1,235 matches
-
familia noastră, adică părinții mei, au făcut o excursie la Târgu-Mureș și le-a plăcut foarte mult la Târgu-Mureș - și În ’46 am venit Încoace. Până la urmă l-ați convins și pe tatăl dumneavoastră? Da, a venit și el. În ghetouri religia a avut vreun rol pentru deportați? Cei evlavioși se rugau, ceilalți nu. Dacă vă mai amintiți ceva important... Eu v-am spus povestea mea: acolo am Împlinit 15 ani - eram fată mare. V-ați Împrietenit cu cineva de vârsta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la Tivliv. La Tivliv ne-a luat În primire un locotenent care ne-a spus: „Case nu aveți, că au fost distruse de război. Vedeți cum vă aranjați, dar să știți, noi nu vă facem nimic, dar dacă ieșiți În afara ghetoului vă Împușcăm, că sunteți În afara legii. Exact ca și câinii: dacă Împușc un câine nu se Întâmplă nimic - așa și cu voi”. Ghetoul nu era Îngrădit cu sârmă ghimpată, nimic, dar numai În jurul orășelului puteam să ne plimbăm. Și ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
război. Vedeți cum vă aranjați, dar să știți, noi nu vă facem nimic, dar dacă ieșiți În afara ghetoului vă Împușcăm, că sunteți În afara legii. Exact ca și câinii: dacă Împușc un câine nu se Întâmplă nimic - așa și cu voi”. Ghetoul nu era Îngrădit cu sârmă ghimpată, nimic, dar numai În jurul orășelului puteam să ne plimbăm. Și ne-au băgat Într-o cameră mare, pe la 10 - În luna octombrie era deja Întuneric -, și am stat acolo până dimineața. Dimineața ne-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de ce vrei, iar pe mine abia mă mai țin puterile. Eu mă duc acolo și Îmi ofer serviciile”. El se pricepea să facă săpun, se pricepea la chestii de astea. „Băi, cum te duci, că n-ai voie să părăsești ghetoul că te Împușcă” - „Mă Împușcă - mă Împușcă, ce să fac?”. Mama plângea, și-au luat rămas-bun, tata dis-de-dimineață a plecat singur spre pădure, spre Peșciana, iar o săptămână de zile n-am știut nimic de el. Ei, l-au prins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
voiam - dar dacă făceam un pas mai Încolo ne Împușcau imediat. Tatăl meu, știind foarte bine și ucraineana, și germana, și româna, a fost unul din cei trei translatori care s-au dus și când a fost de mers În afara ghetoului și a vorbit și cu oamenii de acolo, și nemți, dar În general la noi În ghetou au comandat românii și ucrainenii. Știu asta sută la sută fiindcă vizavi de noi a fost patrula și dacă trecea cineva imediat trăgeau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
formeze convoaie care urmau să meargă pe jos În interiorul Ucrainei. Nu știu prin ce mijloace, tata a făcut ca noi să ne ascundem la o familie de evrei localnici și În felul acesta am rămas la Moghilev, locuind ulterior În ghetoul din oraș. Însă cei care au fost duși spre Bug nu s-au mai Întors niciodată. Cum a fost viața În ghetoul din Moghilev? A Început o viață fără ca mijloacele de existență să fie asigurate În vreun fel oarecare. Singurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ascundem la o familie de evrei localnici și În felul acesta am rămas la Moghilev, locuind ulterior În ghetoul din oraș. Însă cei care au fost duși spre Bug nu s-au mai Întors niciodată. Cum a fost viața În ghetoul din Moghilev? A Început o viață fără ca mijloacele de existență să fie asigurate În vreun fel oarecare. Singurul mod de a-ți procura cât de cât niște alimente a fost schimbul de haine pentru cartofi, făină de porumb, atât cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
obținut de tata În schimbul nu știu cărui obiect și din care mama fierbea câte o mână-două pentru toți. Sigur că după 62 de ani este greu să-ți amintești tot felul de amănunte. Ce-a Însemnat pentru dumneavoastră acea perioadă petrecută În ghetourile din Transnistria? - Transnistria a Însemnat foame, frig, păduchi, boli și moarte. Din cauza mizeriei În care se trăia a apărut tifosul exantematic. Tatăl meu a contractat această boală. Timp de 14 zile, având febră foarte mare, a delirat, dar a supraviețuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
jandarmi s-au aflat și rabinul Mark* Împreună cu fiul său. Eram cu toții din ce În ce mai Înspăimântați. Care au fost interdicțiile impuse de puterea de atunci? Am fost obligați să purtăm steaua galbenă, apoi a venit ordinul de a ne muta În perimetrul ghetoului. Aici circulau tot felul de zvonuri, tot mai alarmante, mai ales despre deportări. Părinții au aflat că există o posibilitate de a obține o autorizație care ne-ar permite să rămânem la Cernăuți, eliberată de minunatul primar Popovici, omul care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de mine și le-a transmis mesajul că voi face tot posibilul să-i aduc Înapoi. Împreună cu soțul meu ne-am gândit la o multitudine de posibilități, dar nimic nu era realizabil. Din nou am Îndrăznit să mă aventurez În afara ghetoului și am avut curajul să ajung la jandarmerie, unde am reușit să intru În audiență la un maior. I-am povestit ce li s-a Întâmplat părinților mei și cred că am reușit să-l impresionez prin lacrimile mele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
s-au Împlinit 60 de ani de când au murit bunicii mei. Noi n-aveam voie să stăm prea mult În Moghilău, nu ne lăsau să stăm acolo:erau și soldați români, soldați germani și ne trimiteau În lagăre și-n ghetouri. Tot prin cunoștințe și cu bani, Împreună cu alte câteva familii, am dat bani și ne-au băgat Într-o mașină nemțească Închisă, ne-au promis că ne vor duce Într-o localitate unde să putem și munci, că exista o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe urmă am aflat că era dintre cei care luptau Împotriva nemților, adică era mai mult ascuns. Era partizan. Da. Dar Îl mai vedeam din când În când. Prin această familie ni s-a dat voie să ne mutăm În afara ghetoului. Și acolo la Început am plătit, dar mai apoi le-am Învățat copiii, i-am ajutat la muncă pe câmp, și n-am mai plătit. Ne-au dat și mâncare, au fost oameni extraordinari. Nu-i voie să-i uiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În fine, pe urmă m-am liniștit, mi-a dat o bucată de pâine, o bucată de brânză și a zis: „Dacă mai poți, mai vino pe aici”. Și m-am dus, m-am strecurat tot pe acolo, prin spatele ghetoului, pe sub sârma ghimpată. A fost mare lucru. M-au certat părinții, să nu mă mai duc, că dacă mă prinde, știi? În fine, după câteva zile m-am dus din nou. M-am dus direct la ea. Era deja toamna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ai grijă ca de tine - că dacă aflu că pățesc ceva ai Încurcat-o”. N-am pățit nimic. Ne-a dat altă locuință, că aia deja se ocupase. El pe urmă a plecat pe front, iar noi am rămas În ghetoul ăla al românilor. Eu am continuat să mă duc cu vaca la păscut. Oricum, aveam cât de cât mâncarea asigurată, părinții mei erau la lucru și pentru treaba asta primeau mâncare În plus, ne obișnuisem deja, am zis că asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Au venit și ne-au luat jandarmii. Noi coboram cu niște rucsacuri În spate, și ne-au zis să nu luăm multe cu noi, că vom merge pe jos. Ne-au băgat În niște trenuri de vite. — Dar din perioada ghetoului din Cernăuți vă amintiți ceva? — Nu prea multe, ne-au ținut două săptămâni acolo, nu prea țin minte. — Ce vârstă aveați atunci? — Aveam 9 ani. Știu că ne-au pus steaua și ne-au scos din casă. Ce-am făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
bineînțeles, o Înțeleg mai puțin, dar oamenii maturi vedeau că lucrurile sunt foarte complicate... Cum decurgea o zi tipică În colonie? Te sculai dimineața, dacă aveai ceva de-ale gurii luai, dacă nu - stăteai, te gândeai... Puteai să ieși În ghetoul ăla, dacă voiai, te mai Întâlneai cu o fetiță și mai stăteai de vorbă, veneai acasă la prânz, dacă aveai ce să mănânci mâncai, dacă erai la lucru veneai seara - erai toată ziua la lucru și era și departe... Pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
legea aceea, cum se chema, românizarea. Ei, atunci au fost confiscate bunurile evreiești, pe urmă a fost o lege cum că evreii n-aveau voie să locuiască la țară: pe toți evreii de la sate i-au adus la orașe, În ghetouri... Tatăl meu era dintr-un sat, Bălăceana se numea, unde era o comunitate evreiască destul de măricică și i-au gonit din acel sat și i-au adus la Suceava... — La Suceava unde au stat? — Fiecare unde putea. Nu li s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vreo 20-25 km de Moghilău... Ați plecat pe jos? — Pe jos. Cred că tata a mai angajat o căruță câțiva kilometri, dar, În rest, cam pe jos. În câteva zile am ajuns la Djurin. Djurinul era Împărțit: orășelul evreiesc era ghetoul, iar partea de jos aparținea ucrainenilor și jandarmeriei române... Am ajuns În partea de jos, unde nu era ghetoul, și trebuia până seara să părăsim acele locuri unde nu era voie să stai, că altfel te Împușca... Și tata și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
câțiva kilometri, dar, În rest, cam pe jos. În câteva zile am ajuns la Djurin. Djurinul era Împărțit: orășelul evreiesc era ghetoul, iar partea de jos aparținea ucrainenilor și jandarmeriei române... Am ajuns În partea de jos, unde nu era ghetoul, și trebuia până seara să părăsim acele locuri unde nu era voie să stai, că altfel te Împușca... Și tata și cu soră-sa au plecat până În orășel și au reușit să convingă o proprietăreasă, care avea casa jumătate bombardată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
eu aveam 8 ani, restul erau mai mari - și adunam surcele, vara fructe, că În cimitir mai găseai, dar cimitirul nu mai era În ghetou... Îndrăzneala noastră era necugetată, ceea ce făceam, Însă copiii nu-și dădeau seama de urmări. — Granițele ghetoului erau păzite de jandarmi? — Da, erau păzite de jandarmi. Îi vedeam... era o colină și din casa noastră vedeam că păzeau călare jandarmii. Una dintre problemele cele mai importante era apa de băut: se afla cam la un kilometru de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o colină și din casa noastră vedeam că păzeau călare jandarmii. Una dintre problemele cele mai importante era apa de băut: se afla cam la un kilometru de casele noastre, dar și pârăiașul, și fântâna cu apă potabilă erau În afara ghetoului - și uneori se dădea voie să se ia apă, alteori nu... Nici localnicii nu aveau voie să ia apă? — Nu, nu trebuia să cobori tot dealul ca să ajungi la fântână după apă. Erau niște... coromâsle se numeau, care țineau două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se Întâmplă cu fiecare găină din curte, cu pasărea mea, cu pisica. Astea erau preocupările mele, să le găsesc lor un adăpost bun. Eu mă refeream la faptul că, spre exemplu, la Cernăuți oamenii au fost mai Întâi strânși În ghetouri... Cernăuțiul a avut o situație complet diferită: acolo, În ghetou s-a stat nu două zile, ci mai mult timp, iar unii oameni nici nu au mai fost deportați de acolo și au făcut războiul În ghetou, pentru că au fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Moghilev, tot așa, pe drumuri ascunse, am evitat orice fel de Întâlnire cu orice fel de autorități și am ajuns acolo: era un haos fantastic, că ne-am dat de acum seama despre ce era vorba... Încă nu se instituise ghetoul, cred că la sfârșitul lui ianuarie am ajuns acolo, după care eu m-am Îmbolnăvit de tifos exantematic... Imediat? Imediat ce am sosit la Moghilev, cred că după o lună, că era deja primăvara... Unde v-ați cazat? Am stat Într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Își lua de la gură ca să-mi mai dea mie ceva, ca să mă refac - foarte greu m-am refăcut... Ei, după ce am ieșit și din această chestiune, nu v-aș putea spune cum, ce au făcut părinții, dar s-a instituit ghetoul la Moghilev (nu v-aș putea spune exact la ce dată), și o dată cu instituirea ghetoului i-au deportat pe localnici din Moghilev - adică localnicii evrei au fost duși spre Bug, iar pe noi ne-au Încercuit În ghetou. Țin minte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
m-am refăcut... Ei, după ce am ieșit și din această chestiune, nu v-aș putea spune cum, ce au făcut părinții, dar s-a instituit ghetoul la Moghilev (nu v-aș putea spune exact la ce dată), și o dată cu instituirea ghetoului i-au deportat pe localnici din Moghilev - adică localnicii evrei au fost duși spre Bug, iar pe noi ne-au Încercuit În ghetou. Țin minte și acum: ne-au făcut o serie de străzi și am ajuns Într-o casă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]