă sănii ca niște stafii...O vreme, nu s-a mai auzit nici o vorbă. Fiecare umbla purtând în cap povara gândurilor lui... „Oare Catinca s-o putut descurca pe gerul ista?...” gândea moș Dumitru. „Ce face Zâna mea când sunt eu plecat? Nu care cumva...” se întreba Mitruță. „De o bucată de vreme s-o împrietenit la cataramă cu vecina Crenguța, nevasta lui Iordache. Nu știu cum se întâmplă, dar prea des
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
asta de îndoială și bănuială l-a trezit glasul răgușit al lui Pâcu. Trezește-te, Mitruță, că ai rămas de cârd. Au să dea lupchii peste tine. Hai fuguța, băiete, că de oboseală îi cădea într-un șanț și pe gerul ista acolo rămâi. Unde ți-i gândul? La lemnele din sobă puse de tine sau la cioată?... Mai lasă-mă și matale în pace, moș Pâcule! i-a răspuns Mitruță, cu un început de necaz în glas. Dacă vorbesc, înseamnă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
atunci mai va...Moș Dumitru trebăluia prin curte sub mângâierea soarelui ce părea bucuros de reîntâlnirea cu satul din potcoava pădurii. Pâcu a ieșit pe uliță să-și mai dezmorțească oasele. „După o iarnă când și răsuflarea îți îngheța de ger, oleacă de soare parcă-i o mană cerească.” gândea el pufăind din lulea... „Am să trec pe la Dumitru, să văd cam pe când chitește el să pornim din nou la treabă.” A luat-o în lungul uliței, pășind arar, ca un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Bine te-am găsit, Dumitre! Ai scos nasul de sub ogheal? Bine ați venit. Eu tocmai mă întrebam dacă mai trăiești, Pâcule, și când acolo, tu umbli prin sat și încă nu singur. Luleaua să trăiască. Ea m-a salvat pe gerurile celea de astă iarnă. Iată-mă-s întreg și nevătămat. Asta văd, dar de unde l-ai luat pe Mitruță? L-am pescuit de pe drum. Tocmai venea și el la tine. Gând la gând cu bucurie, că și eu mă gândeam
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Mitruță cum îi. Si n-ai să dai înapoi când a fi greu? Doar n-a trebui să ridic chetri de moară. Niște saci acolo...îi o nimica toată. Dar când a ploua, a ninge, a viscoli sau a fi ger, n-ai să dai înapoi? a continuat să-l ischitească moș Dumitru. Nuu! Dă-l în seama mea și nu avea grijă, Dumitre. Are să joace ca pe sârmă nu alta - l-a asigurat Pâcu, privind la Iordache. Ihâ! a răspuns
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
are doar trei personaje: cunoscute din Pescărușul - Nina, Treplev și Trigorin. Vișniec presupune că fiul Arkadinei nu a reușit să se sinucidă și, peste ani, se-ntîlnește cu iubirea vieții lui Întro casă veche, părintească, Într-o iarnă cumplită, cu fulgi, ger și ...doi musafiri neașteptați. Încă din prima scenă, autorul reia vechea sa obsesie din Mașinăria...,privirea necunoscutului care pare un spectru. Întîlnirea foștilor iubiți este sabotată de stinghereală, căci au trecut ani, s-au Îngrășat, s-au schimbat:„Eu nu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
o mașină de tocat până să te întâlnesc, fiecare moleculă a ființei mele a fost digerată de o enzimă fiecare celulă a fost atacată de un virus necunoscut, fără diagnostic, fără vaccin în farmacia sufletului meu de roți de iarnă. geruri cumplite mi-au aburit privirea de pisică în nopțile care deveniseră un lătrat asurzitor zăpezi grele au rupt acoperișurile făcute din dansurile adolescenței mele. adesea mi-am privit inima scoțând fum pe grătarul zilelor fără sens am simțit cărbunii încinși
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
mai nimerit acolo. Mergi sănătos, Petrache, și să n-ai grijă, că știe el moșneagul ce face... Când pulberea ultimelor stele se topea în înalturi, iar cocoșii cântau de ziuă, moș Dumitru a înhămat armăsarul la sanie. Un pui de ger întărise omătul, care, de câteva zile încoace, pornise să se topească. Zamfiră, dacă întreabă careva unde sunt, îi spui că îs la pădure, să aduc un ster de lemne rămas acolo din toamnă. Să cumperi un fânar și gază, Dumitre
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
glas. Povestea mea îi lungă, băiete. Ca s-o pot povesti, îmi trebuie timp să-mi revin - a conchis Costăchel. Era trecut de mult de miezul nopții și cei doi ședeau încă în marginea drumului de lângă cimitir. S-a lăsat ger, Costache! Ger?! Ce știi tu ce-i acela ger, Petrache? Ai văzut tu cum îngheață apa aruncată din gamelă? Nu! N-ai văzut! Atunci de unde vrei să știi ce înseamnă rusul, omule? Ce înseamnă Rusia? Orice povestire rămâne o povestire
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
mea îi lungă, băiete. Ca s-o pot povesti, îmi trebuie timp să-mi revin - a conchis Costăchel. Era trecut de mult de miezul nopții și cei doi ședeau încă în marginea drumului de lângă cimitir. S-a lăsat ger, Costache! Ger?! Ce știi tu ce-i acela ger, Petrache? Ai văzut tu cum îngheață apa aruncată din gamelă? Nu! N-ai văzut! Atunci de unde vrei să știi ce înseamnă rusul, omule? Ce înseamnă Rusia? Orice povestire rămâne o povestire. Numai dacă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pot povesti, îmi trebuie timp să-mi revin - a conchis Costăchel. Era trecut de mult de miezul nopții și cei doi ședeau încă în marginea drumului de lângă cimitir. S-a lăsat ger, Costache! Ger?! Ce știi tu ce-i acela ger, Petrache? Ai văzut tu cum îngheață apa aruncată din gamelă? Nu! N-ai văzut! Atunci de unde vrei să știi ce înseamnă rusul, omule? Ce înseamnă Rusia? Orice povestire rămâne o povestire. Numai dacă ai trăit acolo înțelegi care-i adevărul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
îi în așteptarea unui asemenea moment. Apoi, dacă așa stau lucrurile, s-o punem de-o cislă, Petrache. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Avem timp la îndemână berechet. Ce să facem altceva pe un omăt și un ger ca aiestea? - a filozofat Petrache. Am să-i trimit vorbă că îl așteptăm mâine seară la noi. Ba la noi! Ce, la noi nu-i casă de gospodari? - a sărit Petrache. Dacă-i așa, apoi coboară mătăluță șuncile și cârnații
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
A doua zi, omătul era mare și ningea, da’ nu ca pe la noi. Acolo ningea cu spor, nu șagă. De a doua zi am început munca de ocnași... Tăiam pădurea. O zi întreagă umblam prin omătul până la brâu, pe un ger de îngheța și sufletul din noi. De mâncare să nu mă întrebați. Nu ar fi mâncat-o nici porcii... Paiele în schimb erau la mare căutare. Unui prizonier - cojocar de meserie - i-o venit ideea să facă un fel de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
simplu - cuvintele căpitanului, s-a ridicat vioi. Zâmbetul tâmp îi trăda gândul: „Aha! Al nostru-i! Nu scapă el de mâna partidului!”... Căpitanul - fără a mai sta pe gânduri - a ieșit, uitând să salute... Costăchel a rămas în prag, lăsând gerul să-i răcorească fruntea. Ardea ca un vulcan! Ce au vrut de la tine, Costăchele? - a întrebat Măriuca. Costăchel s-a lăsat să cadă pe laița de lângă sobă și - oftând ca un înjunghiat - a pornit să depene discuția avută cu securistul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ceea: „Când vrea Dumnezeu, săracul dintr-o bubă-și umple capul”... Înainte de a intra la tine, au poposit la mine. Simplu. Nu? Iaca aiștia-s bolșevicii! Te leagă înainte de a apuca să spui pâs! - a încheiat vorba Costăchel. O dimineață cu ger ascuțit... Bădie Costache! - a strigat goarza, oprită-n poartă. Ce-i măi Măcriș? De ce nu stai acasă? Nu vezi ce ger îi? Îți îngheață apa-n gură. Cum să stau, bădie? M o mânat la matale și la bădia Petrache
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Nu? Iaca aiștia-s bolșevicii! Te leagă înainte de a apuca să spui pâs! - a încheiat vorba Costăchel. O dimineață cu ger ascuțit... Bădie Costache! - a strigat goarza, oprită-n poartă. Ce-i măi Măcriș? De ce nu stai acasă? Nu vezi ce ger îi? Îți îngheață apa-n gură. Cum să stau, bădie? M o mânat la matale și la bădia Petrache cu țâdulele aiestea! Hai în casă, să te încălzești, omule! Aș intra eu... Dar dacă mă vede careva? Intră! Pe gerul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ger îi? Îți îngheață apa-n gură. Cum să stau, bădie? M o mânat la matale și la bădia Petrache cu țâdulele aiestea! Hai în casă, să te încălzești, omule! Aș intra eu... Dar dacă mă vede careva? Intră! Pe gerul ista nu stă nimeni să pândească unde intri și unde nu. Privind în toate părțile, Măcriș a intrat în casă. Măriucă! Pune te rog la fiert o ulcică cu vin, să se dezghețe omul ista! Mulțămesc, bădie Costache. Mata ești
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
facă bietul de el? Și ei îi era greu. În fiecare sâmbătă, stătea cu ochii pe poartă, poate, poate o va vedea pe Simona deschizând-o. Fata venea cât putea de des la căminul părintesc. Iarna însă când viscolul și gerul împovărau drumul, venea mai rar. Suplinea totuși lipsa ei prin scrisori calde pe care tatăl și mama ei le citeau de câteva ori, apoi le puneau la păstrare într-o cutie de pantofi unde adunau comorile familiei: un ceas de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
poți vedea ochii oamenilor e ca și cum te-ai întâlni cu stafii. Simonei i se părea că fiecare anotimp rece, ce-i era dat să-l parcurgă, adunase mai multe ierni la un loc. Simțea din plin colții de lup ai gerului alimentat și de asprele vânturi siberiene. Vacanța de Crăciun învioră brazii din unele case, punând în ei jucării și lumini strălucitoare. Nu se știe pe unde umbla Moș Crăciun, că în locul lui veni un bătrân pricăjit, cu numele de Moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]