707 matches
-
Vicol M. Denis Harnagea Ț. ElenaAlina Pascaru Vict. Gabriel Ștefan Registru matricol, 230, vol.l; Costin Clit,op.cit.,p.247. XII Filologie Budan C. Simona Capră V. GianinaCorina Ciuntuc I.Daniela Darabana D. AncaNadia Dodi I.Petronela Dombrovschi Irina Maria Ghinda Ghe. lIona Adriana Goncear Dtru. Lucia Gurguță I.Adina Herghelegiu V. Ionel Iacob V. Simona Marcu M. Elenă Magdalena Matei V. Maria Magdalena Maxim N. Mariana Melinte V. Mihăiță Munteanu Ț. Tatiana Musteața V. Robert Nacu Ț. Alină Nișpan A
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Nantu Ghe.Florentin Panaite S.Oana 1997 1998 XII Matematică Fizică Agheorghiesei An.Rareș Bogdan Arsene V.IonuțCristian Avram Ghe.Florinștefan Avram N.Iustin Boboc Ghe.Marius Buznea Ghi.Daniel Ciliac Dtru.Andra Oana Crăciun I.NicuValentin Dancă I.GeorgeDaniel Ghinda Const.Iulian Dumitru Girigan L.Lucian Ciprian Grecu I.MădălinaIonela Guțu Andreea Hamza Ghe.George Liviu Iftimoaei Il.Alexandru-Teodor Luca Val.Ana Maria Marian V.Sandu Mitropolitu D.Cristina Nichifor Șt.Remus Păscu Val.Mihaela Pătrașcu D.RoxanaManuela Popov Const.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și o cutie rotundă pentru pălării - simbolul călătorului. Seara i-am servit pe cei la care stăm - dona Maria și soțul ei, un peruan mic de statură, cu pălincă și cașcaval afumat, iar ei ne-au dat un lichior de ghindă și cârnați de casă. A fost un schimb de „experiență” agreabil. Ieri (luni) am fost treziți de ropotul ploii pe care, însă, am ignorat-o. După ce am mâncat și ne-am băut cafeaua, am pornit spre Centul Cultural „Reina Sofia
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
un coleg mai norocos făcuse rost, el știa cum, de câteva grăunțe, pe care le împărțea cu duioșie tuturor celor din jur, fiecăruia câte puțină Acestea, coapte pe o tablă ruginită în pădurea prietenoasă a școlii, ori chiar, uneori, câteva ghinde prăjite pe jăratec, aflate din belșug la poalele falnicilor stejari ce ne înconjurau și (aș adăuga astăzi nostalgic) de parcă ne ocroteau, ne astâmparau foamea.Astăzi, după mai mulți ani, cele două întâlniri avute la școală, prima în 2000 și cea
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
vestigiile anotimpului recent dispărut: un măr uscat, deshidratat, o nucă. Îmi place să rătăcesc, să aspir melancolia toamnei. Ascult ritmica picurare a ploii pe frunzele cafenii și îmi place să scormonesc frunzișul cu un băț, descoperind alune, un măr chircit, ghindă, într-o zi, o vulpe roșcată își ducea, vigilentă, puiul între dinți. Într-un loc, un cioroi zburlit, preocupat, se străduia să scoată nu știu ce din rădăcinile unui stejar. Apropiindu-mă atent, alungându-l cu puterea aceea nesimțită a omului asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
al lui Lache paracliserul de la biserica Slobozia, Tache-nasu, culegător la tipografia cărților bisericești, armonist la completul de la hănișor la văraru, în orele libere. Trică dricarul, Costea al Ghețulești, Costiclici, fabricant de prinzători de sticleți, Bontaș, băiatul zărăfoaiei, antreprenor la vicleimuri, Ghindă Chioru al lui Vruse, perceptor în Flămânda, și Vivi, țiganul luat de suflet de Marin Cărbunaru, cantaragiu la uzina de gaz, și alți asemenea, trăind într-o atmosferă dezolată de boleșniță, sub regim de "jigăreală". Și Gh. D. Mugur evocă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de interior. într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
O familie londongrădeană vrea să-i facă un cadou bunicii, de ziua ei de naștere. Cumpără o găină, pe care imediat o pierde. Căutînd-o, membrii ei dau mereu peste întîmplări care de care mai nostime: o coadă la cafea cu ghindă, inși veniți cu capra în metrou, spionarea din satelit a convorbirilor individuale etc. *M-am plimbat mai bine de două ore cu profesorul I.D. Lăudat prin parc. Mi-a evocat cîțiva din oamenii mari pe care i-a cunoscut. Pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Retorica amoroasă se oglindește în parafraze, parfumul cuvintelor fiind mereu altul, tot mai nebănuit. Areal (1983) duce cu gândul la Mateiu I. Caragiale, la lumea levantină: „Ci hai cu mine-n cărțile de joc/să stăm alături doamna mea de ghindă/o pasăre veghindă-priveghindă/istorii ne va spune-n graiul oc” (Șapte unisonete). Poezia lui F. s-ar putea defini prin intertextualitate, prin glisarea între model și figura lui interpretată. Forma devine substanță, proces la care contribuie informația, luciditatea, emoția, dramatismul
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
Scu în limba românească înseamnă noblețe (iartă-mă, dragul meu clasic, că nu zic nobilitate, pentru că aici noblețea se potrivește mai bine cu boblețea); așa, scu înseamnă noblețe, adică este de o putere cu acel vestit De europenesc. G. va să zică Ghindă și A., As; așadar, G.A.-scu va să zică după limba întortochiată: Ghindă As De și după limba creștinească "As de ghindă"111. E limpede la ce fenomen social se referă Heliade Rădulescu. Scriitorii sunt oameni noi. Ei nu fac parte
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu zic nobilitate, pentru că aici noblețea se potrivește mai bine cu boblețea); așa, scu înseamnă noblețe, adică este de o putere cu acel vestit De europenesc. G. va să zică Ghindă și A., As; așadar, G.A.-scu va să zică după limba întortochiată: Ghindă As De și după limba creștinească "As de ghindă"111. E limpede la ce fenomen social se referă Heliade Rădulescu. Scriitorii sunt oameni noi. Ei nu fac parte din vechea aristocrație, ci dintr-o nouă elită. Calitățile lor nu se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
bine cu boblețea); așa, scu înseamnă noblețe, adică este de o putere cu acel vestit De europenesc. G. va să zică Ghindă și A., As; așadar, G.A.-scu va să zică după limba întortochiată: Ghindă As De și după limba creștinească "As de ghindă"111. E limpede la ce fenomen social se referă Heliade Rădulescu. Scriitorii sunt oameni noi. Ei nu fac parte din vechea aristocrație, ci dintr-o nouă elită. Calitățile lor nu se transmit ereditar, în virtutea unei continuități de sânge marcate printr-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
asemenea creștini"112. Dar trebuie să mai remarcăm aici și o altă preocupare, mai subtilă, pentru traducerea numelui. În registru pamfletar, Heliade Rădulescu speculează cam ce ar vrea să spună acronimul lui Grigore Alexandrescu și oferă două decriptări: "As de ghindă" și "Ghiță Ariciulescul". Dincolo de jocul de cuvinte, rămâne presupunerea oarecum neobișnuită că numele propriu ar trebui să însemne ceva. Heliade Rădulescu procedează la tălmăciri, ca și cum ceva din natura poeziei ar trebui să se imprime în numele poetului. "Poet al aricilor" sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
În prima partiție, pe fond albastru, se află o roată dințată ieșind, de argint. Partițiile doi și trei cuprind, în câmp de aur, câte o frunză de stejar așezată spre stânga, respectiv dreapta, terminată în partea de sus cu două ghinde. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Roata dințată semnifică caracteristica principală a localității, de oraș industrial. Frunza de stejar este elementul specific al zonei, de unde și numele localității Stejarul, în
HOTĂRÂRE nr. 1.985 din 16 noiembrie 2004 privind aprobarea stemei oraşului Plopeni, judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163394_a_164723]
-
se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie dintr-un câmp zidit de argint. În partea superioară, pe fond roșu, se află o liră de aur. În partea inferioară, pe fond roșu, se află trei ghinde înmănunchiate și două spice de grâu încrucișate, orientate dreapta - stânga, totul de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Zidul de argint amintește de vestigiile istorice descoperite pe teritoriul comunei
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
pe teritoriul comunei și care atestă existența așezării încă din perioada Imperiului Roman. Lira de aur simbolizează bogata activitate culturală din localitate, desfășurată de corul căminului cultural și al bisericii ortodoxe. Spicele de grâu arată că ocupația locuitorilor este agricultura. Ghindele exprimă bogăția silvică a zonei și potențialul turistic. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.8 Anexa 2.8 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Doclin, județul Caraș-Severin Descrierea
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, de aur. Scutul este tăiat în bandă de o fascie roșie, în care sunt plasați trei vulturași de argint. În dreapta jos și stânga sus se află câte trei ghinde cu trei frunzulițe de culoare verde, așezate tot în bandă. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Vulturașii așezați în bandă reprezintă blazonul familiei De Lorena, prin prezența în zonă a
HOTĂRÂRE nr. 1.759 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162393_a_163722]
-
o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Vulturașii așezați în bandă reprezintă blazonul familiei De Lorena, prin prezența în zonă a vestitului general Carol De Lorena, conducătorul armatei imperiale, în timpul campaniei antiotomane din anul 1684. Ghinda verde semnifică bogăția fondului forestier ce caracterizează zona. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.5 Anexa 2.5 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Turnu Ruieni, județul Caraș-Severin
HOTĂRÂRE nr. 1.759 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162393_a_163722]
-
municipiului Reșița, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema municipiului Reșița, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut cu marginile rotunjite, tăiat în bandă și în bară. În primul câmp, de azur, este o frunză de stejar cu ghinda de aur. În câmpul al doilea, de argint, un furnal roșu. În câmpul al treilea, de azur, o lira de aur. În chef, pe fond roșu, o locomotivă în culoare naturală. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint
HOTĂRÂRE nr. 1.196 din 9 octombrie 2003 privind aprobarea stemei municipiului Resita, judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153187_a_154516]
-
șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: Furnalul și locomotivă amintesc de tradiția industrială a orașului, ce s-a dezvoltat de peste două secole în jurul industriei metalurgice și la sfârșitul secolului al XIX-lea, în jurul producției de locomotive. Frunză de stejar cu ghinde exprimă bogăția silvica a zonei, potențialul turistic și perspectiva ecologică a localității. Lira este imaginea simbol a activității culturale a localității, cu tradiții și atestare documentara din anul 1869, a primei Reuniuni de cântări și lectură. Coroană murala cu șapte
HOTĂRÂRE nr. 1.196 din 9 octombrie 2003 privind aprobarea stemei municipiului Resita, judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153187_a_154516]
-
roșu, un caduceu de aur. În câmpul doi, de aur, se află o lalea roșie naturală. În câmpul trei, de azur, un vultur de aur privind spre dreapta, armat cu roșu, ținând în gheara o creangă de stejar cu trei ghinde de aur, orientate spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, cu șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: Caduceul este simbolul activităților comerciale, localitatea fiind atestata în Evul Mediu că un important centru comercial și de tranzit
HOTĂRÂRE nr. 991 din 22 august 2003 privind aprobarea stemei municipiului Pitesti, judeţul Arges. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152018_a_153347]
-
în altă parte; - Drojdie de struguri: 2308.00.11 -- Având titru alcoolic total de maximum 4,3 % mas și un conținut în - 45.5 materie uscată de minimum 40 % din greutate 2308.00.19 -- Altele - 45.5 2308.00.40 - Ghinde de stejar și castane de India; drojdii de fructe, altele decât cele - 45.5 de struguri 2308.00.90 - Altele - 45.5 23.09 Preparate de tipul celor folosite pentru hrană animalelor: 2309.10 - Alimente pentru câini sau pisici, condiționate
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor. ... (2) Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea gândacilor defoliatori prevăzuți la alin. (1) se fac potrivit prevederilor art. 19 alin. (1). ... 1.2.3. Insecte care vătăma fructificațiile Articolul 21 (1) Depistarea trombarului ghindei - Balaninus glandinum și a omidei ghindei - Laspeyresia splendana se face toamna, după ghinda vătămată căzută prematur pe sol. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice și chimice
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
pădurilor. ... (2) Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea gândacilor defoliatori prevăzuți la alin. (1) se fac potrivit prevederilor art. 19 alin. (1). ... 1.2.3. Insecte care vătăma fructificațiile Articolul 21 (1) Depistarea trombarului ghindei - Balaninus glandinum și a omidei ghindei - Laspeyresia splendana se face toamna, după ghinda vătămată căzută prematur pe sol. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice și chimice. Articolul 22 Depistarea trombarului semințelor de
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]