9,430 matches
-
80% în planurile cadru de la nivelul învățământului obligatoriu și de 70% în cele de la nivelul liceului. (Considerăm că se impune reformularea textului, astfel: „În cadrul Curriculumului național, disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru pentru nivelurile preșcolar, primar și gimnazial obligatoriu și de 70% în cele de la nivel liceal”. Modificarea se impune cu atât mai mult cu cât învățământul obligatoriu va cuprinde și nivelul liceal, potrivit prezentei legi. (4 În cadrul Curriculumului național, disciplinele opționale au o pondere de 20% în
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în cele pentru liceu. (Pentru identitate de rațiune cu argumentele de la alin. (3, considerăm că se impune reformularea textului, astfel: „În cadrul Curriculumului național, disciplinele și activitățile opționale au o pondere de 20% în planurile cadru pentru nivelurile preșcolar, primar și gimnazial obligatoriu și de 30% în cele de la nivel liceal”. (5 Pentru fiecare disciplină și domeniu de studiu, programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
constituie echipe multidisciplinare de intervenție timpurie, menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea și asistența precoce corespunzătoare a celor cu cerințe educaționale speciale sau cu risc în dezvoltarea competențelor personale. Art. 68 (1 Curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe 8 domenii de competențe-cheie care determină profilul de formare a elevului: Se impune înlocuirea termenului „învățământul” cu termenul „nivelurile”, pentru unitate de reglementare și corectă exprimare. a competențe de comunicare în limba română și în limba maternă
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
să înveți. (2 Educația fizică și sportul în învățământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învățământ. (3Disciplina Tehnologia informației și comunicării constituie o disciplină opțională pentru elevii din clasele I-IV și este disciplină obligatorie în învățământul gimnazial și liceal. Pentru corectitudinea textului, considerăm că se impune reformularea acestuia, astfel: „Disciplina Tehnologia informației și comunicării constituie o disciplină opțională pentru elevii de la nivelul primar și este disciplină cuprinsă în trunchiul comun al planurilor de învățământ la nivelul gimnazial
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
gimnazial și liceal. Pentru corectitudinea textului, considerăm că se impune reformularea acestuia, astfel: „Disciplina Tehnologia informației și comunicării constituie o disciplină opțională pentru elevii de la nivelul primar și este disciplină cuprinsă în trunchiul comun al planurilor de învățământ la nivelul gimnazial și la cel liceal.” (4 Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmărește dezvoltarea fizică, socioemoțională, cognitivă a limbajului și comunicării, precum și dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în învățare, asigurând totodată punțile către dezvoltarea celor 8 competențe-cheie. (Opinăm că se impune înlocuirea termenului
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de învățare ale elevilor. Rezultatele evaluării și planurile individualizate se comunică părinților elevilor și constituie documente din portofoliul educațional al elevului. Se impune înlocuirea termenului „școală” care se identifică, de regulă, cu denumirea unităților de învățământ cu nivel primar și gimnazial, cu sintagma „unitate de învățământ”; în egală măsură, în cadrul tezei a II-a se înlocuiește sintagma „rezultatele evaluărilor” cu sintagma „rezultatele evaluării”, pentru menținerea unei exprimări unitare în cadrul alineatului. În plus, se impune aceeași modificare ca la alineatul precedent: „...în
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
o probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în timpul anului; f o probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, susținută în timpul anului. (6 Rezultatele evaluării naționale se înscriu în portofoliul educațional al elevului. Art. 75 (1Absolvenții învățământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire, parte a portofoliului educațional, și foaia matricolă, parte a portofoliului educațional. (Pentru unitate de reglementare, se impune înlocuirea termenului „învățământului” cu termenul „nivelului”; se impune reformularea textului, după cum urmează: „...diploma de absolvire, însoțită de foaia matricolă
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
a portofoliului educațional, și foaia matricolă, parte a portofoliului educațional. (Pentru unitate de reglementare, se impune înlocuirea termenului „învățământului” cu termenul „nivelului”; se impune reformularea textului, după cum urmează: „...diploma de absolvire, însoțită de foaia matricolă”. (2 Continuarea studiilor din învățământul gimnazial în învățământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere și de orientare școlară și profesională. Numărul de locuri alocate clasei a X-a este cel puțin egal cu cel al absolvenților clasei a IX-a. Art. 76 (1
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de învățământ decât cele din care provin elevii care susțin probele scrise ale examenului național de bacalaureat. (11Rezultatele examenului național de bacalaureat se fac publice prin afișare. NOT: Având în vedere importanța deosebită a acestei secțiuni, concretizată în finalizarea nivelului gimnazial, admiterea la nivelul liceal, precum și organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat, din considerente de tehnică legislativă și de logică a reglementării, pentru o înțelegere corectă a întregului text, reformularea integrală a art. 75 - 78, după cum urmează: „ART. 75 (1 Absolvenții
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
public; Pentru corectitudinea textului, având în vedere punctuația folosită, se impun înlocuirea semnului „ . ” cu „;” și eliminarea majusculei de la teza a II-a. j aprobă, la propunerea consiliului local sau a consiliilor județene, înființarea unităților pentru educație timpurie, învățământ primar și gimnazial; Apreciem că sunt necesare folosirea pluralului „consiliilor locale”, precum și reformularea părții finale a textului, astfel: „... înființarea unităților de învățământ de stat cu nivel antepreșcolar, preșcolar, primar și gimnazial”. k aplică politicile educaționale naționale la nivel județean, respectiv al municipiului București
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
sau a consiliilor județene, înființarea unităților pentru educație timpurie, învățământ primar și gimnazial; Apreciem că sunt necesare folosirea pluralului „consiliilor locale”, precum și reformularea părții finale a textului, astfel: „... înființarea unităților de învățământ de stat cu nivel antepreșcolar, preșcolar, primar și gimnazial”. k aplică politicile educaționale naționale la nivel județean, respectiv al municipiului București; (Pentru unitate de reglementare, se impune înlocuirea sintagmei „politicilor educaționale naționale” cu „politicilor naționale în domeniul învățământului”. l acordă consiliere și asistență unităților și instituțiilor de învățământ în
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de părinți și cu autoritățile administrației publice locale. (2 În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: a în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
ca persoane juridice, raportat la dispozițiile art. 19 alin. (1. Se constată că, nici la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, dar nici la momentul introducerii clasei pregătitoare la nivelul primar, respectiv a clasei a IX-a la nivelul gimnazial, unitatea de învățământ din această categorie nu poate ajunge să funcționeze cu minimum 300 elevi. Avem în vedere și prevederile art. 63 alin. (1. Astfel, un calcul aritmetic simplu ne conduce la următoarea concluzie: 5 clase de nivel primar x
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
poate ajunge să funcționeze cu minimum 300 elevi. Avem în vedere și prevederile art. 63 alin. (1. Astfel, un calcul aritmetic simplu ne conduce la următoarea concluzie: 5 clase de nivel primar x 25 de elevi + 5 clase de nivel gimnazial x 30 de elevi = 275 de elevi; drept urmare, prin excepție, un asemenea consiliu de administrație s-ar putea constitui numai dacă, pe exemplul nostru, unitatea de învățământ în cauză ar mai avea cel puțin două grupe diferite de învățământ preșcolar
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
a învățământului preuniversitar SECȚIUNEA 1: Dispoziții generale Art. 101 (1 Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar cuprinde finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară. (2 Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial, profesional și liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum și pentru elevii din învățământul postliceal special de stat. Finanțarea de bază se face în limitele costului standard per elev/preșcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Finanțarea învățământului preuniversitar de stat, particular și confesional se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii. (2 Finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învățământului preșcolar, primar și gimnazial obligatoriu, precum și din alte surse, potrivit legii. (Pentru corectitudinea exprimării, se impune reformularea textului, astfel: „Finanțarea învățământului preuniversitar particular acreditat în cazul unităților de învățământ cu nivelurile preșcolar, primar și gimnazial se face din taxe, din fonduri publice, precum și din
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
din fonduri publice, în cazul învățământului preșcolar, primar și gimnazial obligatoriu, precum și din alte surse, potrivit legii. (Pentru corectitudinea exprimării, se impune reformularea textului, astfel: „Finanțarea învățământului preuniversitar particular acreditat în cazul unităților de învățământ cu nivelurile preșcolar, primar și gimnazial se face din taxe, din fonduri publice, precum și din alte surse, potrivit legii”. Art. 103 (1 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului are drept de inițiativă în domeniile politicii financiare și resurselor umane din domeniul educației și colaborează cu alte
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în funcție de entitatea care le-a înființat, uneia dintre cele două forme de proprietate” - având în vedere faptul că legea definește învățământul confesional ca fiind exclusiv învățământ particular. (2 Terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
profesor pentru învățământ primar - se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi; (Remarcăm absența din text a funcției de profesor, în condițiile în care anumite discipline - limbi străine, religie, educație fizică - se predau de către profesor. d în învățământul gimnazial și liceal: profesor; e în învățământul preșcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau clasă se normează cadre didactice conform specificului fiecărei alternative educaționale; (La literele de la b-e, se impune înlocuirea sintagmei „în învățământul” cu sintagma „la nivelul”. În egală
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
sportiv, precum și din unitățile cu activități extrașcolare și din centrele sau cabinetele de asistență psihopedagdgică; Pentru corectitudinea exprimării și unitate de reglementare, se impune înlocuirea sintagmei „profesorii din învățământul secundar și terțiar non-universitar” cu sintagma „profesorii din învățământul de nivelul gimnazial, liceal și postliceal”. d 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică; e pentru personalul didactic din învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: profesori la predare 16 ore pe săptămână; profesor-educator și profesor pentru instruire practică 20
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
normelor didactice stabilite la art. 262 alin. (3. (Pentru unitate și corectă reglementare, se impun următoarele completări ale textului: „palatele și cluburile copiilor și elevilor” și „norma didactică de predareînvățare-evaluare”. (9 Prin excepție, dacă norma didactică a profesorilor din învățământul gimnazial nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1 și art. 262 alin. (3, aceasta poate fi constituită din 2/3 din ore de la specializarea sau specializările de bază și completată cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
constituită din 2/3 din ore de la specializarea sau specializările de bază și completată cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2 ori prin adăugarea de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1 lit. c. În învățământul gimnazial din mediul rural norma didactică se poate constitui din 1/2 din ore de la specialitatea sau specialitățile de bază și completată cu 1/2 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2 ori prin adăugare de ore conform prevederilor art.
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în pericol iminent de a intra în colaps (3 Prin excepție de la prevederile alin. (1: a măsura introducerii clasei pregătitoare în învățământul primar intră în vigoare începând cu anul școlar 2012-2013; b măsura introducerii clasei a IX-a în învățământul gimnazial intră în vigoare începând cu generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2011-2012; c examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi care începe clasa a IX-a
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
autorizare pentru a deveni furnizor de educație. 35. Programele educaționale de tip "A doua șansă" sunt programe educaționale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adulților care au părăsit prematur sistemul de educație, fără a finaliza învățământul primar și/sau gimnazial, depășind cu cel puțin 4 ani vârsta de școlarizare corespunzătoare acestor niveluri, astfel încât aceștia să își poată completa și finaliza învățământul obligatoriu, precum și să poată obține o calificare profesională. 36. Programele de calificare profesională reprezintă oferta educațională care conduce la
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Mihai, absolvent al Facultății de drept a Universității Sorbona din Paris, Doctor în drept, lector de drept internațional la Facultatea de drept "Nicolae Titulescu" a Universității din Craiova. Studii A făcut primele patru clase la școala din comuna natală, studiile gimnaziale la școala din satul Petrești și a absolvit Liceul nr. 3 din Târgu Jiu (fosta Școală Normală) în anul 1957. A fost admis, în anul 1958, prin concurs, la Facultatea de Filologie, secția de limbi romanice și germanice, Universitatea București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]