590 matches
-
a populației franceze; aducerea ei la un număr de 12 milioane de persoane i-ar fi de-ajuns lui Bô, un medic care adaugă cu simplitate: "Vom ucide restul". A suprima o treime din populație, spune Antonelli sau a instala ghilotina în permanență în toată Republica, căci pentru Guffroy, în Franța 5 milioane de locuitori va fi suficient. Cu toate acestea, viitorul Franței nu a fost tributar acestor vise însîngerate, chiar dacă mai tîrziu, mult mai tîrziu, alți vizionari vor lua în
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Amestecă o o bucată mare de carne cu opium, aruncând-o câinelui Goliat. Așteaptă. După câteva minute câinele dormea dus. Se avântă în interiorul piramidei, dar nici nu făcu doi pași și de sus căzu vertiginos cuțitul de piatră al unei ghilotine. Se aruncă fulgerător înainte. Pericolul trecu. Inima-i palpita zgomotos. Mergea mai departe, când auzi un huruit asurzitor. O placă enormă se mișca în fața sa, descoperind neantul fără de sfârșit al unui abis monstruos de unde ieșeau flăcări de foc roșii-portocalii. Mai
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
așa părea, sau gata să adoarmă. Sau leșinase, murise, cu acest rictus oribil pe față... și el lovi, nestăpânit, cu capacul metalic al sticlei în cristalul mesei. O lucire dementă îi ascuți privirea. Lovitura pornise, și ea, fulgerător, ca o ghilotină. Regreta... încercase imediat să tulbure, cumva, mișcarea. Ca și cum ar fi căutat sticla cu băutură. O și ridică, de data asta, fără nici o intenție de a se feri, spre buzele pline și scurte, aplecând-o mult, golind încă un sfert. Se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
îngăduință față de banalitate, cufundarea până la anihilare în foiala detaliilor, îngropat în ele. — Doriți ceva ? auzi, ca dintr-o oală în clocot, în spatele ghișeului. — A, da, aș vrea... dați-mi un bilet. Și se apleacă mult, vârând aproape capul prin gura ghilotinei, să vadă chipul. Casierița depune pe un raft, în spate, felia, în care rămâne curbura dinților ei mari și ascuțiți, cercul de salam se rostogolește. Se apleacă, ridică semiluna de parizer roz. Mâini lungi și zdravene, bălăbănindu-se în marginea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
În politică, consensul total poate fi catastrofal. Guvernanții împart linguri și după ce se termină ciorba. Există politicieni care se poartă cu artiștii ca niște iluștri șefi de grajd. Viața politică exultă îndeosebi prin orgasme electorale. Contextul lumii este din ce în ce mai cacofonic. Ghilotina este cea mai simplă doctrină de guvernare. Salvarea lumii ar trebui să vină din partea minorității ... gânditoare. Scopul comunismului a fost să transforme lumea în popoare de sperjuri și delatori. Plăcerea politicienilor e să-și transforme biografia într-un perpetuu streaptease
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
proaspăt. La bătrânețe, trebuie să tragi un pui de somn și după ce ascuți un creion. Pentru foarte mulți oameni timpul e gol. Precum interiorul statuilor. Unele creații artistice vin pe lume cu un jgheab special în care urmează să cadă ghilotina timpului. Fără un depozit de amintiri picante, bătrânețea este năclăită de frig și de igrasie. Cotropitorii stăpânesc spațiul, dar nu pot controla timpul. Prezentul se zbate între memorie și speranță. Clipele trăite intens se constituie în viitoare amintiri. Omul contemporan
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Artiștii poartă aprecierile criticilor importanți ca pe niște decorații. Singurătatea poeților este înnobilată cu stropi de iremediabil. Cel mai păgubos divorț care se conturează este cel dintre emoție și artă. Poetul autentic e un soi de clovn metafizic. În artă, ghilotina este sinonimă cu uitarea. Metafizica poate fi armătura care asigură artei durata. Polemica literară trebuie să fie scrimă intelectuală, nu linșaj. Arta autentică trezește în receptor sublimul sentiment al agorei. Mai este arta contemporană un reflex al eternității ? Artistul iradiază
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
criticii de artă nu procedează altfel. Furia este temperatura la care logica se sleiește. Tranșarea oamenilor pe generații o face spiritul, nu vârsta. Imprudent, m-am blamat cândva. Și de atunci, toți neghiobii mă citează. Prelungită excesiv, incertitudinea poate deveni ghilotina. Orice emigrant tembel simte nevoia să arunce, din când în când, câte un scuipat spre ținuturile de baștină. Cauzele sunt întotdeauna îmbârligate. Din propria-ne conștiință nu ne putem exmatricula decât singuri. Toate creierele sunt fosforescente. La incandescența ajung doar
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
plac. Unui pierdant Ești un pierdant nefericit Numai de ghinioane urmărit. Tot ce e mai rău ți s-a-ntâmplat, Ai rămas singur și neajutorat. Ziaristul Cu pixul transformat în iatagan, Scotocește noul în cotidian Și, folosind cuvântul ca pe ghilotină, Scoate adevărul la lumină. Nu cred Nu cred în prieteniile interesate, Nici în cele, artistic, regizate; Nu cred în ura afișată Dar mi-e teamă de cea abil mascată; Nu cred în jurăminte false, Nici în promisiunile frumoase; Nu cred
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
fiindcă ai mei nu-mi dădeau bani pentru motorașe, tranzistori și alte lucruri mai complicate. Așa că m-am apucat să-l construiesc și-am pierdut cu asta o zi întreagă de vacanță mare. La sfârșit arăta ca un fel de ghilotină: un panou pe care putea glisa, trasă în jos cu diverse viteze, o fereastră dreptunghiulară de carton. Pe panou era lipită o coloană de text (erau vreo patru din care aveai de ales: o cronică la un film, un articol
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
vie, fără nici o milă și fără să se lase impresionați de nimic. Nume cât se poate de sonore, ca Blandiana, Breban, Liiceanu, Fănuș Neagu etc. (nu am aici deloc în vedere valoarea lor reală) au fost trimise, pe rând, la ghilotină, pe când obscurul Club al celor opt din Iași (ca să dau doar un exemplu) a fost elogiat cum n-ar fi sperat el niciodată. Și tot așa, număr de număr, încît în curând domolul și pântecosul galion al revistei (dar lentoarea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
exemplar este cel construit de arhitectul Sir Edwin Lutyens în 1920, care poate fi văzut la castelul Windsor; înalt de 2,34 m, el este o copie la scara de 1-12 a unei reședințe în stil Georgian, cu ferestre "în ghilotină" (sash windows), cu uși prevăzute cu încuietori care chiar funcționează, cu pardoseli de marmură sau parchet, dotată cu piese de mobilier Chippendale și Queen Anne, și cu tablouri executate de cunoscuți pictori contemporani atîrnînd pe pereții camerelor. Regina Mary, care
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și apoi Într-o curte mică, pavată, În centrul căreia se Înălța ghilotina. Este un obiect Înfricoșător la vedere și Întotdeauna mă face să simt fiori reci pe șira spinării când o văd din nou. De când venise Partidul la putere, ghilotina avusese parte de ceva acțiune și chiar și În acel moment era testată, fără Îndoială În așteptarea celor câteva execuții care erau afișate pe poartă ca fiind programate În zorii zilei următoare. Gardianul m-a condus dincolo de o ușă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
particular, așa cum ți-a zis și omul ăla. Dar mă doare maxilarul și, dacă nu-mi răspunzi la toate Întrebările, numele tău e cel pe care tipii de la Alex Îl vor scoate din pălărie pentru a face excursia până la lama ghilotinei drept pedeapsă pentru omorul de la pensiunea Tillessen. Bock Înțepeni pe scaun. — Și dacă te miști de pe scaunul ăla, să te ții, că o să-ți rup gâtul ăla nenorocit. Am tras un scaun și mi-am pus un picior pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
că el a scăpat. — L-au tras pe sfoară pe Red? Nimeni nu e atât de prost Încât să facă așa ceva. — Tu ești ciripitor, nu-i așa? — Când am fost la Închisoare, la Tegel, am văzut mulți oameni murind pe ghilotina aia, zise el Încetișor. Mai repede Îmi Încerc norocul cu Red. Când mor, vreau să mor alcătuit dintr-o singură bucată. — Spune-mi mai multe despre spargere. — „Doar forțezi un seif“, ne-a spus Red. Floare la ureche pentru cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
sacrificii sau după finalul crud din jocul de pelotă. ― Și să nu cumva să credeți că un mexican se simte jignit dacă-i vorbiți de cruzime, ne-a avertizat dr. Huerta zâmbind. Avea dreptate, mă gândesc acum. A vorbi despre ghilotină înseamnă, oare, a-i ofensa pe francezi? Ar trebui englezii să se rușineze de crimele sângeroase din tragediile lui Shakespeare sau grecii să retragă din librării Apărarea lui Socrate? spre Valladolid După-amiaza pe o șosea goală. Autobuzul care gonește. Enrique
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
lui Cortes: Niciodată în viața mea n-am văzut ceva care să mă tulbure atât ca aceste admirabile obiecte de artă". Autorul acestei mărturisiri se numea Albrecht Durer. Dincolo de acoperișul sub care stăm, lumina e ca un cuțit alb de ghilotină. Paharul de xtabentun mă așteaptă tot plin. Mai există și azi triburi care cred că beția pune omul în comunicație cu zeii, dar în acest domeniu n-am nici o șansă. Zeii nu mă pot ajuta decât să gust. Ca să nu
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
cum ai Întoarce paginile unei cărți. Deodată, se ridică iritat, merge precipitat spre ușa amfiteatrului (suntem jos, la Odobescu), o dă de perete cu violență, În fața ușii se văd două studente vorbărețe (de la noi, din fundul amfiteatrului, nu se auzeau). Ghilotina profesorului cade necruțător: „Nesimțitelor!“. E un cuvânt prea tare, ce rămâne imprimat un timp În memorie ca un corp material, foarte suspect În aerul acela rarefiat; ideile, conceptele, enunțurile abstracte s-au topit, s-au efloșat, au căpătat formă clisoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de valoare ar fi simplă: Intermezzo ratează această interesantă modalitate romanescă, Întrucât, din păcate, jurnalul lui A. nu are nici o calitate literară, el putând interesa doar ca document psihologic și ca formă de veleitarism literar (orice jurnal publicat cade În ghilotina judecății estetice ca fiind publicat tocmai Întru o atare valorizare). Dar apare aici o problemă. Nu A. Își publică jurnalul, ci Marin Mincu i-l folosește Într-o construcție care se autointitulează „roman“. Are În acest caz documentul o expresivitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
intra de acum Înainte Într-o perpetuă, eternă confidențialitate. Căci ea, cu adevărat nu va ști niciodată. Condiția umană? Tu paznic de tramvaie al unui depou, Într-un București masacrat de mizerie și Întuneric, un oraș parcă În așteptarea unei ghilotine. Tu În el. În tine, o iubire nemărturisită. În iubire, Gaetana, o fată blândă, o fată neștiută de undeva din Ardeal. Mâine va trece pe la tine și inocent veți petrece Împreună Paștele, alături de prieteni și foști colegi. Pe masă ouăle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
să ne urmărească agitându-ne înainte și înapoi ca niște boxeri care boxează în gol și, sincer, cred că inima lui Harry ar fi fost mai puțin solicitată dacă l-ar fi privit pe Mark ținându-mi capul sub lama ghilotinei decât să fie nevoit să asiste la toată scena asta. Lisa ne urmărea peste tot, împiedicându-ne să punem la punct o strategie. Asta însemna că eram nevoiți să improvizăm, iar noi eram exclusiv cititori de scenarii. Deci de ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mai asculte, dar Burgess schimbă subiectul. Este aproape miezul nopții și, la propunerea lui, se strecoară toți până În salon (dna James s-a dus la culcare și asistenta moțăie alături de pacient, În dormitorul mare), aprind luminile și deschid ferestrele cu ghilotină ca să audă ceasurile bătând ora douăsprezece. Lămpile cu gaz de pe cheiul din Chelsea ard stins În urma restricțiilor impuse sistemului de iluminat public și vasele care se mișcă În sus și În jos pe râu nu abordează decât luminile de navigație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Îl chema Busson, dar, Într-un moment oarecare al vieții, atașase acestui nume și pe cel de Du Maurier, care aparținea unui domeniu nobiliar la care ridicase pretenții niciodată satisfăcute. Fusese nevoit să fugă În Anglia pentru a scăpa de ghilotină, dar revenise În Franța după Înfrângerea lui Napoleon. Fiul său, Louis-Mathurin, tatăl lui George, o cunoscuse pe soția sa englezoaică la Paris, unde se și căsătoriseră, deși Henry nu Înțelese niciodată cum ajunsese familia ei să locuiască acolo. George Du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
căreia crescuse iarba și care cobora abrupt către High Street. Arhitectura corpului principal era mai simplă decât a adăugirii dinspre grădină, dar foarte plăcută ochiului: locuința solidă, cinstită a unui gentleman englez, construită din cărămidă roșie, cu șapte ferestre cu ghilotină, o ușă frumoasă, În casetoane, cu un mâner minunat de alamă și trei trepte de piatră care coborau până pe trotuar. Era o casă extrem de atrăgătoare, la care râvni pe loc. Când și când Întârzia pe stradă, trăgând impertinent cu ochiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
franciscani din Canada. În ciuda plângerilor repetate făcute în gura mare, supa de griș cu lapte avea întotdeauna gust de ars. Când ușor, când temeinic, un iz care voia să rămână neuitat. După noi, erau hrăniți, cu supa matinală, bătrânii. Prin ghilotina ferestruicii care dădea spre sala de mese, călugării bucătari o împărțeau cu polonicul. Și ei vorbeau cu bătrânii ca și când ar fi trebuit să le dea de mâncare unor copii. Și, deoarece căminul Caritas de pe Rather Broich mi-a oferit, timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]