12,993 matches
-
ani. Geo Dumitrescu merita o asemenea ediție, întrucât s-a remarcat întotdeauna prin bun-gust (ca autor al unor ediții din Baudelaire, ca director al României literare, ca sfătuitor al tinerilor dornici să devină scriitori și ca "judecător cu ochi de gheață" al propriei creații, pe care n-a scăpat-o de sub control decât atunci când a încercat să facă propagandă comunistă). Prefața semnată de Eugen Simion nu se ridică la nivelul ediției, fiind digresivă și grandilocventă: "descoperim un suflet însetat de adevăruri
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
nu rîde (dar nici nu se lamentează), fiindcă pentru el toată lumea e coerentă, fiecare mișcare justificată, scutită de ineditul grosolan. În același timp însă lucrurile se apropie de el evolutiv și sînt deci inedite, vii, încă neabstractizate de mănușa de gheață a minții. Rostul său e să desființeze treptat viața, s-o absoarbă în obiectivități". Care sînt procedeele obiectivității? Unul e consemnarea scurtă, din care imaginea germinează natural, integrîndu-se stilului "telegrafic": "Mihai cîntă la biserica luterană cu doamna Stadelmann. Petru Creția
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
temniță zidită de spanioli pe un petec de pămînt aflat la cîțiva kilometri de țărmul Pacificului, în dreptul orașului. Foarte greu să evadezi de acolo. Și, dacă ai avut norocul să scapi, e cu neputință să treci apele Pacificului reci ca gheața, - dacă nu ai comandat cumva pentru traversare vreun yacht, greu plătit... Se făcuseră fel de fel de presupuneri asupra motivului care îi determinase pe pelikani să-și stabilească reședința tocmai acolo, unde faima italianului cu borsalina trasă pe-o sprînceană
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
regretatul Marin Bucur în 1973. Doar două episoade ale poemului nu descriu civilizații: Dacia, care se dovedește a fi un tărîm paradisiac, civilizație în potență ce se va deștepta la sunete de corn, și Miazănoaptea. Miazănoaptea este regiunea "ruinelor de gheață", soția milenară a "bătrînului rege Nord"; soții "petrec triști" în zile de iarnă în locuri unde bat "vînturi reci", printre unde ce-au "amorțit"; inima Nordului "e ger și gheață", arfa lui "strigă" în nori, face marea să "delireze", vînturile
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
sunete de corn, și Miazănoaptea. Miazănoaptea este regiunea "ruinelor de gheață", soția milenară a "bătrînului rege Nord"; soții "petrec triști" în zile de iarnă în locuri unde bat "vînturi reci", printre unde ce-au "amorțit"; inima Nordului "e ger și gheață", arfa lui "strigă" în nori, face marea să "delireze", vînturile "să mugească" peste un pustiu nesfîrșit de zăpadă în care se oglindesc stelele. La răsăritul lunii peisajul se schimbă radical: vîntul încetează să răscolească ghețurile, marea se liniștește, în fundul mării
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
inima Nordului "e ger și gheață", arfa lui "strigă" în nori, face marea să "delireze", vînturile "să mugească" peste un pustiu nesfîrșit de zăpadă în care se oglindesc stelele. La răsăritul lunii peisajul se schimbă radical: vîntul încetează să răscolească ghețurile, marea se liniștește, în fundul mării totul se înseninează și se aud cîntece și se vede lumină, "visul unei nopți de vară s-a amestecat în ger". Imaginea efemeră, căci domnia selenei este scurtă și Miazănoaptea revine repede la starea ei
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
totul se înseninează și se aud cîntece și se vede lumină, "visul unei nopți de vară s-a amestecat în ger". Imaginea efemeră, căci domnia selenei este scurtă și Miazănoaptea revine repede la starea ei inițială de dezolantă pustietate de gheață, ger și uragane dezlănțuite. Visul nopții de vară" este numai aspirație imposibil de împlinit. Dar, Nordul, Miazănoaptea, este și generator de istorie. Zeii nordici în frunte cu Odin decid moartea Romei: deoarece orașul de pe malurile Tibrului reușise să constituie un
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
de pe malurile Tibrului reușise să constituie un imperiu, adică să organizeze lumea în baza unei idei, ei pornesc în cavalcadă spre cetatea eternă: " Și atunci furtuna mîndră dezrădăcinat-a marea ea zvîrlea frunți de talazuri către stelele-arzătoare ridica sloiuri de gheață, le-arunca în șanț de nori, vrînd să spargă cu ei cerul." La prima vedere ar părea că versurile citate constituie pur și simplu versificarea unui capitol de istorie antică și anume năvălirile popoarelor barbare din nord, năvăliri care au
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
mai tîrziu același Nord se ridică împotriva unei noi încercări de cosmicizare a lumii, imperiul lui Napoleon Bonaparte. În fața acestei noi tentative cosmogonice pornită de la ideea "păcii eterne" istoria se repetă: "Ș-atunci Nordul se stîrnește din ruinele-i de gheață munții plutitori și-i sfarmă și pe-a cîmpurilor față el ridică visuri nalte... volburi mari de frig se văd și trecînd peste oștire o îngroapă... Și cu fală el ridică drept făclie aurora-i boreală peste-oștirea-ntroienită în pustiul... omăt
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
cum nu o poate atinge, el vrea să distrugă orice încercare de realizare a unei stări cosmice, fie că ea se numește imperiul roman, fie cel al lui Napoleon, fie că va avea alt nume. Furtuna pe care imperiul de gheață o dezlănțuie vrea "să spargă cerul", adică să readucă totul la starea de haos. Istoria se repetă în viziunea eminesciană, repetare sugestiv exprimată prin adverbul "atunci" care introduce atît strofele dedicate cavalcadei antiromane, cît și celei pornite de același Nord
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
Și pentru a înlătura orice dubiu, de mai poate exista vreunul, în ceea ce privește realitatea politică care se ascunde în spatele versurilor eminesciene, în ceea ce privește semnificația în planul istoriei a Miazănopții, într-un fragment intitulat Basmul cel mai fantastic, cu subtitlul Toma Nour în ghețurile siberiene, Nordul este descris în termeni similari celor din Memento mori, iar în proiectata dramă Decebal regele dac rostește în cîteva rînduri, ca un leitmotiv, formula "Nordul mă amenință". Astfel Nordul se dovedește a fi etern principiu al distrugerii, voind
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
tot nu s-ar umple". Și, poetul își încheie aceste considerații citînd în traducere proprie versurile lui Horațius din Oda către Bulatius: "cerul de-asupra-l schimbi, nu sufletul, marea trecînd-o". Oare nu este în articolul citat aceeași idee a vidului de gheață simbolizînd haosul care vrea să se extindă asupra oricărei tentative de naștere a unui cosmos, idee pe care am întîlnit-o în Memento mori? În loc de "pustiu de ghiață" întîlnim "deșert sufletesc"; în loc de "visul unei nopți de vară", de aspirație vană către
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
Sau: Este o foarte mare întindere de zăpadă/ pe care umblă idolul zăpezii cu pași mari/ un stol de păsări funebre îi încununează/ capul cu ochi de copil/ o haită de lupi îl urmează credincioasă/ binecuvîntat pămîntul rodește sloiuri de gheață" (ibidem). O proslăvire ambiguă (întrucît ar putea avea ca obiect fie Providența, fie un bărbat iubit) traduce adesea această nevoie de prosternare admirativă ce anulează vidul afectiv: "chip de pămînt ești/ în noi dornici de tine/ în jurul tău pasc cai
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
fii și totuși ești/ Serafima,/ Și în vis./ A înmărmurit lumina.") Poezia de dragoste are tonuri de pasiune și senzualitate sublimate până la transformarea lor în principii primordiale: Și mă prinse iar în brațe,/ Care nu erau deloc,/ Răsuflarea mea de gheață se făcu,/ Iar a lui de foc." Moartea e un "munte de oase" cu "cioburi de sticlă" și "resturi de iarbă de apă", imagine extraordinară ca putere de sugestie. Însă temele mari de meditație sunt camuflate în poemele Ioanei Diaconescu
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
contrafăcută e lipsită de orice atribut ("ești invitatul permanent al unui show"), doar prezența femeii ("mamă latentă") pare să readucă vlagă și culoare în această realitate aproape descompusă chimic: "o dată te-am văzut numai o dată/ atunci când taxiul cu caroserie de gheață/ se topea în alcoolul becurilor roșii/ curgând în valuri pe bulevard" (Taxiul cu caroserie de gheață). Nici măcar iubirea nu rezistă, creează spații largi în jur, își desfigurează ritualurile, înstrăinează într-o lume ale cărei elemente își contaminează continuu compozițiile (an
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
latentă") pare să readucă vlagă și culoare în această realitate aproape descompusă chimic: "o dată te-am văzut numai o dată/ atunci când taxiul cu caroserie de gheață/ se topea în alcoolul becurilor roșii/ curgând în valuri pe bulevard" (Taxiul cu caroserie de gheață). Nici măcar iubirea nu rezistă, creează spații largi în jur, își desfigurează ritualurile, înstrăinează într-o lume ale cărei elemente își contaminează continuu compozițiile (an)organice: "eu și tu ardem cu flacără lentă./ în sticla galbenă a ficțiunii/ în paturile delirante
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
devenit sediul Centrului Cultural European, un loc care se dorește deschis inițiativelor spirituale de anvergură, dinamice, flexibile. O vreme nu s-a întîmplat nimic, din păcate. Iată că o întîlnire între mai multe minți neliniștite a făcut să se spargă gheața. Fundația Centrul Cultural European, Compania Passe-Partout D.P. în parteneriat cu UNITER și EUROTIN au făcut posibilă producția , un spectacol după scenariul și în regia lui Dan Puric. Un artist complex, extrem de preocupat și muncitor, în sensul cel mai nobil al
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
prin văzduh. Și sbură astfel peste pădurea verde și umbroasă, peste apele râulețului limpede ce o străbătea și în care se jucau peștișorii argintii. Trecu și pe sub un noruleț vânăt, umflat, din care picară peste ea câțiva stropi reci ca gheața, făcând-o să strige de plăcere și de frică. Niciodată nu mai sburase atât de departe. Dacă înfruntase, fără teamă, și o ploicică... Într-o holdă de grâu alerga în salturi leneșe o căprioară însoțită de puiul ei neastâmpărat. Lângă
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
știe; o anume intonație... un fel de a vorbi... un cuvânt... o expresie a ei, nimerită... ca să zici că are hazul ei... că elle a du chien,... pe dracu-n ea,... unii bărbați găsind-o și atrăgătoare, dacă nu frumoasă. * * * Gheața prinsă la mal: gingie,... o gingie... totdeauna fragilă.
Crochiuri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15680_a_17005]
-
prin tăria morală și de caracter, dar "nu au temperament", ceea ce înseamnă că nu cedează pasiunilor și niciodată nu trăiesc dragostea adevărată. Asta, dacă nu cumva au și ceva sînge latin prin vine (anglo-saxonele sînt, fără speranță, insipide și de gheață, și se mai și îmbracă prost), și dacă nu cumva un bărbat european își pune în minte să le cucerească. Pentru că sterilitatea lor afectivă se manifestă numai față de bărbații americani, care le-au acordat prea multe libertăți și nu mai
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
ar putea-o alina: "Panică ori joc? Totu-i a dibui de care parte e binele: de a căldurii, de a frigului? Dualitatea nu-i oare ireconciliabilă și perpetuă? Și absolut relativă?" (...) "Bine, rău; Cald, frig, viață, moarte; foc ori gheață; în cumpăna aceasta nerezolvabilă în planul moral și senzitiv, doar subtila ironie, eleganta resemnare, metaforizantul tremur și atotmîngîietoarea evazivă poezie (își îngăduie a răsturna semantica adjectivelor de bază) ne pot fi călăuze, molcomindu-ne teama, temperîndu-ne zbuciumul, amăgindu-ne cu
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
tendință generală a tinerilor intelectuali din apus: să dea impresia că-și petrec vremea în avioane cu reacție între Mexico și Melbourne, între Singapore și Santa Cruz de Tenerife, că beau numai porții duble de whisky turnat peste cuburi de gheață, că pierd zile întregi pescuind păstrăvi somonați, că aleargă de la un bar la altul, că asistă (printr-un fenomen foarte aproape de ubicuitate) la toate concertele, filmele, piesele de teatru, baletele, conferințele și colocviile din lume. Studierea Fenomenologiei spiritului de Hegel
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
englez, un blond finuț, având în grijă hotelul de turiști, modern, cocoțat pe niște stâlpi negri de bazalt cu aerul unei confortabile locuințe lacustre. Lacuri și aici, ca în toată Finlanda. O puzderie, peste tot. Apă limpede, albăstruie, rece ca gheața, în adâncul căreia înoată pești capabili să reziste la temperaturile cele mai joase și care - se spune, peștii în persoană, adică - luptară și ei împotriva invadatorilor sovietici în 1939... O mână de ostași pe schiuri, camuflați în pelerinele lor albe
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
luni întregi hoardelor numeroase - și nu e un epitet hazardat, - de soldați asiatici cu stea roșie în frunte. Lacurile acestea, de toate mărimile, ajutară Finlanda, fiind aliatele de nădejde ale bravilor luptători lunecând pe schiuri. Iarna, artileria lor ușoară bombarda gheața groasă pe care treceau tancurile sovietice spărgând-o, iar tehnica de luptă, cu tehnicieni cu tot, se ducea la fund în împărăția peștilor despre care vă vorbeam. Helsinki rămăsese departe, la sud, în ceea ce - dacă țineai neapărat să indici un
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
teoretizarea ei și-a făcut un crez Jean Starobinski, autorul cu care se încheie seria întîlnirilor frumoase dintre geometrie și finețe. Ironia este o melancolie jucată, și invers. }ine, în orice caz, de un sorbet literar cu multe ace de gheață. Răcorește (adică vindecă...) dar și înțeapă. Are, altfel spus, virtuți multiple, unele contradictorii. Critic al interferențelor, al mișcărilor de du-te-vino este, par excellence, Jean Starobinski, potrivit, așa, să pună (provizoriu) punct unei cărți despre doi (sau mai mulți...) în unul
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]