694 matches
-
brațelor într-un gest amplu pentru a anunța o reformă de mare amploare). Comparând gesturile candidaților și apartenența lor politică, au constatat că personalitățile de dreapta optau în general pentru o gestică ce punctează, iar cele de stânga pentru o gestică metaforică. Gestica adaptatoare era practic absentă în clasa politică. În concluzie, personalitățile politice nu-și lasă gestica la voia întâmplării. În funcție de apartenența lor, ele adoptă niște coduri precise care pot fi observate în dezbaterile televizate. În timpul recentei campanii prezidențiale au
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un gest amplu pentru a anunța o reformă de mare amploare). Comparând gesturile candidaților și apartenența lor politică, au constatat că personalitățile de dreapta optau în general pentru o gestică ce punctează, iar cele de stânga pentru o gestică metaforică. Gestica adaptatoare era practic absentă în clasa politică. În concluzie, personalitățile politice nu-și lasă gestica la voia întâmplării. În funcție de apartenența lor, ele adoptă niște coduri precise care pot fi observate în dezbaterile televizate. În timpul recentei campanii prezidențiale au putut fi
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
apartenența lor politică, au constatat că personalitățile de dreapta optau în general pentru o gestică ce punctează, iar cele de stânga pentru o gestică metaforică. Gestica adaptatoare era practic absentă în clasa politică. În concluzie, personalitățile politice nu-și lasă gestica la voia întâmplării. În funcție de apartenența lor, ele adoptă niște coduri precise care pot fi observate în dezbaterile televizate. În timpul recentei campanii prezidențiale au putut fi observate gesturile care punctează ale lui Nicolas Sarkozy, a cărui mână se ridică și coboară
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ele adoptă niște coduri precise care pot fi observate în dezbaterile televizate. În timpul recentei campanii prezidențiale au putut fi observate gesturile care punctează ale lui Nicolas Sarkozy, a cărui mână se ridică și coboară în ritmul discursului, total opus față de gestica metaforică a candidatului comunist Marie-George Buffet, care mima o scară ce se ridică pentru a evoca necesitatea creșterii puterii de cumpărare a francezilor. Însă de ce trasăm o linie de demarcare atât de strictă între „o gestică ce punctează” a dreptei
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
discursului, total opus față de gestica metaforică a candidatului comunist Marie-George Buffet, care mima o scară ce se ridică pentru a evoca necesitatea creșterii puterii de cumpărare a francezilor. Însă de ce trasăm o linie de demarcare atât de strictă între „o gestică ce punctează” a dreptei și „gestica metaforică” a stângii? Se pare că gestica unui om politic are drept scop intrarea în rezonanță cu publicul său, mai ales cu telespectatorii care urmăresc campania și care sunt mai mult sau mai puțin
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a candidatului comunist Marie-George Buffet, care mima o scară ce se ridică pentru a evoca necesitatea creșterii puterii de cumpărare a francezilor. Însă de ce trasăm o linie de demarcare atât de strictă între „o gestică ce punctează” a dreptei și „gestica metaforică” a stângii? Se pare că gestica unui om politic are drept scop intrarea în rezonanță cu publicul său, mai ales cu telespectatorii care urmăresc campania și care sunt mai mult sau mai puțin receptivi la un anumit tip de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o scară ce se ridică pentru a evoca necesitatea creșterii puterii de cumpărare a francezilor. Însă de ce trasăm o linie de demarcare atât de strictă între „o gestică ce punctează” a dreptei și „gestica metaforică” a stângii? Se pare că gestica unui om politic are drept scop intrarea în rezonanță cu publicul său, mai ales cu telespectatorii care urmăresc campania și care sunt mai mult sau mai puțin receptivi la un anumit tip de gestică, în funcție de orientarea politică. Acest lucru a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
metaforică” a stângii? Se pare că gestica unui om politic are drept scop intrarea în rezonanță cu publicul său, mai ales cu telespectatorii care urmăresc campania și care sunt mai mult sau mai puțin receptivi la un anumit tip de gestică, în funcție de orientarea politică. Acest lucru a fost arătat și de un experiment: Psihologul Patrice Georget a făcut două înregistrări video identice pe planul discursului, constituite din aceleași argumente și pronunțate cu aceeași intonație, dar diferite ca formă gestuală: un actor
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
făcut două înregistrări video identice pe planul discursului, constituite din aceleași argumente și pronunțate cu aceeași intonație, dar diferite ca formă gestuală: un actor care juca rolul unui primar al unei comune mici pronunța într-un caz discursul adoptând o gestică care puncta (73% gesturi care punctează, 20% gesturi metaforice, 7% adaptatoare), iar în alt caz optând pentru o gestică în principal metaforică (51% gesturi metaforice, 42% gesturi care punctează și 7% adaptatoare). Înregistrările au fost arătate unui eșantion din consiliul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ca formă gestuală: un actor care juca rolul unui primar al unei comune mici pronunța într-un caz discursul adoptând o gestică care puncta (73% gesturi care punctează, 20% gesturi metaforice, 7% adaptatoare), iar în alt caz optând pentru o gestică în principal metaforică (51% gesturi metaforice, 42% gesturi care punctează și 7% adaptatoare). Înregistrările au fost arătate unui eșantion din consiliul municipal compus din cadre și muncitori. După cum s-a dovedit, cadrele preferau prima înregistrare cu dominantă care punctează și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
După cum s-a dovedit, cadrele preferau prima înregistrare cu dominantă care punctează și-l considerau pe primar mai simpatic și mai convingător, în timp ce muncitorii preferau a doua înregistrare, cu dominantă metaforică, considerându-l pe primar mai aproape de ei. Prin urmare, gestica întâlnește o realitate sociologică în rândul publicului. De ce cadrele preferă candidatul cu gestica care punctează, iar muncitorii pe cea metaforică? Gesturile care punctează au în general funcția de a indica valoarea argumentativă a unui discurs. De exemplu, scandând un discurs
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
-l considerau pe primar mai simpatic și mai convingător, în timp ce muncitorii preferau a doua înregistrare, cu dominantă metaforică, considerându-l pe primar mai aproape de ei. Prin urmare, gestica întâlnește o realitate sociologică în rândul publicului. De ce cadrele preferă candidatul cu gestica care punctează, iar muncitorii pe cea metaforică? Gesturile care punctează au în general funcția de a indica valoarea argumentativă a unui discurs. De exemplu, scandând un discurs dând din mâini, ne face să resimțim valoarea decisivă și imperativă a frazei
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sarcini materiale face ca gestul s-i fie mai concret și mai puțin abstract. De aceea muncitorii considerau primarul „metaforic” ca fiind mai aproape de ei, fără a fi conștienți de cauza acestei empatii. Concluzie Fiecare în fața televizorului este influența de gestica folosită de o personalitate politică. Această influență este rezultatul unui mecanism de empatie ale cărui cauze cerebrale au fost elucidate: Când vedem pe cineva mișcându-și brațele, corpul și capul, anumite zone ale creierului reproduc mișcările fără ca acestea să fie
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
creierului reproduc mișcările fără ca acestea să fie într-adevăr realizate. Dacă această activitate cerebrală corespunde gesturilor pe care suntem obișnuiți să le facem, avem senzația unei mai ari apropieri. Unii candidați știu asta și-și pot adapta în anumite cazuri gestica la circumstanțe. Este și cazul lui Nicolas Sarkozy în vizită la uzinele din Ardens unde a adoptat o gestică „mai muncitoare” într-un moment esențial al campaniei sale. Pentru mai multe informații Cotard, A.L. (2006), „La gestualité dans le
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
obișnuiți să le facem, avem senzația unei mai ari apropieri. Unii candidați știu asta și-și pot adapta în anumite cazuri gestica la circumstanțe. Este și cazul lui Nicolas Sarkozy în vizită la uzinele din Ardens unde a adoptat o gestică „mai muncitoare” într-un moment esențial al campaniei sale. Pentru mai multe informații Cotard, A.L. (2006), „La gestualité dans le discours politique”, lucrare de disertație în Psihologie socială, realizată sub îndrumarea lui Patrice Georget, UFR Psychologie, Universitatea din Caen
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
discurs autocentrat heterocentrat narativ auto-referențial disociere psihică dominare fizică socială E efect de asimilare de contrast de negativitate simplei expuneri endomorfine eroare fundamentală de atribuire stimă de sine expunere selectivă la informație F frecvență a imaginilor fundamentală a vocii G gestică așa-zis „adaptatoare” metaforică care punctează gyrus fusiform orbitofrontal median H emisferă dreaptă stângă euristica disponibilității hipocamp I inferențe semantice influență socială infra-umanizare inițiere la violență L legătură „para-socială” M mascul dominant memorie de lucru mod asociativ central de tratare
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sensul foarte larg de posibilitate a oricărei atingeri prin intermediul oricăror mijloace, fizice și mentale, necesareă. Pentru o intensitate atît de mare a sentimentului, sugerată de „istoria Nastenkăi“, cele cîteva atingeri de mînă sînt în mod clar insuficiente. Textul își refuză gestica obligatorie în cadrul unui „scenariu“ comun, prezent în conștiința noastră de cititori. Așa că și noi devenim, din voința scriitorului, un fel de ființe de genul neutru 7.
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
debut. La nivelul ambianței, se poate chiar vorbi, susține filosoful francez, de o "culturalitate sistematică", ce pare a fi valabilă pentru toate obiectele, ce devin nu doar funcționale, ci și "rafinate", adevărați indici ai statusului social. Se trece astfel de la gestica tradițională, desemnată de efort, la aceea modernă, reprezentată de control și funcționalitate "termen care ascunde toată puterea de seducție a modernității"347. Prin urmare, funcționalitatea modernă este atât o depășire, cât și un refuz al sistemului tradițional pe trei aliniamente
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
generat carnavalul ca lume paralelă, dinamică, ostilă față de ideea de închidere și de întreg, în care "utopia și realul se îmbină în cadrul unei experiențe unice"214. Cum eticheta și decența erau suspendate temporar, carnavalul crea un tip de vocabular și gestică de piață, care anihilau distanța dintre indivizi și îi eliberau de normele sociale rigide. Cu toate acestea, ordinea oficială reprezenta lumea reală la care oamenii se întorceau odată cu încheierea carnavalului. Potrivit lui Chris Humphrey și școlii britanice de studii medievale în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
termeni populari „Îmbuimăcire de cap” ori „nebuneală”. Revenind la culegerea plantei, există un Întreg scenariu ritual ce comportă circumambulațiune și nuditate rituale, aducerea de ofrande specifice (făină, miere, băuturi, recitarea de invocații și formule magice, condiționări de timp, loc, comportament, gestică. Este vorba, În fond, de un complex de gesturi magice și rituale cu caracter cataretic și apotropaic, menit să protejeze, pe de o parte, omul de contactul cu planta sacră și pe de altă parte, să protejeze valențele magicoterapeutice ale
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
informații, adică procese și relații de comunicare. Ca fenomen social, procesul comunicării îi angajează pe oameni cu toată încărcătura lor psihică. Dialogul actul de comunicare cel mai simplu dintre două persoane se desfășoară permanent în contextul unui cadru social. Vocabularul, gestica, sintaxa gramaticală precum și logica, cerințele contactului psihologic sunt interiorizate de individ ca o zestre socio-culturală. Din acest motiv, se vorbește de interacțiune socială în contextul comunicării, iar de aici a apărut în mod firesc expresia abilități sociale ale comunicării. Ele
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Nu este nevoie să zâmbim sau să ne mirăm încontinuu, ci doar atât cât este necesar. Gesturile Reprezintă o altă formă a comunicării nonverbale. Nu este nimic magic în lucrul cu mâinile. Dacă le folosim, o facem natural! Facem ca gestica mâinilor să adauge înțeles cuvintelor noastre. Ajutoare audiovizuale Folosim ajutoare vizuale și audio pentru a ne face mai bine înțeleși. "O fotografie valorează o mie de cuvinte" este un clișeu vechi care însă rămâne mereu actual. Cercetătorii susțin că la
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Social Interaction and its Management, Routledge, London. Gill, D., Adams, B. (1989), ABC of Communication Studies, Macmillan, Basingstoke. Goffman, E. (1959), The presentation of Self in Everyday Life, Garden City, NY: Doubleday. Grant, Barbara, M, Hennings, Grant, Dorothy (1977), Mișcările, gestica și mimica profesorului: o analiză a activității nonverbale, Editura Didactică și Pedagogică, București. Hamlin, S. (1989), How to talk so people listen, Thorsons, Harper Collins Publisherd, London. Hartley, P. (1993), Interpersonal Communication, Routledge, London. Herman, E., Chomsky N. (1988), Manufacturing
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
individual. Este ceva mai grav și mai semnificativ decât a te entuziasma de liniile unei fețe și de coloritul unui obraz; înseamnă a te pronunța pentru un anumit tip de umanitate anunțat simbolic în detaliile feței, ale vocii și ale gesticii. E o aderare la un anumit tip de viață umană care ni se pare cel mai bun și pe care îl găsim insinuat în altă ființă fără ca aceasta să presupună "perfecțiunea" ei. Ea te îndeamnă să cauți uniunea deplină cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
iubi este ceva mai grav și mai semnificativ decât a te entuziasma de liniile unei fețe și de coloritul unui obraz, înseamnă a te pronunța pentru un anumit tip de umanitate anunțat simbolic în detaliile feței, ale vocii și ale gesticii. Iubirea, aflăm cu precădere din nuvelistica lui Slavici, e o aderare la un anumit tip de viață umană pe care îl găsim performat, insinuat, în altă ființă fără ca aceasta să presupună "perfecțiunea", ci excelarea. Scormon, Gura satului, La crucea din
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]