2,021 matches
-
român a fost opinca, pentru care nu era nevoie de meșteri specializați; se confecționau de stăpânăul casei pentru toți ai lui care aveau treabă în gospodărie. Copiii umblau desculți, iarna erau în casă, pe cuptor. Țăranii răzeși au purtat cizme, ghete și bocanci. Pentru ei era o rușine să poarte opinci și, cu siguranță, nici în vechime nu încălțau opinci, doar dacă ar fi căzut la grea cumpănă de sărăcie. Opincile purtate de locuitorii din Lunca, Slobozia și Valea Boțului erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar femeile ciuboțele, făcute din piele, preparată în mod special. Cererea tot mai mare de încălțăminte pentru oamenii maturi, dar și pentru tinerii care ieșeau la horă, a dusă la apariția ciubotarilor și cizmarilor, care au confecționat pe lângă cizme și ghete femeiești, pantofi, sandale și papuci. Dintre meșterii mai cunoscuți amintim pe Vasile și Grigore Trandafir (Ciubotaru), Ilie Rusu, Costică Cucu, Vasile Bârgăoanu și Ilie Știrbu. Când industria de pielărie a luat un avânt deosebit, ciubotarii s-au limitat la reparat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hainele groase erau confecționate din stofă lucrată în casă, probabil că aveau aplicate „modele” din piele sau lână. în mod obișnuit, bărbații purtau în cap căciuli din blană de miel, iar vara pălării. În picioare, femeile și bărbații purtau cizme, ghete sau bocanci, nu purtau opinci. În locul bundiței se purta o vestă din pănură, cu buzunare în față, peste o cămașă albă care se strângea la gât cu două șnururi cu canafi. Femeile își acopereau capul cu un batică - și se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Îmbrăcate în felul acesta, femeile mu pot face decât pași mici; de aceea obișnuiescă să ridice un colț pentru a-l băga în brâul din jurul mijlocului. Pe partea de josă a trupului poartă pantaloni scurți sau întregi și în picioare ghete de rafie (opinci - n.a.) sau sandale. O altă imagine, de același autor, ne prezintă un tablou grăitor: țăranca cu broboada, cu o căma cusută la gât, umeri, în față și jos, la mâneci, cu lână roșie și albastră, într-un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de femei sau cumpărată; pe deasupra purtau mintene din pănură, cojoace, cataveici, acestea din urmă erau îmblănite și pe margine aveau garnitură de blană, de regulă, de vulpe. Femeile mai purtau sumănici înflorate și cu diverse garnituri. În picioare purtau opinci, ghete sau ciuboțele. Aceste din urmă se cumpărau de la târg. Se mai purtau și polci bătute cu mărgele.și Floarea Călin (75 de ani în 1960) ne spune că îmbrăcămintea femeilor era formată din ii, catrințe, casânci, bluze și fuste cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și bariz.” Tot în anul 1960, mătușa Marghioala Curteanu ne spune că „tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă, bluze, ii, cămăși cu pui, ițari, opinci, basmale etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului trecut se mai purta costumul popular: cămașă cu altiță, catrință din lână, învârstată, bârneț (bete) țesută din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu ce dădea Cel de Sus, așa că fiecare deplasare era în sine o aventură. Erau în Lunca oameni atât de prinși de „flama” fotbalului, încât mergeau cu echipa, cărau echipamentul sau acasă, în sat, un cizmar repara, de câte ori era nevoie, ghetele de fotbal fără plată. Era și el un chibiț, fan, cum se zice astăzi, mai mult decât suporter. Pe terenul nostru se jucau meciuri amicale, fără miză, la care participa lumea nechemată ca la comedie, era ceva nou, și televizoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
horă. Horele (trebuie înțelesă toate jocurile naționale) se făceau în bătătura crâșmelor. Tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă - bluze, ii, cămeși cu pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era cizmar în sat, ci tocmai la Botez (Gloduri). Crâșme: erau boierești și arendate lui Crîstea Grigorovici, Donecă - armean, etc. Hanul lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întrebându-se furios de ce se poartă, toți atât de ciudat, intră și-l găsi acolo pe Strickland curățându-și paleta. Pe șevalet era un tablou. Strickland, îmbrăcat doar într-un pareo, ședea cu spatele la ușă, dar se întoarse când auzi tropăitul ghetelor. Se uită speriat la doctor. Fu surprins să-l vadă și bodogăni împotriva întreruperii de către intrus. Însă doctorul tresări, rămase țeapăn și se holbă la el. Nu, la asta nu se așteptase. Îl cuprinse groaza. — Ați intrat fără protocol, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de aluminiu, și pac!, la cuptor, îi ieșea teribil friptura asta, nu mai mirosea carnea a oaie deloc. Loredana e îmbrăcată domestic și fără nici o ostentație, pantaloni din stofă subțire și un tricou. Cezarina e în blugi cu talia lăsată, ghete aproape militărești, cu șireturile desfăcute, că așa se poartă în anul acesta, tricou negru, foarte decoltat. Fetele sunt născute în același an, 1968, dar Cezarina arată mai bine, nu e trecută deloc, e tipul de femeie-copil, fragedă până târziu, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
haine civile ar fi putut să treacă drept o fată de 20 de ani, dar, cu cele două codițe ale ei, îmbrăcată cu fusta lungă bleumarin, cămașa albă, jacheta din piele maro a BdM - Liga Fetelor Germane - și încălțată cu ghetele solide, am bănuit că nu avea mai mult de 16 ani. — O să mă uit să văd ce pot găsi, i-am zis pe jumătate amuzat de atitudinea ei de persoană adultă, care părea să confirme ceea ce se auzea uneori despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
arată, Și sângele-i cum fierbe umplându-se de ape De-a voastră gură dulce când caută să scape; Că, cine-n lume oare, când nu face prezență, Îl cată-n disperare la morgă sau urgență(?!) Ca-n zori, fără de ghete, palton sau fără bască, S-apară cu buchete de Panciu sau Fetească(!) Și cin’ l-ar mai păzi, de n-ați fi voi de strajă, Să cadă,-n noapte, zi, la altele în mreajă, Sau cin’ l-ar îmbrăca, frumos
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului moș Nicolae: ghete pline cu daruri și nuielușa! x cu urechi bulbucate gata să sară, broasca lui Basho x dacă nu alerg după fiecare zbor, nu-mi cresc aripi x Referință Bibliografică: haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul
HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364546_a_365875]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > COLINDĂ PENTRU MOȘ NICOLAE Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului COLINDĂ PENTRU MOȘ NICOLAE Nicolae, Nicolae, moș mitraliat, Ce ne mai aduci în ghete, moș nevinovat? Ce uzine, ce spitale, blocuri, ce lumini Să îți răstignim, moșnege, dragostea în spini? Nicolae, Nicolae, moș preaîncolțit, Ca pe porc, vine Crăciunul, să îți dea cuțit - Și rămân în urmă ghete de cizmari de soi Ce au
COLINDĂ PENTRU MOŞ NICOLAE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364553_a_365882]
-
mitraliat, Ce ne mai aduci în ghete, moș nevinovat? Ce uzine, ce spitale, blocuri, ce lumini Să îți răstignim, moșnege, dragostea în spini? Nicolae, Nicolae, moș preaîncolțit, Ca pe porc, vine Crăciunul, să îți dea cuțit - Și rămân în urmă ghete de cizmari de soi Ce au încălțat o țară , însă cu noroi - Nicolae, Nicolae, moș mitraliat, Ai plecat, și-ai luat cu tine viața de la stat - Și-a rămas în urmă-n ghete, fără tălpi și ață, Viața cu-amintiri
COLINDĂ PENTRU MOŞ NICOLAE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364553_a_365882]
-
îți dea cuțit - Și rămân în urmă ghete de cizmari de soi Ce au încălțat o țară , însă cu noroi - Nicolae, Nicolae, moș mitraliat, Ai plecat, și-ai luat cu tine viața de la stat - Și-a rămas în urmă-n ghete, fără tălpi și ață, Viața cu-amintiri de pâine, viața de pe piața - Nicolae, Nicolae, moș batjocorit, Vinovat ești, Nicolae, că nu ai murit - Tot mai bântui pe planetă, pe la creditori, S-achiți țării, datoria, și apoi să mori - Nicolae, Nicolae
COLINDĂ PENTRU MOŞ NICOLAE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364553_a_365882]
-
datoria, și apoi să mori - Nicolae, Nicolae, moș analfabet, Pe planeta de gunoaie, tu erai Poet - Și cu saci de mâna-a doua, de zaharicale, Încălțai fără zgârcenie, talpa țării tale - Nicolae, Nicolae, moș vitriolat, Ce ne mai aduci în ghete, ce decret de stat? Ce programe, și ce fapte, că ai copii mulți, Și-au rămas și fără carte, flămânzi și desculți - Nicolae, Nicolae, moș ciumat și rău, Ce-o fi fost, nebun și-n moarte, și pe capul tău
COLINDĂ PENTRU MOŞ NICOLAE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364553_a_365882]
-
înviat, Cântă internaționala limbii de la sat - Că ai fost și tu, țărane, moșule de soi, Doar un drept al țării tale, țara de apoi - Nicolae, Nicolae, mort, dar vrednic ești Să ne bâlbâi despre mame, și copii, povești - Și în ghetele curate, să ne pui, în dar, Câte-un loc de muncă, frate, și-un abecedar - Nicolae, Nicolae, și ți-aș mai ura Dar nu-i țara poftei tale, ci a altora - Măcar, moșule, din ceruri, să ne pomenești - Căci de
COLINDĂ PENTRU MOŞ NICOLAE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364553_a_365882]
-
margini alte două sacoșe mai mici, o sticlă goală și o bucată de pâine. Și-a pus pe ea pardesiul pe care-l primisese de pomană săptămâna trecută de la o vecină cu suflet mare, și-a vârât picioarele desculțe în ghetele ponosite și a pus mâna pe clanță. “Cam cald cu ele, dar altceva nu am...”, își spuse, aruncând o ultimă privire asupra încălțărilor ei prăfuite. Se mișca greoi, puțin adusă de spate, având un pas nesigur.Parcă nicicând nu-i
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
dură se așternu pe bulevard. Câteva mașini din spate încetiniră și cineva începu să țipe. Un bărbat scoase repede telefonul mobil și formă 112. Circulația fu întreruptă și toată lumea aștepta ambulanța. Sofica zăcea într-o baltă de sânge cu o gheată scoasă din picior, într-o poziție de-a dreptul ciudată. Avea ochii deschiși și privea opac spre biserica unde se ducea în fiecare zi la cerșit. - A murit!, spuse cineva apropiindu-se de trupul inert. Câțiva trecători își făcură cruce
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
Nu voiam jucăriuță Doar o pungă cu bomboane Și-am găsit o cutiuță La gunoi, între cartoane Și am pus-o, cum tu știi Lângă ușă... la perete S-o găsești când ai să vii Că eu Moșule n-am ghete Referință Bibliografică: Pentru Moș Nicolae / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1071, Anul III, 06 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PENTRU MOŞ NICOLAE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363046_a_364375]
-
să nu. A fost sufleor la Teatru. Un tânăr cu părul lung și cu mustățile rase. Interlocutor: Așa se purta? Actriță: Da. La Cernăuți în Bucovina, a avut haz...Eu eram în trupa lui Pascaly. Eminescu, sufleorul, umbla cu niște ghete rupte, în niște haine..vai de lume. L-a observat Pascaly, directorul. I-a văzut ghetele rupte: Să-ți cumperi altele. Și i-a dat 50 de lei. Să-mi vii diseară cu haine și ghete noi! Când se întoarse
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
Interlocutor: Așa se purta? Actriță: Da. La Cernăuți în Bucovina, a avut haz...Eu eram în trupa lui Pascaly. Eminescu, sufleorul, umbla cu niște ghete rupte, în niște haine..vai de lume. L-a observat Pascaly, directorul. I-a văzut ghetele rupte: Să-ți cumperi altele. Și i-a dat 50 de lei. Să-mi vii diseară cu haine și ghete noi! Când se întoarse seara Eminescu, Pascaly îl luă la scut: Ai cumpărat ghete și haine? Unde sunt? Poetul îi
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
sufleorul, umbla cu niște ghete rupte, în niște haine..vai de lume. L-a observat Pascaly, directorul. I-a văzut ghetele rupte: Să-ți cumperi altele. Și i-a dat 50 de lei. Să-mi vii diseară cu haine și ghete noi! Când se întoarse seara Eminescu, Pascaly îl luă la scut: Ai cumpărat ghete și haine? Unde sunt? Poetul îi arătă operele complete ale lui Goethe și Heine: Uite-le. Astea sunt! 3. La CafeneauaOteteleșteanu „La Cafeneaua Oteteleșteanu din București
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
observat Pascaly, directorul. I-a văzut ghetele rupte: Să-ți cumperi altele. Și i-a dat 50 de lei. Să-mi vii diseară cu haine și ghete noi! Când se întoarse seara Eminescu, Pascaly îl luă la scut: Ai cumpărat ghete și haine? Unde sunt? Poetul îi arătă operele complete ale lui Goethe și Heine: Uite-le. Astea sunt! 3. La CafeneauaOteteleșteanu „La Cafeneaua Oteteleșteanu din București venea multă lume: samsari, dar și poeți, actori, pictori, muzicanți. Venea adesea și Eminescu
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]