723 matches
-
publice. O mătură și un făraș improvizat dintr-o cutie goală de pizza, amândouă obiectele arătând îmbâcsite de funingine stăteau rezemate fără complexe, de marginea de jos a șemineului, ca o dovadă incontestabilă a faptului că, în iernile cele mai geroase, focarul căminului putea fi alimentat atât cu lemne, cât și cu cărbuni. Pe latura din dreapta ușii, peretele de cărămidă lipsea, înlocuit fiind cu o rețea de bare metalice subțiri, cromate, printre care se putea observa un fel de chicinetă oarbă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a vindecat, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Unii medici taie părțile degerate ale corpului pacientului, refuzând binefacerile acestor legume. În copilărie, am asistat la tratamentul aplicat de părinții mei, la picioarele degerate ale surori mele. Era o iarnă geroasă cu viscol și troiene mari de zăpadă. Sora mea era elevă la un Liceu, într-un oraș din nordul Moldovei, și stătea la internatul Liceului. Din cauza viscolului, s-a hotărât suspendarea cursurilor la Liceu. Elevii din internat au fost trimiși
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
iarna venise și înconjurase cu un abur de gheață copacii desfrunziți și frontispiciul de deasupra intrării în biserica Sfânta Treime. Ochiul lui Dumnezeu, într-un triunghi albastru-deschis, răspândea pe acel frontispiciu raze aurii în toate direcțiile. În ciuda lor, ziua rămânea geroasă și mohorâtă. Din tonul vorbitorului puteai să-ți dai seama că discursul său se apropia de sfârșit și că în curând avea să înceapă împărțirea darurilor. Tatăl său îl privi cu un zâmbet încurajator, cam forțat dar plin de bunăvoință
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ațintită în tavan. Ce ispită, ce gând rușinos: să plângă! În gură, dinții i se încleștau de la sine. Nu, trebuia să facă ceva! Nu putea s-o lase nepedepsită! În odaie nu era beznă. Chiar deloc. De afară, din noaptea geroasă, intra pe fereastră luna plină. Repetentul după ușă Bate toba la păpușă... Femeia străină întindea mâna cu o încetineală mieroasă și c-un zâmbet superior. Îi provoca o arsură în partea de jos a lobului urechii drepte. Nu te apăra
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
țăranul român. - Unde mănâncă atâtea guri, va mai încăpea încă una - a zis mama Elena. - Poate ne va ajuta bunul Dumnezeu și de acum încolo. Sănătoși să fim, că ne vom descurca noi - a adăugat tatăl Vasile. Era o iarnă geroasă, cu zăpadă multă. Din când în când, se stârnea câte o vântoasă, care prefăcea ninsoarea în viscol și clădea dune cât omul de înalte, acoperind și gardurile. Bucuria copiilor... Pe nou venita pe lume, cei doi părinți au botezat-o
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
cunoscut, reverberat de bolțile sălii tronului, se rostogolea peste mine...” Curând ai săl cunoști pe celălalt Ștefan voievod, căruia tot omul îi va spune <cel Mare> Și pe bună dreptate...În curând va aduna divanul. Pentru el nu este iarnă geroasă, nu se află vară dogoritoare, nu sunt toamne cu ploi nesfârșite. Pentru el doar țara îi este mumă, doamnă și feciori...Parcă trăiește numai pentru țară. La cea mai mică primejdie din afară sare cu sabia în mână și cât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
acel element denumit generic „talpa țării”. În atenția clasei noastre politice de astăzi va trebui să stea prioritar revigorarea satului românesc, regenerarea națiunii noastre. Cam în acest mod a decurs convorbirea noastră ca fii ai satului Priponești, într-o seară geroasă din această iarnă deosebit de aspră. Consăteanul meu se afla la Bârlad - participând la parastasul de an - după decesul doctoriței Elisabeta Ghica, fosta mea elevă la cl.V-VI la Priponești în perioada 1948-1950, urmând să plece după miezul nopții la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
LUNILE ANULUI Din bătrâni, din oameni buni, Anul e-mpărțit în luni, Iar acum vom învăța Lunile-ncepând așa: Rece este vremea mea Cu viscol și fulgi de nea. Frigul nu mă sperie, Mă numesc... Ianuarie! Eu sunt următoarea lună, Mai geroasă dar senină Și sunt veselă mereu Februarie... numele meu! Început de primăvară Iarna se retrage iară, Iar copiii-s fericiți, Martie eu sunt să știți! Voi ieși și eu în față, Prin livezi flori si verdeață Înfrunzind câmpiile, Mă înclin
Lunile anului by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83643_a_84968]
-
de flanel, atârnând inerte. Ha, nu era o oaie adevărată! Nu era decât un burduf cu apă fierbinte, din cauciuc, în formă de oaie și acoperit cu o lână fru mos imitată din melană-ncrețită. Secretul supravie țuirii în nopțile geroase. Mai simplu decât să-ncălzești ditamai hangarele înțesate de mobilă veche. Râzând buimac, mi-am scos pijamaua din valiză, m-am dez brăcat, vânăt de frig, mi-am pus-o pe mine și, dâr dâind, m-am vârât sub pătură
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
aproape degerat când paramedicii îl găsiseră și îl eliberaseră. Mult timp după ce închisese telefonul nu-și mai simțise degetele, până când se pomenise că-și apăsa obrajii cu ele. Fața îi era amorțită, ca și cum ea ar fi zăcut acolo, în noaptea geroasă de februarie. Mâinile ei, înțepenite și vinete, se încleștaseră pe volan în timp ce luneca printre rezervații. Mai întâi Winnebago, apoi vălurita Omaha. Arborii pitici de pe marginea șoselei neregulate se aplecau sub ciucurii de zăpadă. Intersecția Winnebago, terenurile pe care nativii americani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
încântătoare. Am străbătut cu barca luciul de ape, am servit gustări delicioase la umbra stufului ce-mi atingea fața la adierea vântului. Pe apa calmă sau agitată, pe ploaie sau furtună, în arșița verii sau pescuind la copcă în zilele geroase, întotdeauna am fost copleșit de tainica frumusețe mirifică. O varietate uimitoare de păsări și animale, plante și flori dădeau imaginea unui loc miraculos. Corul matinal al păsărilor, duetul lor fantastic și zborul spre locuri tainice și de ele știute fascina
Amurg by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83174_a_84499]
-
trebăluit unchiul Tonăs, mulți ardeleni și bănățeni apucaseră în timpurile de atunci calea împărătească în vremea pe când, în Lumea Nouă, bântuia prohibiția. Despre asta de pe urmă l-am chestionat și moșulică multe nu știa să zică, doar despre cutare dimineți geroase își amintea și de cozile cu negri, și alții asemenea, care stăteau la coadă, la farmacii la apotică, vorba lui ca să capete niscai alcool contra răcelii, a gripelor celor imaginare pe care, ca alibiuri, le flușturau pe dinaintea apoticarilor neîncrezători. Adevărul
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de o fericire așijderea: când îi adusese pe lume primul născut, soțul scurmase la ușă precum un motan în călduri și sorbise aerul încăperii, așteptând să-i audă băiatului țipătul. Acum totul se petrecea între ele două, într-o iarnă geroasă, coborâtă din muntele Behistun și, când îi venise sorocul, cea de-a doua scâncise ca o copilă, sfâșiată în pântec de gemeni nerăbdători: „Mamă, te rog, ajută-mă, să nu mor!...“. Ghazal se-ntreba despre toate astea, dacă le trăia
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Valurile sânt roșii. Din baia de sânge ies brațe ca niște căngi care se agață de punte și trag... Avu certitudinea unei nenorociri și simți că i se face frică. * Grigore Popa se apropie de fereastră. Noaptea era senină și geroasă. O lună de sticlă filtra întunericul în transparențe albăstrii. Trecători cu nasuri umede și urechile roșii mergeau repede, crispat ca niște păpuși mecanice. Aproape că le-auzea scâncetul încălțămintei pe zăpada înghețată. Se apropie de biroul vechi cu ornamente de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
-l prieten, având chiar paturile alăturate în dormitor și stând în aceea și bancă în clasă. Toate problemele le rezolvam împreună fiind amândoi în același loc mereu. În acel an, 1958, s-a întâmplat să fie o iarnă grea, foarte geroasă, dar noi totuși, în ciuda intemperiilor, vizitam un magazin foarte mare din Piașa Roșie , numită ,,GUM’’ pentru a cumpăra câte un cadou soțiilor noastre , să aibă o amintire din Moscova. Deși magazinul nu era foarte departe de noi, digera și aproape
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
false, fiind nevoit să-mi îndepărtez câțiva prieteni cu regrete și păreri de rău deoarece m-am șimțit trădat. Cu Sandu Nechifor am avut diverse mșiiuni, dar una doresc să o povestesc. Era în timpul sărbătorilor de iarnă,o perioada destul de geroasă cu zăpadă și viscol puternic. Într-o dimineață am fost înștiințat că trebuie să mergem în raionul Tecuci regiunea Galați să constatăm un furt din cașieria C.A.P.,dispărând o sumă importantă de bani cu care ar fi trebuit să
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
cel puțin, el credea că știe că pentru el însuși această pace nu va mai fi pentru niciodată posibilă, așa cum nu există armistițiu pentru mama ruptă de fiul ei sau pentru bărbatul care își înmormântează prietenul. Afară era aceeași noapte geroasă, cu stele reci pe un cer limpede și înghețat. În odaia semiîntunecoasă se simțea frigul apăsând asupra ferestrelor, marea respirație vânătă a unei nopți polare. Lângă pat, doamna Rieux ședea în atitudinea care îi era familiară, luminată de lampa de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
contact cu stilul elevat și profunde analize a temelor puse în discuție. Rar am întâlnit o carte atât de incitantă, atât de valoroasă. În această noapte vremea s-a răcit accentuat, înregistrându-se minus 6 grade, cu o brumă groasă, geroasă ce va accentua căderea frunzelor, avertizându-ne să ne pregătim de iarnă, ca anotimp în succesiunea curgerii factorului timp. Toată ziua a strălucit soarele a cărui lumină semăna cu acea culoare galbenă a mierii din flori de tei, fără să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și albe, narcise galbene și albe, crinii de mai, crinii imperiali și covorul compact al lăcrămioarelor cu acel parfum inconfundabil al lor și veți avea tabloul aproape complet al primăverii - simbol al întineririi naturii ce a vegetat sub asprul sărut geros al crivățului. Pentru un viețuitor norocos la o casă și o curte cu atâtea minuni de frumusețe și belșug nu poate fi o mai mare mulțumire și satisfacție ca om care cu mâna lui a făurit acest colț de rai
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cînd se scoală, pînă în seară, pe care o grăbește cît poate (...) firul vieței lui uniforme se desfășoară, prinzînd în intervale regulate aceste stranii puncte. Seara s-a încheiat. Se culcă și în odaia sa înfierbîntată pe iarna cea mai geroasă, el gustă ciudata plăcere de a se tolăni gol pe învelitoarea roșie a patului său și de-a urmări — și mai intensă astfel, reveria sa grozavă și copleșitoare”. Personajul — un halucinat desprins parcă din Demonii lui Dostoievski, un anarhist utopic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
află bazilica Sfânta Sofia, biserica Sfinții Apostoli, hipodromul și stabilimentele împărătești unde se prelucrau mătasea, aurul și fildeșul. Strada pe care o parcurseserăm se numea Mesè. Pe tot parcursul ei era flancată de porticuri de marmură, și în iernile mai geroase eparhii puneau să se închidă spațiile dintre coloane cu tăblii de lemn pentru a oferi adăpost în timpul zilei cetățenilor și loc de dormit celor nevoiași pe timp de noapte. Nedorind să plictisesc, n-am să mai înșir și alte minunății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
toate florile. Pune mâine dimineață Fructelor multă dulceață. Din boabele de struguri Fă să curgă mustul râuri. Puilor de vrăbiuțe Le vom construi căsuțe. Micul nostru copăcel Va fi îngrijit și el, Va primi o haină groasă De la sora ta geroasă. Doamna noastră directoare Ne privea-ntrebătoare: „Să primească toamna oare?” Măicuței mele Măicuță ești oglinda mea Când mă privesc îți întâlnesc privirea Te văd în fiecare dimineață În zâmbetul blajin ce-ncununează a mea față. În ochii mei albaștri te
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
învățat. Păpușile le-am lăsat, Mingile le-am așezat Cărțile mi le-am schimbat Cu ghiozdanul am plecat. La școală am învățat Profesorii i-am apreciat Colegii i-am cunoscut Și mi-a plăcut foarte mult. Iarna A venit iarna geroasă C-o zăpad-atât de groasă Pe drumul de lângă casă Zăpada cea pufoasă. A venit cu bucurie Cu Crăciunul ce-o să vie A venit cu Moș Crăciun Ca s-aducă-un an mai bun. Moș Crăciun cu daruri multe A sosit cu bucurie
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
îi văzusem ultima oară pe tatăl Helgăi, pe mama ei și pe drăguța ei surioară plină de imaginație, Resi Noth. — 12 februarie 1945, am precizat și i-am povestit despre ziua aceea. Ziua aceea a fost o zi atât de geroasă încât mă dureau până și oasele. Am furat o motocicletă și m-am dus să-mi vizitez socrii și cumnata, familia lui Werner Noth, șeful Poliției din Berlin. Werner Noth locuia într-o suburbie a Berlinului, mult în afara zonei unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
soarele îmi sărută visele și mă trezesc cu genele tivite de somn pentru a merge la școală. De fiecare dată, în prima oră, aud sunetul trenului fugarnic, care mă cheamă parcă să călătoresc cu el, pe tărâmuri necunoscute, în zile geroase de iarnă sau în zile toride de vară. Sunt zile de școală mai dulci sau mai amărui, precum prăjiturile gătite de mama. Sunt zile de școală pe care le întâmpin cu seninătate, conștientă că ele îmi vor țese pas cu
Ţesătura de vise a viitorului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tania Topciov () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_694]