532 matches
-
și regiunea anterioară a arcadei inferioare, cu reducerea șeii la un minim de 2-3 mm. Șeaua nu trimite presiuni asupra crestei alveolare și presiunile sunt primite de dinții stâlpi. În aceste cazuri nu ar apare nici o manifestare patologică deoarece epiteliul gingival posedă o toleranță remarcabilă în contact cu materialul șeii corect adaptat și perfect lustruit, și mai ales dacă porțelanul e perfect vitrificat. Rumpel recomandă o modelare a corpului de punte astfel încât pe secțiunea transversală să fie lentiform, fețele labială și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
liză alveolară rapidă, ceea ce va duce la necesitatea îndepărtării punții. Integrarea biologică a corpului de punte Materialele folosite pentru confecționarea piesei protetice trebuie subordonate necesității de a menține un stimul, favorabil restructurărilor tisulare. Odată cu restructurarea protetică prin proteză fxă, țesuturile gingivale vin în contact permanent cu materialele stăine de natură diferită. Reacțiile caracteristice ale acestor țesuturi la noile situații influențează durata restaurărilor protetice. Elementele unei proteze fixe pot acționa asupra țesuturilor gingivale în trei feluri: 1.- o acțiune pur mecanică, produsă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
restructurărilor tisulare. Odată cu restructurarea protetică prin proteză fxă, țesuturile gingivale vin în contact permanent cu materialele stăine de natură diferită. Reacțiile caracteristice ale acestor țesuturi la noile situații influențează durata restaurărilor protetice. Elementele unei proteze fixe pot acționa asupra țesuturilor gingivale în trei feluri: 1.- o acțiune pur mecanică, produsă asupra țesuturilor limitrofe; 2.- o acțiune chimică, dezvoltată și determinată de unele aliaje și polimeri din care sunt confecționați intermediarii; 3.- o acțiune iritativă, datorată stagnării resturilor alimentare între creasta edentată
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
reacțiilor tisulare ale mucoasei crestei alveolare subiacente la aparatele gnato-protetice conjuncte de o formă particulară; -s-a comparat frecvența și natura reacțiilor tisulare ale mucoasei crestelor alveolare la diferitele materiale utilizate în construcția aparatelor gnatoprotetice conjuncte. Cauzele care determină alterarea țesuturilor gingival la contactul cu elementele protezei fixe recunosc diferite componente, pe care le putem grupa în: -materiale de utilizare; -caracteristicile lucrării terminate. Diversele tablouri clinice găsite se referă, mai ales, la caracteristicile tehnice ale protezei fixe în contact cu țesuturile gingivale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
gingival la contactul cu elementele protezei fixe recunosc diferite componente, pe care le putem grupa în: -materiale de utilizare; -caracteristicile lucrării terminate. Diversele tablouri clinice găsite se referă, mai ales, la caracteristicile tehnice ale protezei fixe în contact cu țesuturile gingivale și mai puțin la materialele din care erau construite. Acestea constituie o confirmare a deosebitei importanțe pe care o prezintă o execuție tehnică corectă pentru o adaptare biologică a țesuturilor gingivale la elementele protezei fixe. Forma corpului de punte Cosiderentele
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
caracteristicile tehnice ale protezei fixe în contact cu țesuturile gingivale și mai puțin la materialele din care erau construite. Acestea constituie o confirmare a deosebitei importanțe pe care o prezintă o execuție tehnică corectă pentru o adaptare biologică a țesuturilor gingivale la elementele protezei fixe. Forma corpului de punte Cosiderentele de ordin biologic ar trebui să primeze considerațiilor de ordin mecanic înaintea conceperii și confecționării protezelor fixe. Testele făcute asupra diferitelor forme de corpuri de punte arată strânse relații între țesuturi
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de la ,,acoperire completă” (șa) la minimum de contacte (creastă de acoperire modificată-corp de punte punctiform) a eliminat leziunea produsă intenționat, însă numai dacă suprafața era complet finisată, cu o netezire adecvată și o lustruire perfectă. Modificarea formei fără prelucrarea suprafeței gingivale nu împiedică inflamația. Din studiile realizate nu a reieșit că un anumit material ar fi superior celuilalt în construcția protezelor conjuncte, din punct de vedere al reacțiilor tisulare. Deși rășina acrilică și aurul pot fi mai intim adaptate în depresiunile
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în vârstă au unele caracteristici: • sunt cu fețele netede; • sunt închiși la culoare, cu o luminozitate scăzută; • au o saturație mai ridicată; • sunt mai abrazați, vizibilitatea lor este mai mică; marginea incizală este mai plată și dreaptă; • sunt mai lungi gingival, unde, de obicei, se produc retracții. Dintii persoanelor tinere: • sunt mai structurați, • sunt mai deschiși la culoare, • posedă o saturație mai scăzută, • marginea gingivală este situată de obicei la joncțiunea ciment-smalț, • au o margine incizală cu ambrazuri exprimate. Dinții frumoși
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
abrazați, vizibilitatea lor este mai mică; marginea incizală este mai plată și dreaptă; • sunt mai lungi gingival, unde, de obicei, se produc retracții. Dintii persoanelor tinere: • sunt mai structurați, • sunt mai deschiși la culoare, • posedă o saturație mai scăzută, • marginea gingivală este situată de obicei la joncțiunea ciment-smalț, • au o margine incizală cu ambrazuri exprimate. Dinții frumoși atât natural, cât și artificiali, trebuie să fie armonizați cu personalitatea pacientului, cu vârsta și sexul. Sexul are și el rol important în reconstrucțiile
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dinamici, bineînțeles individualizați; -să refacă la nivel proximal elementele morfologice specifice de pe aceste fețe și să reconstituie ariile de contact și ambrazurile vestibulare si orale; -în zona cervicală, să respecte preparația la colet a substructurii organice și rapoartele cu șanțul gingival, pentru asigurarea închiderii marginale perfecte. Cunoașterea corectă a aspectelor anatomo-structurale de la nivelul zonei cervicale are o importanță deosebită în stabilirea nivelului marginii protezei unidentare, grosimea și aspectul profilului zonei de emergență și mărimea unghiului de emergență . -să prezinte o adaptabilitate
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
DE VIRULENTA AI PATOGENILOR PARODONTALI.....22 Capitolul 2...............................................................................28 MECANISME PATOGENICE ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE COLONIZAREA ȘI INVADAREA ȚESUTURILOR PARODONTALE.29 ASPECTE ALE INFLAMAȚIEI LA NIVELUL PARODONȚIULUI......34 Capitolul 3...............................................................................39 DIAGNOSTICUL CLINIC ȘI PARACLINIC ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE TIPURI DE BOLI GINGIVALE INDUSE DE PLACĂ.......................49 AFECTĂRI ALE PARODONȚIULUI DE SUSȚINERE.....................56 CRITERII DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII BOLII PARODONTALE..67 EXAMENUL RADIOGRAFIC......................................68 Capitolul 4................................................................................74 MOBILITATEA DENTARĂ NORMALĂ ȘI PATOLOGICA MOBILITATEA DENTARĂ TRANZITORIE.................79 MOBILITATEA DENTARĂ REVERSIBILA....................................82 MOBILITATEA DENTARĂ IREVERSIBILĂ
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
IMOBILIZAREA PROVIZORIE.......................................100 IMOBILIZAREA DEFINITIVĂ........................................106 Capitolul 6.....................................................109 EFICIENTĂ APARATELOR DE IMOBILIZARE ÎN BOALĂ PARODONTALA CAZURI CLINICE.................111 METODĂ STATISTICĂ...........................................................122 Capitolul 7..........................................................................125 FACTORI LOCALI CU ROL ÎN APARIȚIA MOBILITĂȚII DENTARE ANAMNEZA DENTARĂ....................127 EXAMENUL CLINIC................................................................129 RECESIUNEA GINGIVALA.......................................................138 CÂȘTIGUL DE ATAȘAMENT.....................................................139 Capitolul 8............................................................................142 COMPATIBILITATEA ELECTROCHIMICA ȘI MECANICĂ A UNOR MATERIALE DENTARE UTILIZATE ÎN REALIZAREA APARATELOR DE IMOBILIZARE CONSIDERAȚII TEORETICE................................................142 VITEZA DE COROZIUNE...........................................................146 Capitolul 9............................................................................157 OZONOTERAPIA ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE Capitolul 10..........................................................................165 SINELE
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
LA PACIENȚII CU APARATE DE IMOBILIZARE Bibliografie .............................................................................194 </conents> Introducere Afecțiunile parodontale inflamatorii induse de placă sunt probabil cele mai răspândite afecțiuni inflamatorii la oameni, afectând în mod virtual toți adulții din întreaga lume. Gravitatea acestei afecțiuni variază între inflamația gingivala ușoară, până la pierderea avansată de atașament parodontal, cu apariția mobilității dentare, uneori ducând la pierderea dinților, în absența unui tratament adecvat. Boală parodontala distructiva este un proces infecțios și astfel poate fi ținută sub control printr-o intervenție împotriva infecției
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și îngrijiri parodontale de specialitate. Factorii sistemici de risc potențiali pot fi puși în evidență cu ocazia unui istoric medical al pacientului efectuat minuțios. Capitolul 2 MECANISME PATOGENICE ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE Primele studii privind corelația dintre placă bacteriană și inflamația gingivala au fost realizate de către Arno în anul 1958. Studii experimentale au fost realizate de Loe, Theilade și Jensen (1965), care au demonstrat declanșarea inflamației gingivale prin întreruperea igienei orale un interval de 14 zile. La reluarea igienei buco - orale, după
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
2 MECANISME PATOGENICE ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE Primele studii privind corelația dintre placă bacteriană și inflamația gingivala au fost realizate de către Arno în anul 1958. Studii experimentale au fost realizate de Loe, Theilade și Jensen (1965), care au demonstrat declanșarea inflamației gingivale prin întreruperea igienei orale un interval de 14 zile. La reluarea igienei buco - orale, după controlul plăcii bacteriene acumulate în acest interval, inflamația gingivala a dispărut, acest studiu ducând la încadrarea plăcii bacteriene ca factor etiologic determinant în declanșarea bolii
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Studii experimentale au fost realizate de Loe, Theilade și Jensen (1965), care au demonstrat declanșarea inflamației gingivale prin întreruperea igienei orale un interval de 14 zile. La reluarea igienei buco - orale, după controlul plăcii bacteriene acumulate în acest interval, inflamația gingivala a dispărut, acest studiu ducând la încadrarea plăcii bacteriene ca factor etiologic determinant în declanșarea bolii parodontale. Există studii care arată că pacienții cu cantități mari de placă și tartru prezintă în toate cazurile gingivite, însă doar o parte dintre
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și situsuri neafectate la același pacient. Toxicitatea plăcii bacteriene a fost demonstrată de Gibbons (1965) care a provocat abcese după injectarea de bacterii prelevate din placă dentară la animale de experiență. El a demonstrat că culturile de germeni din șanțurile gingivale conțin enzime distructive tisulare. Studii efectuate pe animalele germ - free arată că nu se produc leziuni parodontale după acțiunea unor factori de agresiune mecanică decât în condiții de contaminare bacteriană. De asemenea, Monea și Bocskay [221] arată că acumularea de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și evoluția parodontopatiilor, în condițiile acumulării de placă bacteriană. Gazda controlează parțial bacteriile sulculare și colonizarea bacteriană a dintelui. Când se atinge pragul critic, fie în ceea ce privește masă bacteriană, fie virulenta crescută a bacteriilor fie în urmă diminuării rezistenței gazdei, inflamația gingivala minoră se accentuează, cu pierderea etanșeității epiteliului sulcular și joncțional, favorizând pătrunderea enzimelor, toxinelor și a mitogenelor de origine bacteriană. Organismul răspunde în acest caz, că în orice altă infecție prin mobilizarea generală a celulelor sale de apărare. COLONIZAREA ȘI
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
toxinelor și a mitogenelor de origine bacteriană. Organismul răspunde în acest caz, că în orice altă infecție prin mobilizarea generală a celulelor sale de apărare. COLONIZAREA ȘI INVADAREA ȚESUTURILOR PARODONTALE Aderenta bacteriilor în mediul parodontal. Speciile bacteriene care colonizează sulcusul gingival și pungă parodontala trebuie să se atașeze la suprafețele disponibile, de aceea aderenta reprezintă un factor virulent pentru patogenii parodontali. Prin aderenta bacteriei la țesuturile gazdă ea poate juca probabil un rol în colonizare și poate fi un pas critic
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
gingivalis de a se atașa la alte bacterii, la celulele epiteliale și la componenții țesutului conjunctiv fibrogen și fibronectină sunt probabil importante în virulenta acestui organism . Invazia țesutului gazdă. Bacteriile pot intra în țesuturile gazdă prin ulcerări în epiteliul sulcusului gingival sau al pungii gingivale, iar microorganismele au fost observate în spațiile intercelulare ale țesuturilor gingivale. Semnificația clinică a invaziei bacteriene nu este clară. Speciile bacteriene care au fost identificate că fiind capabile de invazie a țesutului sunt puternic asociate cu
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
atașa la alte bacterii, la celulele epiteliale și la componenții țesutului conjunctiv fibrogen și fibronectină sunt probabil importante în virulenta acestui organism . Invazia țesutului gazdă. Bacteriile pot intra în țesuturile gazdă prin ulcerări în epiteliul sulcusului gingival sau al pungii gingivale, iar microorganismele au fost observate în spațiile intercelulare ale țesuturilor gingivale. Semnificația clinică a invaziei bacteriene nu este clară. Speciile bacteriene care au fost identificate că fiind capabile de invazie a țesutului sunt puternic asociate cu zonele bolnave, iar abilitatea
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
conjunctiv fibrogen și fibronectină sunt probabil importante în virulenta acestui organism . Invazia țesutului gazdă. Bacteriile pot intra în țesuturile gazdă prin ulcerări în epiteliul sulcusului gingival sau al pungii gingivale, iar microorganismele au fost observate în spațiile intercelulare ale țesuturilor gingivale. Semnificația clinică a invaziei bacteriene nu este clară. Speciile bacteriene care au fost identificate că fiind capabile de invazie a țesutului sunt puternic asociate cu zonele bolnave, iar abilitatea de a invada a fost propusă că un factor cheie în
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
proteolitice, sunt fibrinolitice, induc resorbție osoasă etc. Stadiul I: leziunea inițială (timpurie) - dupa aproximativ 2 - 3 zile de acumulare a plăcii, modificările cele mai importante apar la nivelul epiteliului de joncțiune, epiteliului sulcular și la nivelul țesutului conjunctiv al mărginii gingivale libere. Mai întâi se produce o vasodilatație a plexului gingival și subepitelial, urmată de migrarea PMN în epiteliul de joncțiune și chiar în sulcus; PMN și monocitele infiltrează de asemenea și conjunctivul epitelial. Se produce o migrare masivă de celule
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
inițială (timpurie) - dupa aproximativ 2 - 3 zile de acumulare a plăcii, modificările cele mai importante apar la nivelul epiteliului de joncțiune, epiteliului sulcular și la nivelul țesutului conjunctiv al mărginii gingivale libere. Mai întâi se produce o vasodilatație a plexului gingival și subepitelial, urmată de migrarea PMN în epiteliul de joncțiune și chiar în sulcus; PMN și monocitele infiltrează de asemenea și conjunctivul epitelial. Se produce o migrare masivă de celule cu acumulare celulară și exudație de proteine serice spre țesutul
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
coronara a epiteliului de joncțiune. În ciuda funcțiilor lui de apărare, epiteliul joncțional și cea mai mare parte a laminei propria rămân intacte structural și funcțional, aparte de faptul că fibroblastele sunt afectate contrar în domeniul țesutului conjunctiv. De aceea, leziunile gingivale timpurii pot reprezenta un țesut limfoid de trecere, măi degrabă decât un înfiltrat leucocitar, atâta timp cât în toate componentele tipice pentru asemenea țesuturi sunt prezente, incluzând variate tipuri de celule Ț, venule endoteliale înalte, celule care prezintă Ag, ca macrofagele activate
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]